fbpx
Cel mai necăjit om din lume: și-a pierdut vederea, locul de muncă, prietena și casa. Crudul destin al orfanului Alex Mihalache

Cel mai necăjit om din lume: și-a pierdut vederea, locul de muncă, prietena și casa. Crudul destin al orfanului Alex Mihalache


Eșecul unui sistem: foștii copii din centrele de plasament, ajunși la maturitate, bat tot la ușa orfelinatelor. Sunt tineri fără deprinderi, fără inteligență spontană, fără respectul de sine pe care le au cei crescuți în familii. Din această cauză, mulți ajung să nu se descurce la locul de muncă. Povestea lui Alex e cumplită: a ieșit din cuibul în care l-a crescut statul, părea să-și ia zborul, avea serviciu, o prietenă, plătea o chirie. Într-un an a pierdut tot.

Între mulți orfani care au crescut în centrele de plasament ale statului și instituții rămâne un cordon ombilical nevăzut pentru toată viața lor. Adulți fiind, nu se pot mereu adapta la realitatea din afara centrelor și, atunci când sunt prinși în tăvălugul societății caută scăparea tot acolo.

Un astfel de exemplu este al unui tânăr din Iași care, atunci când a avut de ales între independența oferită de o slujbă plătită și viața într-un centru de adulți, a ajuns să facă tot posibilul pentru a se întoarce în locul familiar.
Având un grad de handicap, a demisionat de unde lucra, și-a pierdut un ochi, casa închiriată și prietena, iar acum face tot posibilul pentru a reintra într-un centru al statului. „Nu vor să mă primească, dar am nevoie de ajutor”, strigă el. Dar sistemul de asistență socială îi arată ușa, spunându-i că poate munci și, în mare măsură, se poate întreține singur.

„Copilul statului” pentru o viață

Alexandru Mihalache a ajuns în centrul de plasament Budăi imediat după naștere, în 1986. Părinții nu l-au vrut și, la o lună, a ajuns într-unul dintre cele mai groaznice sisteme de orfelinate de la acea vreme, cel comunist. Și dintre toate centrele, a avut ghinionul să-l nimerească pe unul dintre cele mai groaznice: Budăi, echivalentul unui lagăr de concentrare. Acolo a avut ocazia să afle singur că statul este cel mai rău părinte dintre toți.

„Am văzut și trăit abuzuri oribile la Budăi. Acel centru era unul dintre cele mai rele”, spune Alexandru. Nu detaliază, nu vrea să atingă subiectul și sare din copilărie la majorat.

„Am crescut până la 18 ani la Budăi. La majorat, am fost dus la Podu Iloaie, pentru că îmi continuam studiile, la Horticultură. În 2013 le-am terminat, am urmat apoi alte cursuri de IT, bucătar, am și lucrat în aceste domenii o perioadă. Apoi, în 2017 a trebuit să plec din centrul unde ajunsesem, la Ion Holban, pentru a merge într-un centru de adulți, unde merg cei careîși continuă studiile la facultate sau au serviciu”, spune Alexandru.

Tiberiu Bantaș, purtătorul de cuvânt al DGASPC: „Lui Alex îi este foarte greu, dar sunt multe alte cazuri pe care trebuie să le rezolvăm”

Mutat dintr-o locuință în alta

După Ion Holban a ajuns la un apartament deținut de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a CJ, în Tătărași. „Are denumirea de locuință protejată, am locuit într-una, pentru că am certificat de handicap de gradul 2. Dar, a trebuit să plec de acolo, pentru că cei de la Direcție spuneau că nu sunt locuri. Pe chirie suportată de ei, am mers în Nicolina, la un apartament, apoi m-am mutat din nou în căminul CFR, într-o cameră, cu 500 de lei lunar. Doar că voiam altceva, așa că m-am angajat la Profi”, povestește Alexandru.

Și  avut un an în care a avut de toate: salariu, indemnizație de handicap, apartament în chirie, prietenă. Și după un an de fericire, a pierdut, într-o lună, tot.

I s-a desprins retina și a orbit

Declinul a intervenit când a avut probleme cu un ochi: desprindere de retină, cu operație recomandată. „Am ridicat greutăți la Profi, nu ar fi trebuit, au fost trei operații făcute, dar ochiul nu a mai fost salvat”, spune el.

După 3 săptămâni de tratamente, a demisionat de la magazinul unde lucra. Susține că nu știa că își poate lua concediu medical și că îl chemau zilnic la serviciu. Apoi, și prietena sa, tot un copil crescut de stat, a pierdut locul de muncă de la Carrefour.

La scurtă vreme, abia întors din spital, a rămas și fără apartament: a găsit butucul schimbat.

Vinerea trecută, Alex Mihalache umbla disperat pe străzi: n-avea un ban, nu mâncase nimic toată ziua, n-avea un loc în care să doarmă. A bătut tot la ușa Casei de Copii. Situația lui e disperată, fiind un tânăr cuminte și muncitor

A ajuns iar la mila Protecției Copilului

 „De la 4.000 de lei cât câștigam amândoi, cu tot cu indemnizațiile de handicap, am ajuns să nu mai avem decât puțini bani. Prietena mea s-a mutat la un coleg, eu nu m-am putut duce acolo, așa că m-am dus iarăși la Direcție, să mă ajute, dar au refuzat. Și nu vor nici să mă treacă pe gradul 1 de handicap, ei spun că pot munci și fără un ochi. I-aș invita să stea o zi, o oră cu un ochi acoperit și să-mi spună după asta că este bine”, mai spune Alexandru.

În prezent, locuiește într-o cameră dintr-o casă a cărei chirie este plătită iarăși de DGASPC. Instituția a cerut o nouă anchetă socială la DAC Iași, în condițiile în care Alexandru Mihalache a cerut să reintre într-un centru de adulți.

Ironia face că cere insistent să fie trimis la Budăi, în același loc în care a crescut, devenit, între timp, un centru pentru adulți proveniți din centrele de plasament.

DGASPC: „Încurajăm independența”

Reprezentanții DGASPC spun că știu perfect cazul lui Alexandru Mihalache. De altfel, asistentul social de caz a fost purtătorul de cuvânt al instituției, Tiberiu Bantaș.

„M-am ocupat de el în trecut, instituția l-a ajutat de nenumărate ori în trecut, o să-l ajutăm și în viitor. Dar insistăm și pe faptul că oamenii care ies din centrele de plasament trebuie să își facă o viață a lor, în care statul nu are ce căuta. Cazul lui este în analiză, este foarte greu greu că a pierdut un ochi, dar sunt alte multe cazuri care au nevoie de ajutor”, a precizat Tiberiu Bantaș.

Directorul instituției, Ion Florin, a precizat că rolul instituției este de a îi ajuta pe cei care ies din centrele deplasament până când câștigă banii lor. „Este o filosofie în domeniul nostru care ne face să dorim să-i facem independenți pe copiii care au crescut în centre de plasament, nu să aștepte toată viața ajutorul statului. Dar, ca și în alte cazuri, și Alexandru Mihalache va fi din nou ajutat”, a declarat Ion Florin.

Article image
Divorțul de un soț agresiv nu a îndepărtat-o pe o ieșeancă de umbra amenințărilor. Ultimele scandaluri, în prezența copiilor, au determinat-o să apeleze la Poliție, pentru că îi era frică să iasă din casă. Cei de la Secția 2 i-au spus că nu e un caz serios și nu au timp de așa ceva. Abia după intervenția REPORTER, șeful Secției 2 a preluat dosarul. O femeie divorțată, din Iași, a fost amenințată cu moartea de fostul soț, c...
Autor Iulian Mofteescu Reportaje 17 Iulie 2020


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Leave a comment

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Go to top