Avizul acestei instituții este obligatoriu în zonele protejate (Centrul Iașului) și stabilea o clădire cu un CUT (coeficient de utilizare a terenului) de maxim 0,96. Consiliul Local a sfidat dispoziția, aprobând un CUT mult mai mare: 4, Gabriel Surdu, beneficiarul, fiind consilier local PSD.
Consiliul Județean impusese spații verzi pe 25% din suprafața terenului, dar Consiliul Local a votat un proiect cu doar 10% spații verzi. Primarul a închis ochii la acest aranjament imobiliar care forțează legea asemănător unei lovituri de berbec.
Diferențe din pix
Gabriel Surdu, liderul de grup al consilierilor locali PSD şi membru al Comisiei de Urbanism, construiește un aparthotel prin intermediul firmei Forest Hills Gardens SRL. Acesta va fi amplasat pe strada Petru Movilă, lângă fosta Baie Comunală.
Hotărârea CL pentru aprobarea PUZ-ului a fost adoptată la finalul lunii februarie de către consilierii PSD, iar la vot s-au abținut consilierii liberali și Gabriel Surdu. La momentul votării PUZ-ului, avizul unic al Urbanismului de la Consiliul Județean lipsea, deși fusese emis de instituție de pe 21 februarie.
Diferențele între ce aproba Primăria, ignorând avizul unic al CJ, și ce fusese stabilit în documente este uriașă. Lui Gabriel Surdu i s-au aprobat indicatori urbanistici de patru ori mai mari.
Avizul CJ este clar ca lumina zilei: emis pe 21 februarie, cu o săptămână înainte de ședința CL, iar indicatorii aprobați sunt scriși negru pe alb: CUT 0,96
Spații verzi reduse la 10%
CUT în avizul CJ era 0,96% (adică spațiile construite pot ajunge la 0,96% din dimensiunea loturilor totalizând 2.157 mp). În PUZ-ul aprobat la Primărie, CUT era 4, dar pe un teren de 1.700 mp, adică i se permitea familiei Surdu o clădire cu suprafață desfășurată de 6.800 mp. CUT-ul stabilit inițial era, pentru zona de protecție a centrului Iașului, de 0,8, dar legislația permite un plus de 20%, adică de 0,16, rezultând 0,96. Se pot construi doar 1.432 mp, față de 6.800 mp, cât au votat consilierii locali.
Diferența rețetei financiare între cele două situații este uriașă: la 1.432 mp construiți, profitul în eventualitatea unei vânzări ar fi de 1,5 milioane de euro, în timp ce la 6.800 mp, profitul depășește 7 milioane de euro.
Greu de înțeles este modul în care consilierii locali au redus suprafața spațiilor verzi la 170 mp (10% din suprafața terenului de 1.700 mp luat în considerare), de la cei 540 mp prevăzuți de Consiliul Județean (25% din suprafața totală de 2.157 mp).
Explicațiile bizare ale Primăriei: CJ a încălcat legea
Primăria a precizat, la momentul aprobării proiectului, prin purtătorul de cuvânt Sebastian Buraga, că funcționarii CJ au încălcat legea modificând indicatorii urbanistici. Buraga chiar a amenințat public cu o plângere penală pe cei din Casa Pătrată.
Pe site-ul Primăriei este afișat acum un nou proiect de hotărâre pentru pentru strada Petru Movilă, dar cu indicatori urbanistici impuși de Consiliul Județean: 0,96 CUT, spații verzi pe 25% din teren.
REPORTER DE IAȘI a încercat un dialog cu Gabriel Surdu, dar consilierul local nu a discutat situația PUZ-ului: „Orice nelămuriri aveți, întrebați la firmă. Firma are acționari, nu a făcut Surdu ceva. Acolo trebuie să întrebați tot ce vă interesează”, a precizat Gabriel Surdu.
Terenul pe care îl deține Gabriel Surdu pe strada Petru Movilă are peste 2.000 mp
Pașii până la aprobare
Firma lui Gabriel Surdu a înaintat cererea de aprobare a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) în octombrie 2018. Regimul de înălţime a fost propus cu 2S+P+3E+E retras, la o înălţime maximă de 18 metri. Potrivit proiectului de PUZ, procentul de ocupare a terenului (POT) ajunge la 60%, iar coeficientul de utilizare a terenului (CUT) este egal cu 4.
În forma în care a fost publicată de către Primăria Iaşi, documentaţia aferentă proiectului Forest Hills nu a inclus şi avizul unic de la CJ. Primăria a invocat că avizul a fost primit târziu şi din acest motiv nu a fost pus la mapa consilierilor locali şi nu a fost afişat nici pe site-ul instituţiei.
„În opinia noastră, intervenţia CJ prin eliberarea unui aviz unic care a modificat indicatorii urbanistici din documentaţia propusă este ilegală. Din punctul nostru de vedere, atât timp cât toate instituţiile abilitate în a emite avize, inclusiv Direcţia de Cultură, sunt de acord cu indicatorii urbanistici propuşi de beneficiar - avize emise cu respectarea legislaţiei în vigoare - orice intervenţie prin modificarea indicatorilor urbanistici deja aprobaţi nu este în regulă. Practic, avizul unic eliberat de CJ intră în contradicţie cu toate avizele emise de către celelalte instituţii abilitate”, a declarat la acea vreme purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga.
Surdu vrea exceptare
Reprezentanții CJ spun însă acum că indicatorul CUT a fost modificat chiar în baza unei cereri a firmei Forest Hills. Modificarea ar fi fost comunicată din timp Primăriei, dar nu a fost inclusă în documentația de urbanism.
Consiliul Judeţean emite aviz unic pentru Zona Protejată din centrul Iașului, iar acesta este imperativ.
„CUT-ul maxim în Centrul Protejat este 0,96, cu tot cu dispensă, dar există o prevedere în Legea Urbanismului (350/2001) care exceptează clădirile destinate serviciilor, incluzând domeniul hotelier. Interpretarea specialiștilor de la Consiliul Județean a fost restrictivă, însă, orice-ar fi, avizul este obligatoriu”, a explicat un arhitect ieșean care a dorit să-și păstreze anonimatul.
PUZ-ul falsificat în Consiliul Local are CUT 4 în loc de 0,96
Primăria ameninţa cu plângeri penale, dar acum vrea schimbarea HCL
Sebastian Buraga a menționat, în luna martie, că Primăria a demarat o inventariere a tuturor avizelor unice emise de CJ prin care au fost impuse modificări ale indicatorilor urbanistici, afirmând că aceste intervenții sunt „abuzive”.
„Vom depune o plângere penală împreună cu persoanele fizice şi juridice care au fost prejudiciate prin emiterea acestui document din partea CJ. Atât timp cât restul instituţiilor şi-au dat acordul pentru o serie de indicatori, pare un abuz ca singura instituţie - Consiliul Judeţean - să ceară modificarea lor fără nicio motivaţie legală care să susţină modificarea acestora”, a mai spus Sebastian Buraga.
Surse din cadrul Urbanismului CJ: a fost o acțiunea premeditată
Surse din cadrul Serviciului de Urbanismul al Consiliului Județean susțin că nu există dubii în privința legalității avizului eliberat: „La Primărie a existat intenția de ignora documentul emis de noi, nu a fost o simplă eroare”.
În ședința CL din 28 februarie, președintele Mihai Gavril a menționat că PUZ-ul cerut de firma lui Gabriel Surdu este aprobat cu amendamente, adică este condiționat de respectarea avizului de la Consiliul Județean.
Secretara Consiliului Local, Denisa Ionașcu, nu a contrasemnat hotărârea și a specificat obiecțiile în documentația trimisă la Prefectură, conform legii. Prefectul a cerut, ulterior, modificarea Hotărârii care îl avantaja pe Gabriel Surdu. Primarul s-a conformat, iar purtătorul său de cuvânt, Sebastian Buraga, nu a mai declarat că depune o plângere penală împotriva Consiliului Județean.
Gabriel Surdu este unul dintre cei mai vechi consilieri locali și a trecut de la dreapta la stânga politicii, dar singura linie dreaptă au fost afacerile sale
Avizul CJ n-a mai ajuns în mapa consilierilor locali
Persoane autorizate din Consiliul Județean au declarat pentru REPORTER DE IAȘI că avizul a plecat din instituție pe 21 februarie și în aceeași zi a ajuns la Gabriel Surdu: „A refuzat să-l primească, a cerut să fie trimis arhitectului care s-a ocupat de proiect. Ceea ce s-a și întâmplat, actul oficial a ajuns în aceeași zi la arhitect”.
În mod normal, petentul trebuia să atașeze actul la dosarul PUZ, în Comisia de Urbanism care a precedat ședința de plen. Din comisie face parte consilierul local PNL Ciprian Bostan. „Stau și mă gândesc cum a trecut de Comisia de Urbanism. N-am un răspuns, nu suntem neapărat specialiști în urbanism acolo. Dar acest proiect nu mai trebuia să ajungă pe ordinea de zi cu un CUT 4, el nu trebuia pus pe ordinea de zi când a fost votat. Varianta corectă este cea cu 0,96, este 0,8 pe zonă protejată plus 20%. Ce pot să vă spun este că acel aviz al CJ n-a ajuns niciodată la mapă”, a precizat Ciprian Bostan.
