fbpx
 
Editorial Gabriel GACHI. De ce Timișoara va avea stadion și noi nu: de lași

Editorial Gabriel GACHI. De ce Timișoara va avea stadion și noi nu: de lași


Timişoara va avea stadion de 30.000 de locuri cu bani de la CNI (Guvern). Nu ştiu ce criterii s-au avut în vedere, dar realitatea crudă este ca în toată Moldova, de la Milcov până în Darabani, unde se agaţă harta-n cui, CNI n-a finanţat niciun stadion şi nicio sală polivalentă modernă. Un teritoriu imens, cu 9 judeţe, cu o treime din populaţia ţării, lăsat pustiu. Este frustrant.

Timiş este un judeţ net contributor la bugetul naţional, faţă de majoritatea judeţelor Moldovei, şi ar putea spune că măcar de atât să beneficieze şi ei, de un stadion nou.

Moldova nu are, în 30 de ani, niciun metru de autostradă. Sibiu-Nădlac reprezintă acum un culoar pan-european funcţional şi economia Banatului va primi un stimulent de dezvoltare şi mai puternic. Prin legarea Sibiului de Piteşti, practic toate investiţiile se vor concentra pe un coridor sudic imposibil de contracarat, de la Constanța până în extremitatea vestică.

Conectarea Craiova-Pitești, drumul expres la care nu se lucrează efectiv, este oricum mult mai avansată decât fazele incipiente de licitaţie PPP ale autostrăzii Iași-Cristești. Când sudul va fi închis, Iaşul va avea doar o autostradă judeţeană, care va rămâne o invenţie absurdă.

Aici nu mai e vorba doar de Mihai Chirica. E derizoriu să-l găsim vinovatul de serviciu. Iaşul are de 4 ani un primar care n-a călcat în Bucureşti, în Cancelaria ţării, la ministerele mari, unde se învârt miliardele. Primarul Iaşului are interdicţie în Capitală, e un ghinion pe care trebuie să ni-l asumăm, să-l conştientizăm dincolo de straturile de gazon cu care încearcă să ne consoleze. Şi va fi ignorat şi de-acum înainte, indiferent cum se va configura Puterea. Pentru că e un hybris cu care nu se poate discuta. Apatrid, apelând mereu la reţele subterane, perdante în marea politică, îi lipsesc valorile care contează în relaţiile inter-umane: autenticitate, consecvență, camaraderie, filtrul autocritic. Între grangurii din Bucureşti, eşti citit imediat şi îndepărtat.

Dar chiar şi-aşa, un destin regional nu ţine doar de Chirica. E vina lui Maricel Popa, care a fost tot o creaţie de ultim moment a lui Mihai Chirica. Dar şi această concluzie a crizei nu ne încălzeşte cu nimic, pentru că şeful PSD Iaşi nu mai e o temă de actualitate. Popa nu are scorurile electorale ale lui Chirica şi nu s-a considerat niciodată un lider politic veritabil. Va da piept cu alegerile pornind cu şansa a treia şi singurul merit în conduita sa e lipsa preocupării obsesive pentru imagine. Nu ne-a sufocat cu marile realizări, n-a umplut câmpul vizual, nu şi-a hărțuit alegătorii, nu ne-a invadat de dimineaţă până seara cu o propagandă obositoare. Fondurile pe care zice că le-a adus poate nici nu sunt meritul lui, dar măcar nu ne-a scos ochii cu măreţia lui. Măcar a tăcut.

Când un judeţ mare ratează an după an proiecte de anvergură istorică, este vina elitelor în ansamblu. E vorba de meschinăria tuturor grupurilor conducătoare care tolerează un model comportamental inacceptabil doar pentru a-şi rezolva interesele de moment, strict locale. E complicitatea instituţiilor de forţă, anesteziate cu banii din proiectele imobiliare, impotența marilor jucători economici de-a se implica în politică, slugărnicia mediului academic, politizarea excesivă a lumii medicale, lipsa oricărei şcoli de gândire la baza tuturor partidelor din Iaşi, incluzând USR. Toţi au permis unei clici să se desfăşoare. Marea masă electorală n-are la cine se uita.

Cluj Arena, ca exemplu, a fost făcută cu bani de la CNI doar în proporţie de 30%. Sala Polivalentă şi-au făcut-o singuri. Nu e doar decalajul economic, e un deficit de emancipare. CNI are în lucru acum stadionul din Arad (pentru că Falcă măcar e jucător), pe cel din Craiova l-au făcut, la Târgu Jiu măcar l-au avut pe Ponta, numai aici ciugulim din palma lui Chirica şi nu ştim pe cine altcineva să alegem.

Mediocritatea întregului leadership local e răspunsul corect atunci când pseudo-intelighenția se privește în oglindă. Eşecul istoric e o chestiune colectivă. Dezvoltăm un cult al personalităţii de tip asiatic şi întreţinem din munca noastră, a creierelor care reprezintă cu adevărat Iaşul, un parazitism politic care ne-a anchilozat.


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: