Procurorii DNA Ploieşti au dispus, înainte de a încheia acordul de recunoaştere a vinovăţiei cu Relu Fenechiu, punerea sub sechestru a mai multor bunuri ce aparţin acestuia. Anchetatorii au indisponibilizat mai multe terenuri şi case, dar şi o maşină, pentru a acoperi prejudiciul de 901.526,38 euro, sumă calculată ca prejudiciu în dosarul în care Fenechiu a recunoscut că este vinovat de trafic de influenţă şi spălare de bani.
Potrivit acordului de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între procurori şi Fenechiu, unele dintre bunurile pe care s-a pus sechestru aparţin pe jumătate fostei soţii a ex-ministrului, Mariana, de care a divorţat după condamnarea din dosarul „Transformatorul”. Un sechestru a fost pus jumătate dintr-un teren de 1.567 de metri pătraţi, dar şi pe jumătate dintr-o vilă de 343 de metri pătraţi, a cărei valoare de inventat este de 815.755 de lei, potrivit DNA. De asemenea, un teren de 1.101 pătraţi ce era deţinut exclusiv de Fenechiu şi pe care pe care este construită o vilă, un garaj şi un foişor a fost de asemenea indisponibilizat, scrie „Adevărul”.
Procurorii DNA Ploieşti au mai identificat un alt teren, situat tot în municipiul Iaşi, de 2.000 de metri pătraţi, pe care Fenechiu era singurul proprietar şi care a fost, de asemenea, pus sub sechestru. O construcţie cu spaţii de loisir, împrejmuită, a fost şi ea indisponibilizată, la fel ca şi un vehicul marca BMW X6. Toate aceste bunuri vor putea fi valorificate efectiv de către stat după ce acordul de recunoaştere a vinovăţiei va fi validat de către instanţă şi va fi emisă o decizie definitivă de condamnare.
Prin recunoaşterea sa, Relu Fenechiu a fost de acord să primească o pedeapsă de 3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare, din care se vor scădea cele 4 luni de arest preventiv. Pedeapsa primită este concurentă cu cei 5 ani de închisoare primiţi şi aproape executaţi în dosarul „Transformatorul”. Astfel, ambele condamnări vor fi contopite în baza vechiul Cod de Procedură Penală, iar pedeapsa rezultantă va fi de 5 ani, la care se poate adăuga un eventual spor de pedeapsă.
(Sursa: adevarul.ro)
A cumpărat un teren la Moara de Vânt cu 35.000 de euro, dar nu poate justifica decât o treime din sumă. Cu toate veniturile sale și ale soției, ca să facă 35.000 de euro într-un an, șeful CJAS trebuia să se hrănească numai cu aer și să nu-și cumpere nicio pereche de șosete. Conform calculelor, poate justifica doar 12.600 de euro din prețul terenului. Restul de 22.000 de euro i-au picat din cer n Important: Robert Dâncă este singurul angajat al CJAS Iași care nu și-a urcat declarația de avere pe site-ul instituției.
Directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) a făcut un număr de prestidigitație. Robert Dâncă și-a luat un teren intravilan la Moara de Vânt fără să-i iasă banii de la un an la altul, în declarațiile de avere.
Au ceva bani
Robert Dâncă și soția sa au venituri în creștere spectaculoasă în ultimii trei ani, salariile cumulate crescând cu 30.000 de lei anual față de 2013. De la 76.000 de lei în 2012 și 108.000 de lei în 2013, ei au trecut de pragul de 130.000 de lei în fiecare dintre ultimii trei ani. Problema este că banii pentru terenul din Moara de Vânt nu se regăsesc nici măcar în aceste venituri.
Șeful CJAS Iași a cumpărat proprietatea în primăvara acestui an, suma fiind confidențială, dar tranzacția fiind raportată pe site-ul ANI. În 2015, Robert Dâncă raporta două depozite de 25.000 de lei fiecare, bani strânși justificând cumva creșterile salariale din ultimii doi ani.
Anul trecut, toată averea lui Dâncă și a soției sale, medic la Cuza-vodă (transferată de la Pneumo, câștigurile sale crescând spectaculos), era formată din: un teren extravilan la Rediu, un apartament de 65 mp, luat în rate, o mașină Skoda veche de 8 ani, două depozite totalizând 50.000 de lei și veniturile anuale de 130.000 de lei.
La capitolul datorii figurau creditul de 85.000 de franci elvețieni și o linie de 5.000 de euro (descoperire pe cont).
40 de euro/mp
În 2016, se păstrează terenul de la Rediu, apartamentul și mașina Skoda, dar apare terenul din Moara de Vânt și dispare un depozit de 25.000 de lei. Creditele au rămas aceleași: 85.000 de franci elvețieni și 5.000 de euro. Veniturile au fost de 130.000 de lei (29.000 de euro). Chiar confidențial, prețul proprietății achiziționate a fost aflat de REPORTER DE IAȘI: 35.000 de euro. Vânzătorul a fost latifundiarul Ioan Zapodeanu, care declarase inițial că vinde la Moara de Vânt cu 70 de euro/mp, dar apoi, când i-am spus prețul exact în cazul lui Robert Dâncă, a recunoscut: „Da, el are în planul doi, e mai în spate, acolo e mai ieftin”.
Șeful CJAS a cumpărat 860 mp (40 de euro/mp). Veniturile sale totale între 2015 și 2016 au fost de 29.000 de euro plus depozitul de 25.000 de lei consumat, adică încă 5.600 de euro. În total, 34.600 de euro, adică aproape cât face terenul.
Robert Dâncă are un lung interimat în fruntea CJAS Iași
Cât rămâne din coșul zilei
Dar Robert Dâncă are un credit în franci elvețieni pe 35 de ani, iar calculatorul de rate, la o dobândă medie de 5%, ne-a dat o valoare de minim 450 de franci pe lună, adică 1.800 de lei. La acestea se adaugă cheltuielile casei, utilitățile, îngrijirea copilului, hrana, hainele, distracțiile de weekend, minim 1.000 de euro pe lună. Din venitul anual de 34.600 de euro (cu tot cu depozit), trebuie să scădem cheltuielile cu viața de zi cu zi (12.000 de euro/an), plus ratele convertite în euro, pentru ușurința calculului: 5.000 de euro. Dacă punem și vacanțele și cheltuielile neprevăzute (cadouri, reparații, gadgeturi), mai dispar 5.000 de euro într-un an.
În total, familia Dâncă a cheltuit 22.000 de euro și a câștigat 34.600 de euro. Diferența rămasă este de 12.600 de euro. Dar terenul a costat 35.000 de euro, iar în declarația de avere nu sunt menționate alte surse de venit, inclusiv împrumuturi de la persoane fizice. Deci nu ies 22.400 de euro.
Un salt de 22.000 de euro într-un an
Robert Dâncă a spus că nu divulgă prețul terenului, fiind o chestiune personală, și că sursele de venit sunt doar cele ale familiei: „Terenul l-am cumpărat din veniturile familiei, nu fac niciun alt comentariu”. Șeful CJAS n-a confirmat dacă a primit bani de la rude, dar oricum sursele trebuiau precizate în declarația de avere.
Concret, sunt două posibilități: fie șeful CJAS și soția sau au câștigat în realitate între iunie 2015-iunie 2016 mai mult cu 22.400 de euro, și banii n-au fost declarați, fie au trăit în tot acest timp numai cu aer, pentru că toate veniturile lor s-au regăsit în valoarea terenului. Nu și-au cumpărat mâncare, haine, n-au mers în vacanțe, i-au întreținut părinții, și au băut numai apă de la chiuvetă, și nici măcar n-au plătit întreținerea, acumulând datorii.
Cazul Robert Dâncă este doar un exemplu-școală despre erorile și fracturile logice care apar în declarațiile de avere ale celor mai importanți șefi de instituții și politicieni din Iași. Neechivalarea sumelor câștigate și cheltuite de la un an la altul poate declanșa verificarea ANI, sesizarea instanței judecătorești și, în final, confiscarea sumei. Necorcondanța minoră de la o declarație la alta poate fi o scăpare, dar în cazul lui șeful CJAS lipsesc două treimi din costul real al terenului cumpărat. El a costat 35.000 de euro, iar Robert Dâncă n-a avut decât 12.600 de euro.
Un salt de 22.000 de euro într-un an e bun pentru România, țară ieftină, bună de trăit dacă ai funcție la stat.
Pe aici sunt terenurile lui Ioan Zapodeanu, în spatele restaurantului Little Texas
Dâncă a cumpărat prin agenție
Ioan Zapodeanu spune că nu l-a cunoscut pe Robert Dâncă: „El a venit la mine cu un agent imobiliar, abia îmi aduc aminte. Valoarea tranzacției n-o mai țin minte, trebuie să mă uit în acte, am zeci de vânzări pe an”. Zapodeanu are în coama dealului de la Moara de Vânt, pe partea stângă, circa 40 de parcele, pe care le-a vândut în totalitate în ultimii doi ani. „Nu mai am nimic acolo, am dat tot”, afirmă el.
Bilanțul pe cinci ani: economie la sânge
În ultimii cinci ani, toate veniturile familiei Dâncă au fost de 575.750 de lei, circa 130.000 de euro. Dacă luăm în calcul ratele la bancă, în valoare totală de 25.200 de euro, rămân 104.800 de euro. Coșul zilei, evaluat la 1.000 de euro pe lună, mai înseamnă în cinci ani, 60.000 de euro. Tot rămân 44.800 de euro. Mai sunt vacanțele și cheltuielile neprevăzute, dar, dacă ar fi fost extrem de economi, soții Dâncă ar fi putut pune deoparte circa 30.000 de euro pentru terenul din Moara de Vânt. Adică ar mai fi cheltuit doar 15.000 de euro pe vacanțe în ultimii cinci ani.
Dar Robert Dâncă nu a menționat niciodată suma de 30.000 de euro că ar fi economisit-o în cinci ani. El a declarat doar depozite de 50.000 de lei (11.000 de euro), din care 25.000 de lei încă îi mai are. Un exemplu că declarațiile de avere sunt completate cu totală indiferență.
A cumpărat un teren la Moara de Vânt cu 35.000 de euro, dar nu poate justifica decât o treime din sumă. Cu toate veniturile sale și ale soției, ca să facă 35.000 de euro într-un an, șeful CJAS trebuia să se hrănească numai cu aer și să nu-și cumpere nicio pereche de șosete. Conform calculelor, poate justifica doar 12.600 de euro din prețul terenului. Restul de 22.000 de euro i-au picat din cer n Important: Robert Dâncă este singurul angajat al CJAS Iași care nu și-a urcat declarația de avere pe site-ul instituției.
Directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) a făcut un număr de prestidigitație. Robert Dâncă și-a luat un teren intravilan la Moara de Vânt fără să-i iasă banii de la un an la altul, în declarațiile de avere.
Au ceva bani
Robert Dâncă și soția sa au venituri în creștere spectaculoasă în ultimii trei ani, salariile cumulate crescând cu 30.000 de lei anual față de 2013. De la 76.000 de lei în 2012 și 108.000 de lei în 2013, ei au trecut de pragul de 130.000 de lei în fiecare dintre ultimii trei ani. Problema este că banii pentru terenul din Moara de Vânt nu se regăsesc nici măcar în aceste venituri.
Șeful CJAS Iași a cumpărat proprietatea în primăvara acestui an, suma fiind confidențială, dar tranzacția fiind raportată pe site-ul ANI. În 2015, Robert Dâncă raporta două depozite de 25.000 de lei fiecare, bani strânși justificând cumva creșterile salariale din ultimii doi ani.
Anul trecut, toată averea lui Dâncă și a soției sale, medic la Cuza-vodă (transferată de la Pneumo, câștigurile sale crescând spectaculos), era formată din: un teren extravilan la Rediu, un apartament de 65 mp, luat în rate, o mașină Skoda veche de 8 ani, două depozite totalizând 50.000 de lei și veniturile anuale de 130.000 de lei.
La capitolul datorii figurau creditul de 85.000 de franci elvețieni și o linie de 5.000 de euro (descoperire pe cont).
40 de euro/mp
În 2016, se păstrează terenul de la Rediu, apartamentul și mașina Skoda, dar apare terenul din Moara de Vânt și dispare un depozit de 25.000 de lei. Creditele au rămas aceleași: 85.000 de franci elvețieni și 5.000 de euro. Veniturile au fost de 130.000 de lei (29.000 de euro). Chiar confidențial, prețul proprietății achiziționate a fost aflat de REPORTER DE IAȘI: 35.000 de euro. Vânzătorul a fost latifundiarul Ioan Zapodeanu, care declarase inițial că vinde la Moara de Vânt cu 70 de euro/mp, dar apoi, când i-am spus prețul exact în cazul lui Robert Dâncă, a recunoscut: „Da, el are în planul doi, e mai în spate, acolo e mai ieftin”.
Șeful CJAS a cumpărat 860 mp (40 de euro/mp). Veniturile sale totale între 2015 și 2016 au fost de 29.000 de euro plus depozitul de 25.000 de lei consumat, adică încă 5.600 de euro. În total, 34.600 de euro, adică aproape cât face terenul.
Robert Dâncă are un lung interimat în fruntea CJAS Iași
Cât rămâne din coșul zilei
Dar Robert Dâncă are un credit în franci elvețieni pe 35 de ani, iar calculatorul de rate, la o dobândă medie de 5%, ne-a dat o valoare de minim 450 de franci pe lună, adică 1.800 de lei. La acestea se adaugă cheltuielile casei, utilitățile, îngrijirea copilului, hrana, hainele, distracțiile de weekend, minim 1.000 de euro pe lună. Din venitul anual de 34.600 de euro (cu tot cu depozit), trebuie să scădem cheltuielile cu viața de zi cu zi (12.000 de euro/an), plus ratele convertite în euro, pentru ușurința calculului: 5.000 de euro. Dacă punem și vacanțele și cheltuielile neprevăzute (cadouri, reparații, gadgeturi), mai dispar 5.000 de euro într-un an.
În total, familia Dâncă a cheltuit 22.000 de euro și a câștigat 34.600 de euro. Diferența rămasă este de 12.600 de euro. Dar terenul a costat 35.000 de euro, iar în declarația de avere nu sunt menționate alte surse de venit, inclusiv împrumuturi de la persoane fizice. Deci nu ies 22.400 de euro.
Un salt de 22.000 de euro într-un an
Robert Dâncă a spus că nu divulgă prețul terenului, fiind o chestiune personală, și că sursele de venit sunt doar cele ale familiei: „Terenul l-am cumpărat din veniturile familiei, nu fac niciun alt comentariu”. Șeful CJAS n-a confirmat dacă a primit bani de la rude, dar oricum sursele trebuiau precizate în declarația de avere.
Concret, sunt două posibilități: fie șeful CJAS și soția sau au câștigat în realitate între iunie 2015-iunie 2016 mai mult cu 22.400 de euro, și banii n-au fost declarați, fie au trăit în tot acest timp numai cu aer, pentru că toate veniturile lor s-au regăsit în valoarea terenului. Nu și-au cumpărat mâncare, haine, n-au mers în vacanțe, i-au întreținut părinții, și au băut numai apă de la chiuvetă, și nici măcar n-au plătit întreținerea, acumulând datorii.
Cazul Robert Dâncă este doar un exemplu-școală despre erorile și fracturile logice care apar în declarațiile de avere ale celor mai importanți șefi de instituții și politicieni din Iași. Neechivalarea sumelor câștigate și cheltuite de la un an la altul poate declanșa verificarea ANI, sesizarea instanței judecătorești și, în final, confiscarea sumei. Necorcondanța minoră de la o declarație la alta poate fi o scăpare, dar în cazul lui șeful CJAS lipsesc două treimi din costul real al terenului cumpărat. El a costat 35.000 de euro, iar Robert Dâncă n-a avut decât 12.600 de euro.
Un salt de 22.000 de euro într-un an e bun pentru România, țară ieftină, bună de trăit dacă ai funcție la stat.
Pe aici sunt terenurile lui Ioan Zapodeanu, în spatele restaurantului Little Texas
Dâncă a cumpărat prin agenție
Ioan Zapodeanu spune că nu l-a cunoscut pe Robert Dâncă: „El a venit la mine cu un agent imobiliar, abia îmi aduc aminte. Valoarea tranzacției n-o mai țin minte, trebuie să mă uit în acte, am zeci de vânzări pe an”. Zapodeanu are în coama dealului de la Moara de Vânt, pe partea stângă, circa 40 de parcele, pe care le-a vândut în totalitate în ultimii doi ani. „Nu mai am nimic acolo, am dat tot”, afirmă el.
Bilanțul pe cinci ani: economie la sânge
În ultimii cinci ani, toate veniturile familiei Dâncă au fost de 575.750 de lei, circa 130.000 de euro. Dacă luăm în calcul ratele la bancă, în valoare totală de 25.200 de euro, rămân 104.800 de euro. Coșul zilei, evaluat la 1.000 de euro pe lună, mai înseamnă în cinci ani, 60.000 de euro. Tot rămân 44.800 de euro. Mai sunt vacanțele și cheltuielile neprevăzute, dar, dacă ar fi fost extrem de economi, soții Dâncă ar fi putut pune deoparte circa 30.000 de euro pentru terenul din Moara de Vânt. Adică ar mai fi cheltuit doar 15.000 de euro pe vacanțe în ultimii cinci ani.
Dar Robert Dâncă nu a menționat niciodată suma de 30.000 de euro că ar fi economisit-o în cinci ani. El a declarat doar depozite de 50.000 de lei (11.000 de euro), din care 25.000 de lei încă îi mai are. Un exemplu că declarațiile de avere sunt completate cu totală indiferență.
Nu este clar cui aparţine o fâşie de teren de lângă Pasarela Bucium de care depinde un trafic mai rapid spre două artere vitale. „Am cerut documente să ne lămurim odată pentru totdeauna”, declară reprezentanţii Primăriei. Neoficial, există informaţii că o clădire a lui Norocea a intrat pe domeniul public, dar acesta neagă ilegalitatea.
Deblocarea nodului rutier de la capătul Pasarelei Bucium, către Poitiers şi Bârnova, stă într-o bucată de teren de 5 metri lăţime. Concret, Primăria deţine informaţii că ar avea terenul situat până la 6 metri de pasarelă, dar reprezentanţii RVR, care au acolo un centru de afaceri, spun că, de fapt, Primăria mai deţine doar terenul situat la un metru de pasarelă. Care este diferenţa? Pe bucata de teren ar urma să fie construită o bretea pe care să se circule liber în dreapta, către Poitiers, lăsând două benzi doar pentru circulaţia înainte, spre Bucium.
Lămuriri oficiale
„O soluţie pentru ca circulaţia să fie mai fluidă în capătul dinspre Vaslui al Pasarelei Bucium este ca în capătul ei să construim o bretea care să conducă maşinile, liber, către Poitiers. În acest fel, ar rămâne două benzi exclusiv pentru mers înainte şi ar fi eliminate cozile de la semafor, de la orele de vârf, după-amiază”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez. O astfel de bandă specială pentru virajul la dreapta există în partea cealaltă a podului, la Granit. Concepută din vreme, încă de când a fost realizată pasarela, banda este utilă, pentru că aproape niciodată nu este blocată circulaţia din intersecţie cu maşini care să meargă spre Egros.
Încercând să demareze acest proiect, Primăria Iaşi s-a izbit, însă, de un zid. La propriu. Pe locul prin care ar urma să treacă viitoarea bretea de viraj la dreapta este acum o clădire care aparţine RVR Taxi, firma lui Radu Norocea, fiul vitreg al stomatologului Norocea. Reprezentanţi ai firmei au precizat că terenul despre care discută Primăria este în proprietatea companiei. “Limita se duce până la 1 metru de pod”, ni s-a explicat de la RVR Taxi.
Dacă spaţiul din dreapta balustradei ar fi pus la dispoziţia maşinilor, rata zilnică de înjurături din Iaşi ar scădea
Surse: clădire făcută în parte pe domeniul public
Reprezentanţii Primăriei nu sunt la fel de siguri şi au solicitat informaţii suplimentare de la Urbanism şi de la Cadastru. „Nu ştim acum. Există două versiuni. Prima: limita de proprietate este la 6 metri de pod şi terenul de până acolo este al Primăriei, caz în care o parte din clădire este pe domeniul public. A doua versiune este că, într-adevăr, limita de proprietate este la un metru de pod, situaţie în care nu mai putem discuta despre acest proiect. Am cerut, printr-o adresă specială, lămuriri, pentru ca să ştim ce avem de făcut”, a mai explicat viceprimarul Botez.
Surse din cadrul Urbanismului ne-au spus însă că, de fapt, limita de proprietate a terenului RVR este la 6 metri de pod, urmând ca această informaţie să fie lansată şi pe cale oficială.
„Nu este vorba despre un proiect extrem de spectaculos sau ieşit din comun. Dorim doar să turnăm câţiva stâlpi care să susţină o a treia bandă de circulaţie pe marginea dinspre Bucium a pasarelei. Pe ea ar urma să încapă, în acelaşi timp, 5-6 maşini care să facă dreapta spre Poitiers. În acest fel, rămân două benzi pentru mers înainte”, Radu Botez, viceprimar
Viitorul Drum al Hoţilor
Primăria insistă pentru realizarea benzii speciale de viraj la dreapta în ideea în care şi-a îndreptat atenţia, în sfârşit, spre proiectul Drumului Hoţilor. Viceprimarul Radu Botez a explicat, pentru 7EST, că în ultimele zile au fost reluate discuţiile pe marginea subiectului, în contextul realizării centurii Iaşului. „Veştile, însă, nu sunt neapărat bune. Proiectul, dacă va fi realizat, va avea câteva probleme grave. Prima dintre ele este că vom lua presiunea de pe intersecţiile de după Bucium, spre oraş şi spre Egros, dar va fi o intersecţie supraaglomerată pe Poitiers şi vrem să găsim soluţii. O a doua mare problemă este că virajul TIR-urilor care vor ieşi de pe Trei Fântâni către Poitiers va fi extrem de dificil. Strada este gâtuită în capăt şi TIR-urile nu vor avea loc pentru viraj. Acolo unde s-ar putea face o bandă este terenul privat al unei firme de cauciucuri”, a mai spus Radu Botez.
„Nici vorbă să aibă Primăria teren acolo. Tot terenul este al meu, până la limita podului. Cei de la Primărie ştiu ceva, dar nu ştiu bine. Este vorba de cei 6 metri de protecţie în jurul unui obiectiv pe care nu ai voie să construieşti nimic. Dacă ei vor să facă acolo o bretea a pasajului, eu sunt dispus la negocieri”, Radu Norocea, patron RVR Taxi
O şansă a Primăriei: insolvenţa firmei
Chiar dacă terenul şi clădirea aparţin încă firmei Compania Norocea RVR, proprietatea lui Radu Norocea, proiectul Primăriei nu este în totalitate blocat, pentru că instituţia poate cumpăra fâşia de teren necesară. În anul 2013, Fiscul ieşean a anunţat că firma are datorii de câteva milioane de lei la Stat şi a scos la licitaţie clădirea de birouri, service-ul şi spălătoria auto de lângă Podul Bucium, precum şi terenul, dar şi alte bunuri imobile din Iaşi ale firmei lui Norocea. Toate erau evaluate la acea vreme la 9 milioane de lei, dar nu s-au vândut. Firma controlată de Norocea este în insolvenţă la cererea administratorului, în anul 2015. Administratorul Radu Norocea a propus pentru valorificare clădirea de birouri, cu 3 etaje, service-ul şi spălătoria auto, cu valoare totală de 6,4 milioane de lei. Acestea nu au fost încă vândute, urmând a fi valorificate în 3 ani.
„Monstruoasa coaliţie” birocratică de la instanţă aduce aminte de zâzaniile din timpul domniei lui Cuza. Primăria comunei susţine că aproape jumătate dintr-un teren administrat de Complexul Muzeal Moldova îi aparţine şi îl revendică în instanţă. La bară este chemat şi Guvernul, somat să repare nedreptatea.
Peste 6 hectare de teren din apropierea Palatului Cuza de la Ruginoasa au adus în faţa judecătorilor Primăria din comună, Complexul Muzeal Naţional Moldova (CMNM), Guvernul, Statul Român prin Ministerul de Finanţe şi Ministerul Culturii.
Prea mult
Terenul din Dumbrăviţa, unul dintre satele comunei, pe care se află două iazuri, păşune, pădure şi popasul turistic „Alexandru Ioan Cuza” se află în proprietatea Statului şi în administrarea Complexului Muzeal. Însă, Primăria Ruginoasa susţine că proprietatea a fost dintotdeauna în domeniul public al comunei, iar, în afară de 8,63 hectare de teren aferente Palatului Cuza, Complexul nu mai deţine nicio altă suprafaţă în zonă. Acest lucru ar fi reieşit şi din registrele cadastrale din 1987, potrivit instituţiei.
Complexul care administrează Palatul de la Ruginoasa, la judecată
În plângerea adresată instanţei, reprezentanţii Primăriei Ruginoasa susţin că situaţia s-ar fi schimbat după ce, în anexa unei hotărâri de Guvern din 2010, referitoare la datele de identificare privind bunurile aparţinând domeniul public al Statului, aflate în administrarea Complexului Muzeal Naţional Moldova, a fost înscris Palatul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” cu de 3.085 metri pătraţi suprafaţă construită şi 147.698 metri pătraţi de teren aferent, dobândiţi în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean Iaşi din 1980. Însă, actul din urmă cu 36 de ani nu ar face nicio referire la vreo suprafaţa de teren, arată Primăria.
Intabulare respinsă
„Complexului Muzeal Naţional Moldova nu i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenurilor prin vreo hotărâre judecătorească, nu i-au fost vândute sau donate suprafeţele de teren şi nu cunoaştem împrejurarea potrivit cărora în administrarea acestuia s-ar afla suprafaţa totală de 147.698 metri pătraţi, deci cu un plus de 61.360 metri pătraţi faţă de suprafaţa reală evidenţiată de documentele cadastrale în vigoare, care este de 86.388 metri pătraţi”, se arată în plângerea Primăriei Ruginoasa.
„Terenul întotdeauna a fost al nostru. Nici Palatul nu a făcut nimic acolo şi a ajuns, practic, depozit de gunoi. Vrem să realizăm ceva frumos, având în vedere că terenul este în centrul comunei” Dănuţ Nechifor, primarul comunei Ruginoasa
Cu toate acestea, în 2013, a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea Statului şi dreptul de administrare în favoarea Complexului Muzeal pentru 147.698 metri pătraţi de teren, din care fac parte şi cei peste 61.000 de metri pătraţi revendicaţi de cei din Ruginoasa. Aceştia au cerut intabularea suprafeţei în favoarea Primăriei Ruginoasa, dar, un an mai târziu, li s-a respins documentaţia, constatându-se că terenul se suprapune cu un alt amplasament „datorită existenţei mai multor acte juridice diferite pentru acelaşi amplasament”.
Primăria cere daune
Prin umare, Primăria a cerut Curţii de Apel Iaşi anularea parţială a hotărârii de guvern din 2010 şi obligarea Guvernului şi a Ministerului Finanţelor Publice de a emite acte administrative care să conducă la restabilirea situaţiei anterioare intrării în vigoare a actului normativ în ceea ce priveşte terenul din Ruginoasa. Mai mult, Primăria solicită şi 100.000 de lei daune de la Finanţe, Ministerul Culturii şi Complexul Muzeal Naţional Moldova pentru că cele două iazuri de pe terenul de 61.000 de metri pătraţi care nu au putut fi puse în circuitul turistic de agrement.
„O să urmăm procedura legală. Ne vom prezenta în instanţă cu actele, iar instanţa va lua o decizie”, a declarat Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal Naţional Moldova.
„Monstruoasa coaliţie” birocratică de la instanţă aduce aminte de zâzaniile din timpul domniei lui Cuza. Primăria comunei susţine că aproape jumătate dintr-un teren administrat de Complexul Muzeal Moldova îi aparţine şi îl revendică în instanţă. La bară este chemat şi Guvernul, somat să repare nedreptatea.
Peste 6 hectare de teren din apropierea Palatului Cuza de la Ruginoasa au adus în faţa judecătorilor Primăria din comună, Complexul Muzeal Naţional Moldova (CMNM), Guvernul, Statul Român prin Ministerul de Finanţe şi Ministerul Culturii.
Prea mult
Terenul din Dumbrăviţa, unul dintre satele comunei, pe care se află două iazuri, păşune, pădure şi popasul turistic „Alexandru Ioan Cuza” se află în proprietatea Statului şi în administrarea Complexului Muzeal. Însă, Primăria Ruginoasa susţine că proprietatea a fost dintotdeauna în domeniul public al comunei, iar, în afară de 8,63 hectare de teren aferente Palatului Cuza, Complexul nu mai deţine nicio altă suprafaţă în zonă. Acest lucru ar fi reieşit şi din registrele cadastrale din 1987, potrivit instituţiei.
Complexul care administrează Palatul de la Ruginoasa, la judecată
În plângerea adresată instanţei, reprezentanţii Primăriei Ruginoasa susţin că situaţia s-ar fi schimbat după ce, în anexa unei hotărâri de Guvern din 2010, referitoare la datele de identificare privind bunurile aparţinând domeniul public al Statului, aflate în administrarea Complexului Muzeal Naţional Moldova, a fost înscris Palatul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” cu de 3.085 metri pătraţi suprafaţă construită şi 147.698 metri pătraţi de teren aferent, dobândiţi în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean Iaşi din 1980. Însă, actul din urmă cu 36 de ani nu ar face nicio referire la vreo suprafaţa de teren, arată Primăria.
Intabulare respinsă
„Complexului Muzeal Naţional Moldova nu i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenurilor prin vreo hotărâre judecătorească, nu i-au fost vândute sau donate suprafeţele de teren şi nu cunoaştem împrejurarea potrivit cărora în administrarea acestuia s-ar afla suprafaţa totală de 147.698 metri pătraţi, deci cu un plus de 61.360 metri pătraţi faţă de suprafaţa reală evidenţiată de documentele cadastrale în vigoare, care este de 86.388 metri pătraţi”, se arată în plângerea Primăriei Ruginoasa.
„Terenul întotdeauna a fost al nostru. Nici Palatul nu a făcut nimic acolo şi a ajuns, practic, depozit de gunoi. Vrem să realizăm ceva frumos, având în vedere că terenul este în centrul comunei” Dănuţ Nechifor, primarul comunei Ruginoasa
Cu toate acestea, în 2013, a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea Statului şi dreptul de administrare în favoarea Complexului Muzeal pentru 147.698 metri pătraţi de teren, din care fac parte şi cei peste 61.000 de metri pătraţi revendicaţi de cei din Ruginoasa. Aceştia au cerut intabularea suprafeţei în favoarea Primăriei Ruginoasa, dar, un an mai târziu, li s-a respins documentaţia, constatându-se că terenul se suprapune cu un alt amplasament „datorită existenţei mai multor acte juridice diferite pentru acelaşi amplasament”.
Primăria cere daune
Prin umare, Primăria a cerut Curţii de Apel Iaşi anularea parţială a hotărârii de guvern din 2010 şi obligarea Guvernului şi a Ministerului Finanţelor Publice de a emite acte administrative care să conducă la restabilirea situaţiei anterioare intrării în vigoare a actului normativ în ceea ce priveşte terenul din Ruginoasa. Mai mult, Primăria solicită şi 100.000 de lei daune de la Finanţe, Ministerul Culturii şi Complexul Muzeal Naţional Moldova pentru că cele două iazuri de pe terenul de 61.000 de metri pătraţi care nu au putut fi puse în circuitul turistic de agrement.
„O să urmăm procedura legală. Ne vom prezenta în instanţă cu actele, iar instanţa va lua o decizie”, a declarat Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal Naţional Moldova.
