fbpx
Arenele regale ale lui Chirica vor semăna cu niște catedrale de pocăiți. Șeful Ordinului Arhitecților: „Nu așa se face!”

Arenele regale ale lui Chirica vor semăna cu niște catedrale de pocăiți. Șeful Ordinului Arhitecților: „Nu așa se face!”


Iașul are școală de arhitectură de 70 de ani, nu suntem Dorohoi sau Bârlad, avem un Ordin al Arhitecților, avem profesori în domeniu, dar consultările sunt ignorate. Primarul ia deciziile singur. La Cluj, la marile proiecte urbanistice se fac concursuri internaționale. La Iași s-a licitat prețul cel mai mic, fără criteriu estetic. Stadionul și Sala Polivalentă sub formă de coroane regale au „înflorituri” care cresc mult prețurile de execuție și a căror întreținere va fi extrem de costisitoare. Arhitecții din Iași nu au niciun cuvânt de spus în privița PUG și a modului în care se construiește în Iași

La mijlocul lunii august, primarul Mihai Chirica a prezentat, o dată în plus, planul de construire a unui stadion modern la Iași. Cu 24.000 de locuri și inspirat de coroana regelui Ferdinand. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin votul Consiliului Local. Practic, proiectul stadionului ca o coroană a avansat fără niciun soi de opoziție.

La proiecte de asemenea anvergură, ar trebui organizate concursuri de arhitectură internaționale. „Un concurs de importanța aceasta ar trebui să aibă cel puțin 30-40 de proiecte din care să ai de unde alege”, a afirmat Mihai Corneliu Drișcu, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR), filiala Iași.
„Am cerut concursuri internaționale”

Arhitectul Drișcu, care a menționat că Ordinul Arhitecților nu este implicat politic și, în niciun caz, nu face politică, a explicat cum vede lucrurile în cazul marilor proiecte pentru Iași. „Împreună cu Ordinul Național, noi am făcut recomandarea pentru concursuri de arhitectură. Avem o motivare de 4 pagini în care explicăm. În primul rând, vorbim despre investiții cu bani publici care trebuie cheltuiți cu grijă, cu chibzuință”, a declarat Drișcu.

Mihai Drișcu, președintele Ordinului Arhitecților Iași, cere concursuri internaționale la marile proiecte edilitare

Proiectarea eșuează când câștigă prețul
Acesta susține că o proiectare de calitate este o condiție esențială a unei construcții de calitate, la costuri corecte. La Iași, pentru proiectarea stadionului (24.000 locuri, a cărui investiție primarul Chirica o estimează la 113 milioane de euro) a fost aleasă, la începutul acestui an, firma Sigm – Home Project SRL. Suma de proiectare a fost stabilită la 3,3 milioane de lei, fără TVA, la licitație fiind înscrise cinci firme.

„La acest gen de proiecte, de o asemenea importanță, licitația are limitele ei. Pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice se merge pe condiții puțin adaptate proiectării. Adică, prețul cel mai mic și termenul cel mai scurt. Asta periclitează până la urmă calitatea și chiar desfășurarea investițiilor. Multe au eșuat din aceste cauze”, a precizat șeful OAR Iași.

Clujul face concursuri de arhitectură
Acesta susține că la Clujul se organizează două-trei astfel de concursuri de arhitectură, chiar cu participare internaționallă, în fiecare an. „Premiul cel mare al unui astfel de concurs este chiar atribuirea lucrării. Ulterior, după desemnarea câștigătorului se face negocierea prețului. Deși nu sunt foarte multe cazuri, în situația în care nu se cade la înțelegere cu câștigătorul se trece la locul doi”, a explicat Drișcu cum funcționează.

La Iași s-au făcut astfel de concursuri în anii ’60 (Piața Teatrului Național) și în anii ’70-’90. Dar în ultimii 30 mult mai puține spre deloc.

„La concurs, participarea trebuie să fie deschisă tuturor arhitecților din Uniunea Europeană, la fel și jurizarea. În juriu, numărul arhitecților, al profesioniștilor trebuie să fie mai mare de jumătate. Bineînțeles că va avea și beneficiarul reprezentanții săi. Or, la noi sunt doar niște licitații în care se pune accent pe prețul cel mai mic și termenul cel mai scurt”, a sintetizat situația arhitectul.

Public, s-au vehiculat câteva randări ale unui viitor stadion sub formă de coroană regală, dar nimeni nu știe cum va arăta oficial

Juriul trebuie format din specialiști
Așadar, la Iași firma Sigm-Home Project SRL face proiectarea atât pentru stadion cât și pentru sala polivalentă. Al doilea contract a fost adjudecat la sfârșitul anului trecut în schimbul a 1,69 milioane de lei, fără TVA.

„Concursul de arhitectură depinde de calitatea organizării, de calitatea temei, de juriu. Orice arhitect, când participă la un concurs, întâi trebuie să fie atras de temă, evident de premii și de posibilitatea încheierii contractului. Și trebuie să știe și componența juriului. Adică, juriul trebuie să fie foarte credibil. Ca orice concurs profesional, în juriu trebuie să fie mai mult de jumătate arhitecți, alți specialiști din diferite domenii, reprezentantul beneficiarului”, a spus Drișcu.

Așadar, pentru acest tip de investiții de anvergură, Drișcu a recomandat concursul internațional de arhitectură și nu licitația simplă pe SEAP.

Nu li s-a cerut un punct de vedere

Arhitectul Drișcu a menționat că filiala colaborează bine cu administrația locală. „Slujim comunitatea”, a explicat el.

REPORTER DE IAȘI: În cazul acesta specific, sală polivalentă plus stadion, vi s-a cerut vreun punct de vedere ca președinte al filialei Iași a Ordinului Arhitecților din România?

Mihai Corneliu Drișcu: Nu.

„Înfloriturile” la fațada viitoarei Săli Polivalentă sunt costisitoare și vor crește cheltuielile de întreținere. Arhitecții critică tema

Chirica, incofundabil „la nivel mondial”
Un alt palier de discuție în cazul edificării celor două obiective, stadion și sală polivalentă, este modul în care primarul Chirica repetă obsesiv că acestea vor semăna cu coroana regelui Ferdinand, respectiv cu cea a reginei Maria.

Iată ce a spus primarul la mijlocul lunii aprilie, într-o transmisiune live pe pagina de Faccebook a clubului local de fotbal: „El (stadionul – n.r.) va semăna cu coroana Regelui Ferdinand I, iar noua sală de sport cu coroana Reginei Maria ... deci cele două vor avea un design unic. Vor fi inconfundabile la nivel mondial”. Inclusiv în documentația internă de avizare, de la Primărie, a fost menținută indicația lui Chirica privind coroana regelui. „Au fost preluate astfel elementele cele mai puternice care o construiesc (coroana – n.r.). Cele 8 lamele, care formează coroana, au fost multiplicate în 30 de elemente de susţinere”, se arată în respectivul document.

Asociere istorică nepotrivită la niște arene sportive
Arhitectul Drișcu a spus că tema de proiectare este stabilită de beneficiar, Primăria în cazul nostru. „În ce măsură semnificația acestor uriașe personalități istorice, pe care noi vrem să o legăm de Capitala istorică, este potrivită cu dotări de tipul acesta? Cred că depășește solicitările unei teme de proiectare”, a spus, dimplomatic, arhitectul.
Drișcu și-a continuat explicația: „În organizarea unui concurs de arhitectură, beneficiarul – în cazul acesta administrația – lucrează cot la cot cu Ordinul Arhitecților în alcătuirea temei. Și-atunci tema trebuie să corespundă din punct de vedere al unui optim și beneficiarului, dar și profesiei”.

Arhitectul alege, nu i se impune

Precizarea clară a ceea ce să iasă în urma proiectării ar putea limita libertatea de mișcare a profesioniștilor. „Niște ingerințe de tipul acesta foarte precise și care duc într-o direcție relativ îngustă nu știu în ce măsură poți să le impui. Nu cred că poți condiționa o temă. Lucrurile se petrec invers la nivelul unei arhitecturi globalizate. În momentul în care participi, mă refer la o participare internațională, la un concurs cum ar fi acest caz, orice arhitect își caută în istoria locului, a poporului, semnificații. El propune și alege. Și asta înseamnă o calitate în plus. Alege sugestii care să se potrivească simbolurilor și specificului, climei și culturii locului respectiv. Dar nu sunt impuse”, a declarat arhitectul Mihai Corneliu Drișcu.

Mihai Drișcu deplânge lipsa unui PUG actualizat: „Dacă toți fac PUZ, se pierde imaginea globală a dezvoltării”

Excesul de simboluri are efect invers
Despre stadionul și sala ca două coroane regale mai sunt două aspecte: cât de mult să semene cu acestea, dar și care vor fi costurile ulterioare de mentenanță. „Arhitectura, ca orice artă, nu este identică, nu este cu trimitere directă. Un simbol prea evident atinge, de fapt, contrariul”, a răspuns șeful AOR Iași la prima întrebare, legată despre ce ar însemna asemănarea cu simbolurile regale.
Iar costurile de mentenanță ulterioară, pentru că arhitectura sub forma coroanelor poate presupune o atenție periodică sporită, sunt alt element important chiar din faza de proiectare. „Costurile de utilizare ulterioară ar trebui să apară în tema de proiectare, după aceea în criteriile de jurizare”, a remarcat Drișcu.

Clujul schimbă PUG-ul la 5 ani, Iașul îl are pe același din 1999
Mihai Corneliu Drișcu, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR), filiala Iași, despre faptul că ultimul Plan Urbanistic General (PUG) al Iașului a fost aprobat în 1999, deci acum 21 de ani:
- E un lucru care ne afectează cumva pe toți
- Nu este numai Iașul în situația asta. În aceeași situație la fel de neobișnuită este și Bucureștiul
- Noi am avut PUG-ul acela înainte de 2000 făcut și făcut destul de bine la momentul acela. După aceea, lucrurile s-au precipitat și dezvoltarea este foarte accelerată, cu greu mai poate să țină un PUG pasul
- Clujul care are un PUG nou, de-acum trei ani parcă, anul acesta a fost din nou scos la licitație, adică luat cumva de la capăt. Deci după o perioadă extrem de scurtă. Cred că au și demarat deja reactualizarea. Deși, după lege, PUG-ul e valabil 5 ani și mai poate fi prelungit încă 5. Au făcut asta din cauză că nu mai corespundea, au considerat că nu-i mai ajută
- La noi, faptul că e din 1999, înseamnă că nu avem o proiecție în viitor. PUG-ul de asta are valabilitatea de 10 ani ca să asigure un cadru foarte bine reglementat în care să nu mai fie nevoie de a inventaria fiecare loc și de a fi la mâna PUZ-urilor. Pentru că se pierde imaginea globală a dezvoltării
- Am încercat, dar nu cu sorți de izbândă, o colaborare între actorii implicați în imobiliare. Mă refer, sigur, la proiectanți, constructori, dezvoltatori imobiliari și, evident, administrația locală. La aceeași masă, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. Interesele, din păcate, sunt divergențe. Or, ele ar trebui să coincidă. Interesul public cu interesul dezvoltatorilor imobiliar. Unii dezvoltatori au înțeles că trebuie să existe o anumită implicare și în comunitate: prin calitatea arhitecturii, calitatea urbanistică. Și nu să urmăreasă pur și simplu numărul de metri pătrați și profitul
- Administrația trebuie să impună dezvoltarea orașului convenabilă pentru toți locuitorii. Acesta este rolul PUG-ului. Cel care este acum în derulare are prin contract șase PUZ-uri, majoritatea în zona centrală, dar și zona Cicoarei. Tocmai în ideea ca atunci când este aprobat, să producă schimbări majore în reglementările urbanistice. PUG-ul asigură cadrul general, iar PUZ-urile astea mari detaliau o bună parte din centrul orașului. Și-atunci, lucrurile ar fi fost perfecte. Însoțite de investiții în infrastructură și de urbanizarea zonelor acestora, lucrări care sunt în sarcina administrației

Article image
Cartierul cu șapte blocuri a câte 10 etaje este o catastrofă urbanistică pe termen lung: nu există decât o stradă cu o singură bandă de acces spre oraș. Nici măcar nu e vina lui Daniel Niculiță, dezvoltatorul programat să facă profit și să dispară. E vina primarului care mută cu ochii închiși dezastrul de la Lunca Cetățuii în Copou. În maxim doi ani, nimeni nu va mai putea circula pe acolo. Breteaua peste Șorogari, până în ...
Autor Cezar Moraru Anchete 21 August 2020


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Leave a comment

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Go to top