fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
O transformare radicală la nivel mondial: mașina e un lux, transportul public e viitorul. Iașul pierde vremea

O transformare radicală la nivel mondial: mașina e un lux, transportul public e viitorul. Iașul pierde vremea


O schimbare fundamentală are loc la nivel global chiar în acest moment. Descurajarea transportului cu maşini personale şi tranziţia spre transportul public e o mişcare de mari proporţii, pe care încă nu o percepem la adevărata dimensiune.

Producătorii mondiali şi-au redus capacităţile de la 90 milioane de automobile pe an la 70 de milioane şi aceste cote vor rămâne mult timp. E un acord. Reducerea se produce în condiţiile creşterii populaţiei Pământului (suntem 8 miliarde în acest moment) şi a creşterii nivelului de trăi în multe regiuni de pe glob. Motivele invocate, criza de semiconductori, de containere sau de materii prime, sunt pretexte temporare pentru reducerea volumelor anuale, coroborată cu majorarea valorii adăugate pe unitate.

Preţurile la maşini au crescut cu 30-40% în ultimii doi ani şi nu vor mai reveni niciodată unde au fost. Un SUV compact (cea mai cumpărată categorie din lume) costă acum 40.000-50.000 de euro şi accesibilitatea s-a redus brusc. O maşină din clasa mică nu poate fi luată acum cu mai puţin de 16.000-18.000 de euro, un SUV subcompact ajunge la 25.000-30.000 de euro, iar o compactă de oraş trece de 22.000 de euro.

O Fiesta putea fi luată cu 12.000-13.000 de euro în urmă cu 2-3 ani, iar un SUV mai slab echipat putea fi cumpărat cu 20.000-22.000 de euro. În acest moment, o simplă Fabia sau un Kamiq trec de 20.000 de euro, ceea ce înseamnă maşini mai mici la preţuri mult mai mari.

O berlină de lux ajunge la 65.000 de euro, iar un SUV premium atinge borna reper de 100.000 de euro. O Tesla S ajunge acum la 137.000 de euro, iar cota aceasta e noua limită la care se aliniază celelalte mărci din segment.

Preţurile maşinilor au devenit greu accesibile nu doar pentru nivelul veniturilor unui român, ci şi pentru salariul unui european mediu. 40.000-50.000 de euro e foarte mult şi pentru un neamţ sau un francez, nu doar pentru români şi bulgari. O rată de credit (leasing) de 700-800 de euro/lună e insuportabilă faţă de una de 300-400 de euro cu care eram obişnuiţi. Acest lucru e valabil pentru toţi europenii, nu doar pentru români.

Maşina personală va redeveni un obiect de lux, aşa cum era pentru români în comunism sau aşa cum era pentru occidentali în urmă cu  60-70 de ani. Tendinţa se bazează pe studiile care arată supraaglomerarea insurmontabilă a aglomerărilor urbane şi creşterea periculoasă a poluării. Populaţia Pământului creşte cu 1 miliard la fiecare 15-20 de ani, în 2040 vom fi 9 miliarde de locuitori, apoi 10 miliarde etc., iar gazele evacuate şi consumul de energie ating praguri ce nu mai pot fi tolerate.

Aerul din oraşe e tot mai toxic. Remarc în Iaşi faptul că toţi teii de pe marginea bulevardelor au avut frunzele ruginii toată vara, pur şi simplu nu se mai pot dezvolta sănătos şi sunt copleşiţi de gazele de eşapament şi de poluarea care afectează solul din platbandă. În urmă cu 30-40 de ani, teii din Iaşi erau mult mai verzi şi aveau coroanele mult mai bogate.

Tranziţia la maşinile electrice nu e o soluţie raportând la 10 miliarde de locuitori, pentru că nu ai capacitatea de producţie a energiei necesare, iar costurile şi efectele de mediu ar fi la fel de mari. Dacă 10 miliarde de maşini ar fi puse la încărcat în acelaşi timp, Pământul ar fi scurtcircuitat de suprasarcină.

Marii producători mondiali reduc numărul de unităţi, dar toţi raportează marje de profit în creştere prin majorarea valorii adăugate. Aceasta va fi noua direcţie.

Tranziţia se va face prin creşterea masivă a investiţiilor în transportul public, din partea tuturor guvernelor lumii, pentru reducerea consumului de energie pe număr de călători. Vom avea un transport public futurist şi extins la un nivel nemaivăzut în multe ţări ale lumii.

A doua componentă vor fi AV-urile (autonomous vehicles), care vor deveni o prezenţă comună în următorii 10-20 de ani. Investiţiile în cercetarea soluţiilor de vehicule autonome sunt uriaşe, iar cei mai avansaţi sunt din nou coreenii, japonezii, americanii, chinezii şi britanicii. Imaginaţi-vă 15.000 de autovehicule autonome în Iaşi (a 12 locuri fiecare) în loc de 150.000 de maşini. Maşini care se vor strecura pe orice străduţă, în care vei urca din orice punct şi din care vei putea coborî oriunde, ca nişte minibuze care vor forma flote uriaşe, după modelul Uber sau Bolt. Aceste AV-uri vor avea capacitatea de a transporta oriunde şi la orice oră 130.000 de călători/oră, ceea ce e arhisuficient.

Dezvoltarea infrastructurii de transport public ar trebui să fie urgenţa conducătorilor la Iaşi. Lucrurile nu se mişcă deloc. Liderii sunt slabi, n-au viziune, nu sunt conectaţi la modernitate şi n-au efectiv educaţia necesară. Se risipesc bugete uriaşe pe menţinerea unei birocraţii parazitare şi pe proiecte minuscule, lipsite de sens şi care nu sunt altceva decât fraude într-o serie nesfârşită. Leadershipul public este cel mai mare obstacol în dezvoltarea comunităţilor din România. Dacă ne referim la Iaşi, aceşti conducători corupţi şi rudimentari sunt de fapt un inamic al interesului public şi nicidecum un sprijin.

Aceeaşi situaţie e la nivelul majorităţii oraşelor din România. Votanţii sunt neinformaţi şi lipsiţi de direcţie, într-o crasă necunoaştere a propriilor interese, iar elitele profită şi se menţin la Putere prin populism şi manipulare.


ROGESI

Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30        

Cartierul Austriac