fbpx
Portokal
Povestea școlii aflate sub teroarea unui elev de clasa a VI-a: 4.000 de euro daune pentru profesoara bătută cu țeava

Povestea școlii aflate sub teroarea unui elev de clasa a VI-a: 4.000 de euro daune pentru profesoara bătută cu țeava


Curtea de Apel Iași are pe rol un proces pornit de la o situație revoltătoare. O profesoară care preda la o școală dintr-o comună din Vaslui i-a dat în judecată, pentru daune, pe părinții unui elev care a bătut-o, după ore, cu o țeavă. Minorul era nemulțumit că primise o notă mică la teza la Română.

După judecata la primele două instanțe, profesoara, care între timp s-a mutat în alt județ, a primit daune morale de 20.000 de lei.

Părinții băiatului, care a scăpat de acuzațiile penale deoarece este minor, neagă orice vină și cer judecătorilor să nu plătească nimic, printre motivele invocate fiind acela că se afla sub supravegherea victimei. 

A rupt teza în fața clasei

Pe 12 decembrie 2016, în jurul orei 18.15, M.C.P., elev în clasa a VI-a B în cadrul Școlii Gimnaziale ”Gheorghe Cioată” din comuna vasluiană Todirești, a așteptat-o pe stradă, la la circa 100 de metri de unitatea de învățământ, pe profesoara sa de Limba Română, A.A.C.
„Pe fondul nemulțumirii acestuia, cauzată de nota primită la teză, în aceeași zi, a lovit-o pe reclamantă cu o țeavă din plastic, peste picioare și spate, provocându-i leziuni care au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr. 877/13.12.2016”, se scrie în una dintre sentințele din dosarul de daune intentat ulterior de profesoară contra părinților agresorului, acesta fiind absolvit de răspunderea penală deoarece era minor la data comiterii faptei.

Conflictul începuse mai devreme, în timpul orelor, atunci când, anunțat că primise nota 4,50 în teză, băiatul ”a rupt foile de hârtie în fața victimei și a întregii clase, a continuat cu actele de pregătire constând în procurarea unei țevi de plastic, din sala de sport a școlii, urmărirea ori chiar așteptarea victimei pe traseul ei zilnic și s-a consumat cu agresiunea fizică”, au mai stabilit judecătorii. La incident au asistat mai mulți copii de la școală și agresiunea a fost întreruptă după strigătele și intervenția unui sătean.  

„Lombar stânga, o echimoză de 4/2,5 cm, de culoare violaceu-albăstruie, pe gamba dreaptă, față lateral, 1/3 superioară, echimoză de 7/3,5 cm, de culoare violaceu-albăstrui-palidă, pe coapsa stângă, fața laterală, 1/3 inferioară, echimoză neomogenă de 7,5/10,5 cm de culoare violaceu-albăstruie și pe gamba stângă, lateralo-posterior, 1/3 superioară, echimoză neomogenă de 11,5/6,5 cm, de culoare violaceu-albăstruie”
Fragment din certificatul medico-legal al profesoarei

 Părinții au dat vina pe alții

La procese, părinții s-au apărat cu cerbicie, cerând respingerea acțiunii din varii motive: loviturile au fost aplicate după terminarea cursurilor, deci victima nu a fost agresată în timpul și nici în legătură cu activitatea de învățământ, interesul material al reclamantei (faptul că le ceruse, printre altele, produse lactate – fapt nedovedit în instanță) și fenomenul de bullying la care a fost expus anterior M.C.P.

Referitor la acest ultimul aspect, părinții au adus un martor, tatăl unui coleg al agresorului, care a declarat că profesoara ”folosește, atât în legătură cu copilul acestuia, cât și cu copilul pârâților, cuvinte ca și ciobani, proști, că fiul acestuia chiar a vrut să abandoneze școala din cauza reclamantei.”

Pe de altă parte, un alt părinte al unui copil din clasă a spus că agresorul ”este cunoscut ca fiind un copil cu probleme la școală”, iar altul a afirmat că reclamanta ”este deținătoarea unui doctorat în domeniul în care profesează și are un comportament profesional și social ireproșabil, deci inclusiv în raporturile cu copilul mai mic al pârâților.”

De asemenea, părinții agresorului au susținut că fapta nu este rezultatul unei proaste educații ori al nesupravegherii.

Nouă sancțiuni în trei luni

Pe baza tuturor acestor mărturii, instanța a constatat că ”este posibil ca reclamanta să fi folosit cuvintele anterior menționate, în activitatea de învățământ, însă nu s-a probat existența unei conduite intenționate a acesteia care să vizeze producerea unui prejudiciu afectiv minorului, în sensul fenomenului de bullying.”

În plus, judecătorii au mai ajuns la concluzia că minorul ”avea, înainte de data agresiunii, un comportament profund inadecvat – violență fizică, verbală nu doar în raporturile cu reclamanta, dar și cu colegii de clasă, cu profesorii de matematică, geografie și sport, astfel cum a rezultat din înscrisurile emise de unitatea de învățământ”.

Școala a trimis documente că acesta fusese sancționat de nouă ori în perioada octombrie-decembrie 2016 (pentru lovirea profesoarei a primit nota 1 la purtare). Spre exemplu, pe 22 noiembrie 2016, în relația cu profesorul de matematică, M.C.P. s-a adresat astfel: „Ce ai bre? Nu ți-ai mâncat fasolele dimineață?” (fasole, adică bătaie).

Chiar în ziua incidentului, cu șase ore mai devreme, pe holul școlii, M.C.P. a fost filmat de camerele video comportându-se violent cu colegii de clasă ”fără nicio reținere de a fi văzut sau oprit”, după cum stabilit judecătorii.

Șirul nu se oprește aici: pe 31 octombrie 2016, în timpul orei de geografie, după ce a refuzat să noteze informațiile de pe tablă, a aruncat cu lapte pe o colegă de clasă și a sfidat profesoara.

Chemată la școală în acea zi de profesoara de Limba Română, care era și dirigintă, mama copilului ”a amenințat-o pe reclamantă, atât telefonic cât și în mod direct, la școală, a țipat timp de 15-20 de minute în interiorul clădirii școlii și a pătruns cu forța, smucind clanța ușii, în sala de clasă. (...) În consecință, contrar susținerilor pârâților, a constatat instanța că minorul nu a fost victima unui fenomen de bullying ci, din contră, acesta s-a manifestat ca un subiect activ al acestui fenomen, victimele fiind colegii de clasă și corpul profesoral.”

Profesoara s-a mutat în alt județ

La prima instanță, profesoara a obținut daune morale de 11.000 de lei, în raport cu ”perioada de recuperare integrală, mediatizarea excesivă a incidentului, expunerea reclamantei la oprobriul declanșat de evenimente, încercarea pârâților de a submina profesionalismul acesteia, acțiuni care, în final, au condus la mutarea acesteia în județul Botoșani”.
Suma a fost mărită în apel, la Tribunalul Vaslui, la 20.000 de lei, deși părinții agresorului au susținut că despăgubirile de 11.0000 de lei era ”exagerat de mare în raport cu numărul zilelor de îngrijiri medicale” și că problemele psihice post traumatice ale victimei nu au fost dovedite, în timp ce mutarea în alt județ nu a survenit ca urmare a evenimentului, ci a faptului că reclamanta s-a căsătorit.

Un alt motiv pentru respingerea acțiunii, invocat de părinți, a fost acela că actul de agresiune a început în timpul programului școlar, iar la acel moment minorul se afla ”chiar în supravegherea reclamantei. În calitate de diriginte al clasei, reclamanta răspunde pentru supravegherea minorului în timpul programului școlar, așadar răspunderea pentru acest comportament al minorului îi este imputabilă reclamantei. Mai mult decât atât, arată că în calitatea sa de diriginte a contribuit zilnic la educarea minorului a cărui atitudine o contestă.”

 

„După ce au acuzat-o că ar avea ceva personal cu copilul lor, intimații au formulat contestație și au solicitat reevaluarea tezei minorului M.C.P.. În urma reevaluării, nota elevului a fost micșorată de la 4.50 la 3.70, dovedindu-se astfel că acuzațiile intimaților au fost total nefondate și nu au avut alt scop decât denigrarea acesteia și creionarea imaginii unui profesor părtinitor, lipsit de etică profesională.”
Fragment din sentința Tribunalului Vaslui

 

Nu s-a potolit după incident

În timpul procesului, a reieșit că, după agresiunea din decembrie 2016, minorul nu și-a schimbat comportamentul, ba dimpotrivă. ”Arată că în timpul orelor de curs, elevul a continuat să o sfideze, așa cum rezultă din raportul din data de 16.01.2017 (după agresiune) și chiar și-a amenințat și colegii care au depus declarații împotriva lui (...) a fost pusă în situația de a fi agasată psihic aproape zilnic de conduita labilă și recalcitrantă a minorului (...). Elevul a fost încurajat în atitudinea sa și de către părinții săi care l-au susținut tot timpul și au refuzat să vadă vreo problemă în comportamentului copilului lor, preferând mai degrabă să acuze cadrele didactice de subiectivism și discriminare decât sa accepte realitatea și să încerce o reformare morală a fiului lor”, se arată în documentele instanței care relatează susținerile profesoarei. 

În plus, aceasta a povestit că părinții ”pentru a «face dispărute» consecințele actelor fiului lor, au apelat la intervenții ilegale, încercând să o intimideze, pentru ca aceasta să accepte schimbarea notei la purtare a fiului lor — din adresa nr. 1903/21.03.2017 rezultă că domnul consilier local R. M. - un apropiat al intimaților - a pătruns cu forța într-o ședință a Consiliului clasei, la care nu avea dreptul legal de a participa, și i-a adus acuze grave, pătându-i grav imaginea în fața colegilor.

Părinții au încercat și influențarea direcțiunii școlii, care a convocat consiliul profesoral în mod ilegal, pentru a discuta reevaluarea notei la purtare a minorului, chiar după transferul acestuia la altă școală din data de 18.05.2017.”

Colegii agresorului au ajutat-o pe profesoară
Reclamanta a pus în evidență și comportamentul colegilor băiatului care, pentru a o ajuta în demonstrarea a ceea ce s-a întâmplat pe 12 decembrie 2016, au strâns toate bucățile de teză rupte de agresor și le-au lipit la loc și ”au avut prezența de spirit de a ascunde țeava cu care a fost lovită, pentru a o putea da ca probă organelor de urmărire penală”.

Pe de altă parte, reclamanta a mai afirmat că ”în ciuda numeroaselor referate disciplinare ale fiului lor, realizate de diverse cadre didactice și a plângerilor celorlalți copii din școală, amenințați și insultați în permanență de minor, părinții nu au luat niciun fel de măsuri și nici nu au dat curs multiplelor invitații ale cadrelor didactice de a veni la ședințele cu părinții.”

„Față de cele reținute, instanța apreciază că apelanții nu și-au îndeplinit în mod corespunzător îndatoririle părintești, fapta fiind o urmare a acestei lipse de implicare a apelanților în educarea minorului. (...) Lipsa de implicare în educarea minorului, dezinteresul manifestat față de comportamentul acestuia la școală, justificarea atitudinii antisociale în temeiul unor susțineri ce nu au fost dovedite, toate conduc spre concluzia că fapta minorului este urmare a unor carențe în educarea acestuia.”
Fragment din sentința Tribunalului Vaslui

Article image
Angajatorul a fost penalizat pentru „tratament discreționar”, trimițând oamenii în șomaj, în loc să le ofere alte soluții legale Tribunalul Iași a decis, în luna martie, ca o angajată a lanțului Dinoland din Iulius Mall să fie reintegrată pe postul de vânzătoare. Cu exact un an înainte, la o zi după decretarea stării de urgență, Andreea Georgiana I. fusese concediată, angajatorul invocând situația grea cauzată de pandemie....
Autor cristi tanasa Anchete 12 Mai 2021


Citeste si...
Nota
(7 voturi)

Leave a comment

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30        
Go to top