La Școala Domnița, viitorul copiilor e în ceață
„10-20% participă efectiv la ore”
Profesorii din județul Iași spun, sub protecția anonimatului: „Din totalul elevilor de la țară, 30-40% au internet sau ceva tehnologie acasă, dar este atât de veche încât nu pot participa la lecții transmise online decât 10-20% dintre ei”.
Mulți copii au telefoane vechi, pe care le țin mai mult în priză, pentru că acumulatorii nu mai fac față, iar laptopurile și calculatoarele sunt rare. Ecranele telefoanelor sunt micuțe, abia văd și aud ce se discută la ore. Multe familii nu au conexiune la internet prin routere wi-fi.
De două semestre, acești copii fac ore doar cu numele. E cel mai masiv fenomen de abandon școlar din ultimii 30 de ani.
O fișă în câteva rânduri este distribuită elevilor de pe o săptămână pe alta
Iași: unul din doi elevi din rural, repetent la Matematică
Rezultatele din vară de la Evaluarea Națională a arătat o realitate cutremurătoare: unul din doi elevi din mediul rural din Iași nu au luat nici măcar un 5 la Matematică. Mulți nici n-au mai susținut această probă. 7.402 de elevi din Iași (rural+urban) s-au înscris la Evaluarea Națională, dar numai 6.529 au dat proba de Matematică.
Relevant este că 52% din totalul absolvenților de gimnaziu din județul Iași sunt de la sat. Adică 3.850 de elevi. Doar 3.000 s-au prezentat la Matematică și doar 1.800 au luat minim 5. Deci 2.000 de copii din satele Iașului fie au luat sub 5, fie nu s-au prezentat.
O generație în care 50% nu au baza pentru a putea face ceva în viață. O situație dramatică pe care autoritățile continuă să o cosmetizeze: oficial spun că 70% dintre elevii de la țară au acces la orele online, iar pe ulițe, când intri în satele județului, afli că dintr-o clasă de 20-25 de copii, doar 5-6 participă efectiv la cursuri.
Copiii n-au de pe ce să învețe online. Atitudinea cadrelor didactice este intimidantă. Presa e considerată un străin periculos
Satul Domnița: 450 de elevi, niciunul cu dispozitiv online
În comuna Țibana, la 35 de km de Iași, cei mai mulți copii nu pot participa la orele online. Nu au telefoane, nu au tablete, laptopuri și desktop-uri au văzut doar în fotografii. “Nu avem telefoane”, spun doi copii de ciclu primar. O colegă de-a lor mai primește, din când în când, telefonul de la o soră mai mare. Nu acoperă orele zilnice. Alți doi copii se duc grăbiți spre școală, pentru a prinde fișele de teme. Nici ei nu pot arăta nimic atunci când sunt întrebați dacă au măcar telefoane.
În satul Domnița, aflat la intrarea în comună dinspre Iași, cifrele sunt relevante. Din 516 copii de la trei școli subordonate, sunt 450 în clasele 1-8, scăzându-i pe cei de la grădiniță. “Din 450 de elevi, niciunul dintre ei nu deține dispozitivul lui personal. Mai primesc de la părinți telefoane vechi, să le folosească doar la ore, pe ici-colo mai există câte un calculator. În rest, nimic. Am făcut formele pentru 450 de tablete”, explică directorul școlii, Rodica Rusu.
„Împreună pentru copii”, un slogan spălăcit. Guvernul Orban a abandonat sute de mii de copii din mediul rural de 10 luni
Fișe cu teme, o dată la două săptămâni
Ecuația a fost rezolvată din mers: profesorii printează la școală fișe cu lecțiile, copiii vin de două ori pe săptămână și le iau. În următoarea săptămână, tot de două ori, aduc temele făcute și iau alte fișe.
Printarea se face pe cheltuiala școlii, operațiunea nefiind prinsă în buget. În fiecare săptămână se duce câteva topuri de hârtie. “Efort dublu al tuturor. Al copiilor, al profesorilor. Și, din ce știu, ei trebuie să semneze că au primit fișele, altfel au absent”, spune un profesor din comuna Mironeasa.
La fel ca în satul de la intrarea în comună, în reședința localității profesorii împart plicuri cu teme și preiau fișele completate. La Școala Profesională din Țibana, ministrul Educației, Monica Anisie, a făcut o donație de 100 de tablete. Evident, nu au fost suficiente pentru cei peste 500 de elevi.
Copiii vin la școală pentru un pachet cu mâncare și o apă plată
Sate care n-au deloc internet
Chiar dacă toți copiii din mediul rural ar deține propriile dispozitive pentru a intra online la ore, nici așa nu s-ar rezolva toate problemele. Pentru că există sate întregi în care acoperirea cu semnal a operatorilor de telefonie mobilă este slabă sau chiar lipsește.
„La Alexeni și la Poiana Mănăstirii nu există semnal de Internet care să asigure fluența platformelor de învățământ online. În primăvară s-a lucrat pe grupuri de whatsapp și messenger, s-a încercat atunci și predarea pe Zoom, dar semnalul nu a permis asta”, spune directorul Școlii Profesionale din Țibana, Petrică Diaconu.
Așa arată învățământul online la Țibana: tema la plic, în clasa a VII-a
Școala a cumpărat peste 500 de cartele cu Internet nelimitat pentru platformele de educație online, dar cele mai multe stau în dulap, degeaba. În multe sate sunt inutile.
„Sunt sate în care au fost furate cablurile de pe stâlpi și nu poate fi furnizat net fix. Telekom știe problema, se încearcă acum un proiect cu routere montate pe stâlpi”, spune un alt profesor de la Domnița.
O fată care își ia temele printate la Școala din Domnița spune și ea același lucru: „Mai am acces la un telefon, dar nu este Internet”.
S-au dat câteva sute de cartele cu date mobile, dar sunt inutile. Copiii nu au dispozitive, iar rețeaua GSM este slab dezvoltată
Școala a dispărut, toți copiii sunt puși la muncă
„Să presupunem că toți copiii ar avea internet și ar avea toți tablete. Cine îi învață să le folosească? Părinții? Nici pomeneală, nu știu cum funcționează”, spune profesorul Sandu Boghean de la Mironeasa.
Și toți profesorii întrebați de REPORTER DE IAȘI, din mai multe zone din județ, au fost de acord asupra unui detaliu: copiii sunt buni de muncă, ei contribuie de mici la veniturile familiei.
„Sunt poate 30-40% dintre copii care au de pe ce intra la ore. Dar există alte probleme. Mulți sunt din familii destrămate, numai grija lor n-o au. Alți părinți sunt plecați la muncă în alte țări, copiii sunt nesupravegheați, nu-i trimite nimeni la școală, darămite să intre online să facă ore”, a explicat un profesor.
„Am avut situații cu elevi care, atunci când erau întrebați de ce lipsesc de la orele online, știut fiind faptul că au dispozitivele necesare, au spus că i-au luat părinții la bureți sau i-au pus să taie lemne”, spune Petrică Diaconu, directorul de la Școala Profesională Țibana.
La școala pe care o conduce, prezența online este, zilnic, undeva la 50%, cel puțin declarativ. „Înainte de pandemie, prezența la ore era de 90-95%”. Spune directorul. Deci avem abandon școlar în masă.
Copiii se adună în fața școlii cu fișele de teme. E singura formă de învățământ din ultimele 10 luni
Oficial, ISJ spune că prezența în rural este de 70%
În județul Iași sunt 107.535 elevi. Conform datelor comunicate de ISJ Iași, pentru mediul urban prezența la orele online este de 92% (5.287 de elevi lipsesc de la școală, din cei 66.092). Prezența scade, oficial, la 70% în mediul rural.
La țară, în tot județul, sunt 41.443 de elevi. Dintre ei, oficial, 17.117 sunt zilnic absenți. De peste 3 ori mai mulți decât în oraș. În realitate, prezența este mult mai scăzută, dar adevărul este ascuns. Copiii n-au dispozitivele online.
Drum între două sate din comuna Țibana. România de secol XIX
Modern, la fișe li se spune „pachete educaționale tipărite”
S-a apelat la soluția fișelor pentru acasă, dar o evaluare calitativă nu există. „Pentru elevii care nu pot participa la orele desfășurate online, profesorii realizează pachete educaționale tipărite pe care le trimit săptămânal și pentru care oferă feed-back. În acest moment este în derulare o inspecție de monitorizare a activităților online/la distanță. Din informațiile pe care le avem acum, în școlile în care există dispozitive și conexiune la internet, elevii participă la ore, activitatea desfășurându-se sincron și asincron. Ceilalți elevi primesc pachete educaționale tipărite, realizate de profesori”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISJ Iași, Antonina Bliorț.
Alertă în comună: purtați mască. În rest, oamenii le au pe toate
Tabletele vor veni mult prea târziu
Soluția este în achiziționarea tabletelor pentru toți elevii, în condițiile în care este de așteptat ca învățământul online să se desfășoare până cel puțin în primăvara anului viitor. Acestea încă lipsesc, deși achiziționarea câtorva mii este în derulare:
- „Școala de acasă” (vor veni în județ, la sfârșitul lunii noiembrie/începutul lunii decembrie 14.541 de tablete – 12.340 pentru mediul rural);
- „Educația în siguranță” - ISJ Iași cumpără, în decembrie, 3.700 tablete (2.483 pentru mediul rural);
- 100 de școli, cele mai multe din mediul rural, au început să depună proiecte în parteneriat cu primăriile.
Sunt și câteva localități din Iași unde au fost deja achiziționate, de către Primării, dispozitivele: Bârnova, Cristești, Costuleni, Lezpezi, Moșna, Movileni, Porpicani, Prisăcani, Tansa (10% dintre primăriile din județ – 2.500 de dispozitive).
O fetiță spune că mama are telefon smart, dar nu are semnal pentru video
50%
dintre elevii din mediul rural nu au luat nici măcar un 5 la Matematică, la Evaluarea Națională
„Adaptarea nu s-a putut produce, din păcate, în același ritm în unele comunități rurale, situate în zone dezavantajate, pentru care izolarea geografică sau socială, nivelul ridicat de sărăcie, absența unor servicii elementare pentru secolul al XXI-lea, precum accesul la energie electrică sau la internet, și chiar reticența față de utilizarea tehnologiei sunt obstacole în asigurarea egalității de șanse pentru toți elevii.”
Genoveva Farcaș, inspector general ISJ Iași
„Am văzut și eu cifrele de la Evaluarea Națională care arată, pe de o parte, o situație mai gravă la Matematică, pe de altă parte o discrepanță între urban și rural. Cauzele sunt multiple: materie mai grea, situație economică dificilă a familiilor, întreruperi în cursul anului școlar, inclusiv pe motivul pandemiei, profesorii, de multe ori suplinitori, care sunt calificați, dar stau un singur an la catedră. Este o materie importantă și eșecul pe această zonă are efecte în viitorul copiilor și în șansele lor.
Referitor la actul educațional online în această perioadă, oricum un telefon nu este suficient. Copiii au nevoie în clasele mici de cel puțin tabletă, apoi la gimnaziu și liceu de laptop pentru a fi conectați cu profesorul, pentru a înțelege ce arată acesta.”
Camelia Gavrilă, deputat PSD
