fbpx
Portokal

1.Hub-uri urbane (campus școlar, restaurante, parc, supermarket, parc, teren de sport) în extremitățile orașului: Valea Lupului, Bucium, CUG, Moara de Vânt .2. Taxă lunară de acces cu mașina în Centru și taxe prohibite pentru parcare. 3. Linii de trenuri ușoare pe actualele rute CFR din oraș. 4. Terminanarea Inelului de Centură și pasarele în toate marile intersecții. Metroul poate fi o soluție, dar nu în următorii 30 de ani. Sunt planuri pentru încă 20.000 de apartamente în următorii ani la Ciurea, Aleea Sadoveanu, fosta Uzină Nicolina, Smârdan, Galata. Nimeni nu se gândește însă la infrastructură.

Se ajunge la limită. Oamenii spun deja, disperați, că fac o oră-o oră și jumătate dimineața, de la capăt CUG în Podu Roș. Coloana de mașini este infernală, este cea mai aglomerată zonă din oraș.

De la Valea Lupului se ajunge aproape la fel de greu, salvarea fiind o separare a coloanei în Păcurari-Canta. De la Bucium, pe unica variantă acceptabilă, Pasarela, se merge greu. Zilnic. Nici acolo nu mai sunt soluții.

Și în acest timp, noile proiecte imobiliare aprobate, inclusiv cele discutate pentru centrul orașului, pun presiune tot mai mare. Soluții există, dar costă enorm. Cei mai mulți s-au resemnat că Iașul va deveni, asemenea altor orașe din Europa, inaccesibil cu mașina.

 

Vișoianu: urmează alte 8 turnuri

Cartierul Vișoianu de la Lunca Cetățuii este exemplul clasic de proiect care poate distruge tot echilibrul din trafic. Are 14 blocuri de 4-5 etaje și 20 de case deja ridicate.

Există alt proiect în același cartier pentru 8 imobile imense, de 12 etaje, cu sute de apartamente fiecare, dintre care două sunt în construcție. Sunt deja schițe pentru blocurile turn, fiecare nivel are 17-20 de apartamente. În total, vor fi 1.700 de apartamente. Practic, un nou cartier Mircea cel Bătrân a apărut la Ciurea.

Putem interzice sau limita noi construcțiile cât vrem în oraș, dacă unitățile administrativ teritoriale din apropiere dau autorizații de construcție la blocuri”, spune viceprimarul Radu Botez.

Am avut treabă în centrul orașului. Dimineață, la 7, am plecat din apropiere de Lunca Cetățuii. Am făcut doar până în Podu Roș o oră și jumătate. N-am văzut niciodată în Iași o asemenea coloană de mașini”, spune arhitectul Andrei Ciuhodaru.

REPORTER DE IAȘI a verificat ruta Palas-Cartier Vișoianu: 38 de minute cu mașina, la ora 17.00.

CUG: drum prin combinat, pasarele

Arhitectul Ciuhodaru a desenat pe harta orașului soluțiile de trafic ce ar putea fi utilizate pe termen lung, pentru relaxarea traficului în toată zona CUG-Nicolina-Podu Roș: o altă variantă a centurii Iașului, pe un alt traseu, cu câteva pasaje și străzi noi.

Unde am notat cu roșu trebuie totuși niste pasaje, iar cu verde niște străzi noi, să scoți mașinile din oraș spre centură. Ar fi o soluție de zece ori mai ieftină, pentru că se folosește de pasarelele CUG și Bucium, plus că nu trece prin oraș. Și pentru că șefii Primăriei tot vorbesc despre parc industrial la CUG, centura pe care o propun aici s-ar lega bine cu acesta”, ne-a explicat arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Cu alte cuvinte, arhitectul spune că trebuie uitată varianta actuală a centurii. „Oricum, traficul pe care îl avem acum nu mai seamănă cu ce era când a fost desenată centura. Trebuie o altă rută și aceasta propusă este cea mai potrivită”, explică Marius Dangă, consilier județean.

Varianta propusă merge paralel cu actualul drum spre Ciurea, de care este legat. Dar, se duce prin apropierea liniilor de tren, prin baza dealului Cetățuia, spre Mănăstirea Frumoasa, apoi paralel cu Poitiers, spre Bucium. Merge pe sub Pasarela Bucium, spre Trei Fântâni, apoi spre Dancu cu ajutorul unor pasaje. Din Dancu, pe malul Lacului Chirița, ajunge la Aeroport.

 

Sufocare: Nicolina, Smârdan, Sadoveanu

Zona centrală a orașului este deja aglomerată, cu blocuri și clădiri de birouri peste cât poate duce traficul. Iar vestea unor noi turnuri în zona Smârdan a căzut ca un trăsnet. Proprietarul Ropharma dorește să ridice acolo 4 turnuri de câte 16 etaje, din care primele două etaje ar fi parcările.

Cristin Zămosteanu dorește să construiască în zona Universității Tehnice nu mai puțin de 13 imobile de până la 12 etaje, având deja un PUZ propus Consiliului Local spre aprobare.

În zona fostei fabrici Nicolina, ar putea apărea cel mai mare proiect imobiliar ieșean de după 1990: cel puțin 45 de blocuri cu 4.000 de apartamente și un centru comercial.

În zona Sadoveanu, după Agronomie, au apărut deja blocuri și urmează să fie construite acolo, în următoarea perioadă, aproximativ 1.600 de apartamente. Toți proprietarii de apartamente vor avea mașini și vor rămâne blocați în trafic.

 

Taxe mari în Occident

Cum este în marile orașe, care au trecut demult prin ce se întâmplă la Iași cu traficul? Prima măsură este stabilirea unor prețuri prohibite a taxelor de parcare și de acces zilnic în zona centrală, ca un fel de abonament. „Parcarea este 3 lire pe oră, iar <congestion charge> (taxa pe zi pentru intrarea în Centru – n.r.) este de 11,5 lire. Traficul este infernal, chiar și-așa, între 7-9 și 16-18, indiferent ce mijloc de transport folosești”, spune Iuliana Sava, o ieșeancă stabilită de mulți ani la Londra.

Cluj a instituit de asemenea o taxă mare de parcare în Centru și a eliminat o parte din locurile de staționare. „Vrem să scoatem mașinile, e foarte greu de parcat și foarte scump, vrem să descurajăm mersul cu mașina”, spun reprezentanții Primăriei Cluj.

în trecut, a luat în calcul varianta. Soluția ar fi un mix între fondurile europene, guvernamentale și private.

Toate comunele din zona metropolitană ar trebui să aibă așa ceva în PUG-uri, ca funcțiuni posibile . Dacă sunt prinse în strategiile de dezvoltare ale comunelor, le pot finanța prin POR”, ne-a explicat consilierul județean Marius Dangă.

 

Ce orașe comparabile cu Iașul au metrou

Arhitectul Daniel Vișan, care se ocupă de avizele de la Monumente pentru viitorul PUG al Iașului, spune că, pe termen lung, de 20-30 de ani, Iașul trebuie să se gândească la metrou: „Avem nevoie de cele două axe subterane: Copou-CUG și Păcurari-Bucium. Pare fantezist, dar este singura soluție pe termen lung”.

Viceprimarul Radu Botez spune, însă, că nu Iașul, ci niciun oraș din România nu-și va permite metrou în următorii 50 de ani: „Două stații și linia dintre ele costă cât bugetul Iașului pe un an. Soluția constă în trenuri la suprafață, pe liniile CFR. Vrem să reabilităm Stația CUG, Stația Socola o reface CFR. Luăm garnituri de tren SH, numai că problema este colaborarea cu CFR, e foarte complicat managementul acestei companii”.

Totuși, în Europa există orașe comparabile cu Iașul care au metrou. Brescia, în Italia, oraș cu 200.000 de locuitori (672.000 în zona metropolitană), are metrou din 2013. Linia are 13,7 km, a costat 575 milioane de euro, lucrările au început în 2004. Aproape 50.000 de oameni îl folosesc zilnic.

Catania, oraș din Sicilia cu 767.000 de locuitori (1,15 milioane cu toate localitățile din zona metropolitană), are metrou din 1999, pe o lungime de 8,.8 km. Rennes din Franța, oraș care cu tot cu zona metropolitană ajunge la 700.000 de locuitori, are metrou din 2002, pe 9,4 km.

 

Orașe care au băgat taxe în Centru

Conceptul de „congestion charge” presupune că, dacă vrei să „te dai” cu mașina în centrul orașului, plătești. Altfel, folosești mijloacele de transport în comun, bicicleta, mersul pe jos. Primul oraș care l-a aplicat a fost Durham, din Marea Britanie, în 2002. Aici s-a observat că, în următorul an după introducerea taxei, numărul inițial de 3.000 de mașini pe zi de pe o stradă ingustă din zona centrală a scăzut cu 85%.

Stockholm din Suedia, are o taxă asemănătoare din 2006. Valletta, în Malta, a introdus taxa în 2007. Autoritățile din Milano au introdus o taxă de poluare în 2008, care a fost transformată, în 2012, în taxă pentru zona centrală.

 


1.Hub-uri urbane (campus școlar, restaurante, parc, supermarket, parc, teren de sport) în extremitățile orașului: Valea Lupului, Bucium, CUG, Moara de Vânt .2. Taxă lunară de acces cu mașina în Centru și taxe prohibite pentru parcare. 3. Linii de trenuri ușoare pe actualele rute CFR din oraș. 4. Terminanarea Inelului de Centură și pasarele în toate marile intersecții. Metroul poate fi o soluție, dar nu în următorii 30 de ani. Sunt planuri pentru încă 20.000 de apartamente în următorii ani la Ciurea, Aleea Sadoveanu, fosta Uzină Nicolina, Smârdan, Galata. Nimeni nu se gândește însă la infrastructură.

Se ajunge la limită. Oamenii spun deja, disperați, că fac o oră-o oră și jumătate dimineața, de la capăt CUG în Podu Roș. Coloana de mașini este infernală, este cea mai aglomerată zonă din oraș.

De la Valea Lupului se ajunge aproape la fel de greu, salvarea fiind o separare a coloanei în Păcurari-Canta. De la Bucium, pe unica variantă acceptabilă, Pasarela, se merge greu. Zilnic. Nici acolo nu mai sunt soluții.

Și în acest timp, noile proiecte imobiliare aprobate, inclusiv cele discutate pentru centrul orașului, pun presiune tot mai mare. Soluții există, dar costă enorm. Cei mai mulți s-au resemnat că Iașul va deveni, asemenea altor orașe din Europa, inaccesibil cu mașina.

 

Vișoianu: urmează alte 8 turnuri

Cartierul Vișoianu de la Lunca Cetățuii este exemplul clasic de proiect care poate distruge tot echilibrul din trafic. Are 14 blocuri de 4-5 etaje și 20 de case deja ridicate.

Există alt proiect în același cartier pentru 8 imobile imense, de 12 etaje, cu sute de apartamente fiecare, dintre care două sunt în construcție. Sunt deja schițe pentru blocurile turn, fiecare nivel are 17-20 de apartamente. În total, vor fi 1.700 de apartamente. Practic, un nou cartier Mircea cel Bătrân a apărut la Ciurea.

Putem interzice sau limita noi construcțiile cât vrem în oraș, dacă unitățile administrativ teritoriale din apropiere dau autorizații de construcție la blocuri”, spune viceprimarul Radu Botez.

Am avut treabă în centrul orașului. Dimineață, la 7, am plecat din apropiere de Lunca Cetățuii. Am făcut doar până în Podu Roș o oră și jumătate. N-am văzut niciodată în Iași o asemenea coloană de mașini”, spune arhitectul Andrei Ciuhodaru.

REPORTER DE IAȘI a verificat ruta Palas-Cartier Vișoianu: 38 de minute cu mașina, la ora 17.00.

CUG: drum prin combinat, pasarele

Arhitectul Ciuhodaru a desenat pe harta orașului soluțiile de trafic ce ar putea fi utilizate pe termen lung, pentru relaxarea traficului în toată zona CUG-Nicolina-Podu Roș: o altă variantă a centurii Iașului, pe un alt traseu, cu câteva pasaje și străzi noi.

Unde am notat cu roșu trebuie totuși niste pasaje, iar cu verde niște străzi noi, să scoți mașinile din oraș spre centură. Ar fi o soluție de zece ori mai ieftină, pentru că se folosește de pasarelele CUG și Bucium, plus că nu trece prin oraș. Și pentru că șefii Primăriei tot vorbesc despre parc industrial la CUG, centura pe care o propun aici s-ar lega bine cu acesta”, ne-a explicat arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Cu alte cuvinte, arhitectul spune că trebuie uitată varianta actuală a centurii. „Oricum, traficul pe care îl avem acum nu mai seamănă cu ce era când a fost desenată centura. Trebuie o altă rută și aceasta propusă este cea mai potrivită”, explică Marius Dangă, consilier județean.

Varianta propusă merge paralel cu actualul drum spre Ciurea, de care este legat. Dar, se duce prin apropierea liniilor de tren, prin baza dealului Cetățuia, spre Mănăstirea Frumoasa, apoi paralel cu Poitiers, spre Bucium. Merge pe sub Pasarela Bucium, spre Trei Fântâni, apoi spre Dancu cu ajutorul unor pasaje. Din Dancu, pe malul Lacului Chirița, ajunge la Aeroport.

 

Sufocare: Nicolina, Smârdan, Sadoveanu

Zona centrală a orașului este deja aglomerată, cu blocuri și clădiri de birouri peste cât poate duce traficul. Iar vestea unor noi turnuri în zona Smârdan a căzut ca un trăsnet. Proprietarul Ropharma dorește să ridice acolo 4 turnuri de câte 16 etaje, din care primele două etaje ar fi parcările.

Cristin Zămosteanu dorește să construiască în zona Universității Tehnice nu mai puțin de 13 imobile de până la 12 etaje, având deja un PUZ propus Consiliului Local spre aprobare.

În zona fostei fabrici Nicolina, ar putea apărea cel mai mare proiect imobiliar ieșean de după 1990: cel puțin 45 de blocuri cu 4.000 de apartamente și un centru comercial.

În zona Sadoveanu, după Agronomie, au apărut deja blocuri și urmează să fie construite acolo, în următoarea perioadă, aproximativ 1.600 de apartamente. Toți proprietarii de apartamente vor avea mașini și vor rămâne blocați în trafic.

 

Taxe mari în Occident

Cum este în marile orașe, care au trecut demult prin ce se întâmplă la Iași cu traficul? Prima măsură este stabilirea unor prețuri prohibite a taxelor de parcare și de acces zilnic în zona centrală, ca un fel de abonament. „Parcarea este 3 lire pe oră, iar <congestion charge> (taxa pe zi pentru intrarea în Centru – n.r.) este de 11,5 lire. Traficul este infernal, chiar și-așa, între 7-9 și 16-18, indiferent ce mijloc de transport folosești”, spune Iuliana Sava, o ieșeancă stabilită de mulți ani la Londra.

Cluj a instituit de asemenea o taxă mare de parcare în Centru și a eliminat o parte din locurile de staționare. „Vrem să scoatem mașinile, e foarte greu de parcat și foarte scump, vrem să descurajăm mersul cu mașina”, spun reprezentanții Primăriei Cluj.

în trecut, a luat în calcul varianta. Soluția ar fi un mix între fondurile europene, guvernamentale și private.

Toate comunele din zona metropolitană ar trebui să aibă așa ceva în PUG-uri, ca funcțiuni posibile . Dacă sunt prinse în strategiile de dezvoltare ale comunelor, le pot finanța prin POR”, ne-a explicat consilierul județean Marius Dangă.

 

Ce orașe comparabile cu Iașul au metrou

Arhitectul Daniel Vișan, care se ocupă de avizele de la Monumente pentru viitorul PUG al Iașului, spune că, pe termen lung, de 20-30 de ani, Iașul trebuie să se gândească la metrou: „Avem nevoie de cele două axe subterane: Copou-CUG și Păcurari-Bucium. Pare fantezist, dar este singura soluție pe termen lung”.

Viceprimarul Radu Botez spune, însă, că nu Iașul, ci niciun oraș din România nu-și va permite metrou în următorii 50 de ani: „Două stații și linia dintre ele costă cât bugetul Iașului pe un an. Soluția constă în trenuri la suprafață, pe liniile CFR. Vrem să reabilităm Stația CUG, Stația Socola o reface CFR. Luăm garnituri de tren SH, numai că problema este colaborarea cu CFR, e foarte complicat managementul acestei companii”.

Totuși, în Europa există orașe comparabile cu Iașul care au metrou. Brescia, în Italia, oraș cu 200.000 de locuitori (672.000 în zona metropolitană), are metrou din 2013. Linia are 13,7 km, a costat 575 milioane de euro, lucrările au început în 2004. Aproape 50.000 de oameni îl folosesc zilnic.

Catania, oraș din Sicilia cu 767.000 de locuitori (1,15 milioane cu toate localitățile din zona metropolitană), are metrou din 1999, pe o lungime de 8,.8 km. Rennes din Franța, oraș care cu tot cu zona metropolitană ajunge la 700.000 de locuitori, are metrou din 2002, pe 9,4 km.

 

Orașe care au băgat taxe în Centru

Conceptul de „congestion charge” presupune că, dacă vrei să „te dai” cu mașina în centrul orașului, plătești. Altfel, folosești mijloacele de transport în comun, bicicleta, mersul pe jos. Primul oraș care l-a aplicat a fost Durham, din Marea Britanie, în 2002. Aici s-a observat că, în următorul an după introducerea taxei, numărul inițial de 3.000 de mașini pe zi de pe o stradă ingustă din zona centrală a scăzut cu 85%.

Stockholm din Suedia, are o taxă asemănătoare din 2006. Valletta, în Malta, a introdus taxa în 2007. Autoritățile din Milano au introdus o taxă de poluare în 2008, care a fost transformată, în 2012, în taxă pentru zona centrală.

 


 

Al cincilea proces intentat la Iaşi de un angajat împotriva producătorului de ţigări JTI Cristian Paraschiv acuză faptul că nu i s-au plătit mii de ore suplimentare n Ceilalţi colegi ai săi intraţi în conflict cu angajatorul, din acelaşi motiv, au câştigat procesele n Ieşeanul mai susţine că a fost concediat după o înscenare a şefului său.

 

Cristian Paraschiv, un fost angajat al producătorului de ţigări JT International (România) SRL, a dat zilele trecute în judecată firma, solicitând plata orelor suplimentare prestate în perioada 2013-2016.

 

 

 

Război de trei ani

Am fost obligat să îndur multe timp de trei ani, să mă lupt, fără să-mi dau demisia şi să câştig procesele cu ei, fiind în continuare angajatul lor. Acum m-am hotărât să le cer plata orelor suplimentare. Ar fi vorba despre trei-patru ore pe zi, timp de trei ani“, spune cel care a ocupat funcţia de Trade Marketing Associate (TMA – agent promovare produs) în cadrul JTI Iaşi.

Paraschiv se află de mai multă vreme în conflict cu angajatorul: a fost sancţionat de firmă în 2014, dar a câştigat procesul prin care contesta decizia. Ulterior, acesta a câştigat în instanţă un alt proces în care a contestat o altă sancţiune dată de firmă.

Angajatul ieşean a făcut plângere şi la conducerea firmei de la Geneva, fără însă a avea sorţi de izbândă. „M-am adresat headquarter-ului de la Geneva, însă cei de acolo au solicitat rezolvarea problemei de către cei din România. Era clar că şefii din ţară nu aveau cum să recunoască şi să-mi dea dreptate“, adaugă Paraschiv.

 

Cel mai bun agent din ţară

Paraschiv susţine că rezultatele foarte bune l-au speriat pe şeful său direct. „Am câştigat un concurs la nivel naţional, în cadrul JTI, ieşind cel mai bun TMA din aproximativ 100, câţi eram în toată ţara. Am avut cel mai bun QPI (quarter point investigation – indicatori ce trebuiau atinşi într-o anumită lună). Se vorbea în firmă că aş putea chiar să-i iau locul şefului meu direct, care era Trade Marketing Manager, şi cred că acest lucru l-a speriat. Dacă până atunci eram «cel mai bun om» din echipa lui, brusc şi-a schimbat atitudinea faţă de mine“, menţionează Paraschiv.

Fostul angajat JTI consideră că atitudinea faţă de el a fost determinată şi de faptul că, de două ori la rând, în septembrie 2013, a refuzat să-i împrumute bani şefului său. „Mi-a cerut să-i împrumut o dată 3.000 lei şi pe urmă 500 lei. Am refuzat pentru că ştiam că orice sumă o am de recuperat de la el, ca decont, o recuperez foarte greu“, zice Paraschiv, care adaugă că, începând de atunci, şeful său a făcut tot posibilul să scape de el. „Sistematic, fie prin telefon doar cu mine, fie în conferinţă cu colegii mei, fie faţă în faţă sau în birou în faţa colegilor mei, managerul meu direct, Gheorghe Ursu, mă critica, mă înjosea, mă acuza că fac foarte multe greşeli în munca mea, ţipând sau vorbindu-mi pe un ton batjocoritor şi încercând să mă intimideze. Scopul lui clar era să mă determine să renunţ la job. Mă făcea dobitoc, prost, idiot, etc! Frecvent în vocabularul lui erau expresii precum: «Vezi că ai început să mă enervezi», «Nu-ţi convine, pleacă!», «Eşti cel mai praf pregătit din toată echipa» - expresie folosită in conferinţe telefonice - şi multe altele“, îşi aminteşte Cristian Paraschiv modul în care era tratat de şeful său.

 

Umilit de faţă cu alţi colegi

Un exemplu concret al modului în care a fost tratat Paraschiv de către Ursu este o evaluare făcută în februarie 2014. „În birou, de faţă cu alţi colegi, a rupt de trei ori la rând formularul de evaluare făcut de mine şi mi-a aruncat în faţă bucăţile de hârtie, invocând că nu este corect întocmit. În aceeaşi zi, la evaluarea mea, şeful meu mi-a adus la cunoştinţă că aş avea probleme comportamentale în ceea ce priveşte echipa de vânzări, în condiţiile în care răspunsurile date de membrii echipei erau total opuse“, zice Paraschiv.

În urma discuţiilor cu avocatul familiei, la următoarea convorbire telefonică cu şeful său, Paraschiv i-a spus că nu mai acceptă să fie tratat urât. „În două ore de la discuţia telefonică, acesta a venit la Iaşi şi mi-a cerut să ne întâlnim. I-am repetat în faţă că nu mai accept comportamentul său. Răspunsul lui a fost că, dacă nu îmi convine, să plec din JTI, pentru că aşa se comportă el şi că nimeni nu i-a cerut explicaţii până atunci şi nici nu se va schimba, pentru că nu are de ce“, povesteşte Paraschiv.

 

Mi-au înscenat o lipsă în gestiune”

Actualul reclamant mai spune că, în noiembrie 2016, când era în concediu, Ursu ar fi pus nişte colegi să ia nişte ţigări de la magazine de care acesta răspundea. „Când m-am întors din concediu, m-au pus să fac inventar şi bineînţeles că mi-a ieşit lipsă în gestiune de aproximativ 8.000 lei. Mi-au dat un timp scurt să recuperez acea sumă şi pe urmă, în decembrie, am fost anunţat că mi s-a desfăcut contractul muncă, fără a fi pus să dau vreun leu înapoi“, conchide Cristian Paraschiv, care acum lucrează ca PR la o reţea de firme din SUA.

REPORTER DE IAŞI a solicitat şi poziţia oficială a firmei JTI România, însă până la închiderea ediţiei nu am primit niciun răspuns.

 

Paraschiv spune că a trăit un coşmar în ultimii ani

 

Plata orelor suplimentare, câştigată în instanţă

Alţi patru foşti angajaţi din Iaşi au dat în judecată, în trecut, distribuitorul de ţigări JTI, solicitând plata drepturile băneşti cu titlul de ore suplimentare, pentru perioada aprilie 2012 – martie 2014, calculate prin adăugarea unui spor de 75% la valoarea orei normale de lucru. Celor patru li s-a recunoscut dreptul la plata a câte 1.500-1.700 de ore suplimentare.

 

 

Program de la ora 7.45

Într-un mail primit de la şeful său, în decembrie 2014, Cristian Paraschiv era înştiinţat că programul său începe la ora 07.45 şi se termină după ora 17.00.

Rezultă un program care depăşea 10 ore de muncă.

 

 

 

 

 

 


 

Al cincilea proces intentat la Iaşi de un angajat împotriva producătorului de ţigări JTI Cristian Paraschiv acuză faptul că nu i s-au plătit mii de ore suplimentare n Ceilalţi colegi ai săi intraţi în conflict cu angajatorul, din acelaşi motiv, au câştigat procesele n Ieşeanul mai susţine că a fost concediat după o înscenare a şefului său.

 

Cristian Paraschiv, un fost angajat al producătorului de ţigări JT International (România) SRL, a dat zilele trecute în judecată firma, solicitând plata orelor suplimentare prestate în perioada 2013-2016.

 

 

 

Război de trei ani

Am fost obligat să îndur multe timp de trei ani, să mă lupt, fără să-mi dau demisia şi să câştig procesele cu ei, fiind în continuare angajatul lor. Acum m-am hotărât să le cer plata orelor suplimentare. Ar fi vorba despre trei-patru ore pe zi, timp de trei ani“, spune cel care a ocupat funcţia de Trade Marketing Associate (TMA – agent promovare produs) în cadrul JTI Iaşi.

Paraschiv se află de mai multă vreme în conflict cu angajatorul: a fost sancţionat de firmă în 2014, dar a câştigat procesul prin care contesta decizia. Ulterior, acesta a câştigat în instanţă un alt proces în care a contestat o altă sancţiune dată de firmă.

Angajatul ieşean a făcut plângere şi la conducerea firmei de la Geneva, fără însă a avea sorţi de izbândă. „M-am adresat headquarter-ului de la Geneva, însă cei de acolo au solicitat rezolvarea problemei de către cei din România. Era clar că şefii din ţară nu aveau cum să recunoască şi să-mi dea dreptate“, adaugă Paraschiv.

 

Cel mai bun agent din ţară

Paraschiv susţine că rezultatele foarte bune l-au speriat pe şeful său direct. „Am câştigat un concurs la nivel naţional, în cadrul JTI, ieşind cel mai bun TMA din aproximativ 100, câţi eram în toată ţara. Am avut cel mai bun QPI (quarter point investigation – indicatori ce trebuiau atinşi într-o anumită lună). Se vorbea în firmă că aş putea chiar să-i iau locul şefului meu direct, care era Trade Marketing Manager, şi cred că acest lucru l-a speriat. Dacă până atunci eram «cel mai bun om» din echipa lui, brusc şi-a schimbat atitudinea faţă de mine“, menţionează Paraschiv.

Fostul angajat JTI consideră că atitudinea faţă de el a fost determinată şi de faptul că, de două ori la rând, în septembrie 2013, a refuzat să-i împrumute bani şefului său. „Mi-a cerut să-i împrumut o dată 3.000 lei şi pe urmă 500 lei. Am refuzat pentru că ştiam că orice sumă o am de recuperat de la el, ca decont, o recuperez foarte greu“, zice Paraschiv, care adaugă că, începând de atunci, şeful său a făcut tot posibilul să scape de el. „Sistematic, fie prin telefon doar cu mine, fie în conferinţă cu colegii mei, fie faţă în faţă sau în birou în faţa colegilor mei, managerul meu direct, Gheorghe Ursu, mă critica, mă înjosea, mă acuza că fac foarte multe greşeli în munca mea, ţipând sau vorbindu-mi pe un ton batjocoritor şi încercând să mă intimideze. Scopul lui clar era să mă determine să renunţ la job. Mă făcea dobitoc, prost, idiot, etc! Frecvent în vocabularul lui erau expresii precum: «Vezi că ai început să mă enervezi», «Nu-ţi convine, pleacă!», «Eşti cel mai praf pregătit din toată echipa» - expresie folosită in conferinţe telefonice - şi multe altele“, îşi aminteşte Cristian Paraschiv modul în care era tratat de şeful său.

 

Umilit de faţă cu alţi colegi

Un exemplu concret al modului în care a fost tratat Paraschiv de către Ursu este o evaluare făcută în februarie 2014. „În birou, de faţă cu alţi colegi, a rupt de trei ori la rând formularul de evaluare făcut de mine şi mi-a aruncat în faţă bucăţile de hârtie, invocând că nu este corect întocmit. În aceeaşi zi, la evaluarea mea, şeful meu mi-a adus la cunoştinţă că aş avea probleme comportamentale în ceea ce priveşte echipa de vânzări, în condiţiile în care răspunsurile date de membrii echipei erau total opuse“, zice Paraschiv.

În urma discuţiilor cu avocatul familiei, la următoarea convorbire telefonică cu şeful său, Paraschiv i-a spus că nu mai acceptă să fie tratat urât. „În două ore de la discuţia telefonică, acesta a venit la Iaşi şi mi-a cerut să ne întâlnim. I-am repetat în faţă că nu mai accept comportamentul său. Răspunsul lui a fost că, dacă nu îmi convine, să plec din JTI, pentru că aşa se comportă el şi că nimeni nu i-a cerut explicaţii până atunci şi nici nu se va schimba, pentru că nu are de ce“, povesteşte Paraschiv.

 

Mi-au înscenat o lipsă în gestiune”

Actualul reclamant mai spune că, în noiembrie 2016, când era în concediu, Ursu ar fi pus nişte colegi să ia nişte ţigări de la magazine de care acesta răspundea. „Când m-am întors din concediu, m-au pus să fac inventar şi bineînţeles că mi-a ieşit lipsă în gestiune de aproximativ 8.000 lei. Mi-au dat un timp scurt să recuperez acea sumă şi pe urmă, în decembrie, am fost anunţat că mi s-a desfăcut contractul muncă, fără a fi pus să dau vreun leu înapoi“, conchide Cristian Paraschiv, care acum lucrează ca PR la o reţea de firme din SUA.

REPORTER DE IAŞI a solicitat şi poziţia oficială a firmei JTI România, însă până la închiderea ediţiei nu am primit niciun răspuns.

 

Paraschiv spune că a trăit un coşmar în ultimii ani

 

Plata orelor suplimentare, câştigată în instanţă

Alţi patru foşti angajaţi din Iaşi au dat în judecată, în trecut, distribuitorul de ţigări JTI, solicitând plata drepturile băneşti cu titlul de ore suplimentare, pentru perioada aprilie 2012 – martie 2014, calculate prin adăugarea unui spor de 75% la valoarea orei normale de lucru. Celor patru li s-a recunoscut dreptul la plata a câte 1.500-1.700 de ore suplimentare.

 

 

Program de la ora 7.45

Într-un mail primit de la şeful său, în decembrie 2014, Cristian Paraschiv era înştiinţat că programul său începe la ora 07.45 şi se termină după ora 17.00.

Rezultă un program care depăşea 10 ore de muncă.

 

 

 

 

 

 


Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      
Go to top