Această fâșie de 50 ha ar putea fi un nou cartier pentru 25.000 de oameni. Un întreg oraș pe doar 0,5 km pătrați
Iașul este rupt în două de Bahlui și de calea ferată, iar acum urmează o nouă etapă de dezvoltare în care între cartierele Dacia și Canta apar mii de apartamente și de spații de birouri, iar între Alexandru cel Bun și zona Gării nu se schimbă nimic. Există în lucru 7 PUZ-uri mari, întinse pe hectare de teren de-a lungul căii ferate de la Pasajul Octav Băncilă către capătul orașului.
Unul dintre acestea este deja aprobat, urmează să apară 1.100 de apartamente. Pe direcția cealaltă, către Pasajul Alexandru, totul rămâne la stadiul actual: în lipsa presiunii politice la vârf, nimeni nu se poate atinge de liniile și depourile CFR, iar Fabrica de Țigarete iese din discuție -Ministerul Culturii nu va accepta demolarea ruinelor existente.
„Pe zona de la Alexandru la Octav Băncilă, cea mai bună variantă este îngroparea liniilor și crearea unui parc imens. Este un proiect extrem de scump, nu a calculat nimeni ce ar însemna așa ceva”, spune arhitectul Iulian Nicolau, șeful Comisiei de Urbanism a Consiliului Local.
La un calcul făcut în baza proiectelor existente în România, costul ar fi de peste 100 de milioane de euro.
Turnurile de la Comat sunt doar unul dintre cele șapte proiecte imobiliare ce se vor întinde de la Pasajul Băncilă până la Capăt Dacia. Vor fi blocuri-turn în care vor încăpea între 20.000 și 30.000 de oameni. Nu se va mai putea respira în zonă
Pasarela Octav Băncilă spre Capăt Dacia: 7 investiții mari
În următorii ani, în zona liniei ferate care merge de la Gară către ieșirea din Iași, după pasajul Octav Băncilă, vor apărea zeci de blocuri mari și clădiri de birouri. Investitorii au deja planurile făcute, proiectele mari vor avea câteva mii de apartamente: o estimare arată aproximativ 6.000-7.000.
„Subiectul aglomerației este unul sensibil pentru Iași. Lucrez la proiectele din zona despre care vorbim și pot spune că ele nu sunt bazate pe transportul individual, cu mașina, așa cum este în zonele metropolitane. Abordarea este de a oferi acces ușor la transport public. De altfel, pe acea zonă sunt în plan două stații de tren pentru trenul metropolitan, cu acces rapid spre stații de transport. Asta nu înseamnă că nu vor exista locurile de parcare conform legii: mai mult de un loc pe fiecare apartament. Înseamnă că, în comparație cu alte zone, cei care vor locui acolo vor ieși ușor, iar traficul nu va avea presiune suplimentară”, explică arhitectul Mihai Codreanu, implicat prin firma sa într-unul dintre proiecte.
Zona Depoului, o imensă gaură neagră care rupe Iașul în două bucăți și care blochează circulația firească și crearea unor spații aerisite. Depoul Iași, care ocupă o suprafață imensă aproape de Centru, este mai mult abandonat
50 ha pline cu blocuri
Este implicat în câteva PUZ-uri mari pe acea zonă, dintre care doar cel aprobat îl face public: proiectul Sun Residence, care va apărea pe actualul amplasament al Comat. „Aici vor fi 1.100 de apartamente, în blocuri înalte. După același tipar vor fi și celelalte proiecte. Vorbim despre grupuri de imobile întinse pe 2-4 hectare fiecare, nu despre proiecte cu un singur imobil și câteva sute de metri pătrați”, a mai spus arhitectul Codreanu.
Cele șapte proiecte aflate în lucru acoperă aproximativ 40% din totalul suprafețelor de teren cuprinse între Pasajul Octav Băncilă și ieșirea din Iași. Suprafața totală cuprinsă între calea ferată și strada Tabacului, de la pasaj până în capătul orașului, este de aproximativ 50 de hectare.
Depoul CFR încurcă tot: linii abandonate, reziduuri, vechituri
Pentru direcția de la Pasajul Octav Băncilă spre Alexandru cel Bun, nu există niciun plan pentru investiții. Față de zona cealaltă, aici distanța dintre Șoseaua Națională și liniile de cale ferată este de 50-60 m și este considerată de arhitecți insuficientă. Pe zona spre capătul orașului există depozite din anii ’50, fiind considerată zonă industrială, cu spații suficient de largi pentru păstrarea perimetrului de protecție a căii ferate.
Pe direcția către Alexandru, această distanță micșorează cu încă 10 m distanța. „În plus, aici există deja clădiri ale CFR, există depouri, unele folosite încă. Și CFR nu va renunța niciodată la acele linii sau depouri. Au mai fost discuții, este cunoscută poziția lor. Singura rezolvare ar veni de la niște politicieni cu mare influență din Iași, dar noi nu avem așa ceva. Ei ar putea convinge Ministerul Transporturilor pentru a face astfel de modificări”, a precizat arhitectul Iulian Nicolau, șeful Comisiei de Urbanism a CL.
Terenul liber de lângă Pasajul Băncilă este pregătit pentru o dezvoltare imobiliară foarte rapidă: aici sunt proiectate multe blocuri-turn lipite între ele
Liniile, trecute în subteran și Depoul mutat în afara orașului
Acesta spune că destinația zonei, dacă va putea fi vreodată schimbată, ar fi cea de parc, având liniile de cale ferată îngropate. „Un astfel de proiect trebuie gândit pentru acea zonă, chiar dacă prețul este uriaș. Noi suferim și din această cauză, bugetul Iașului nu ajunge pentru transformarea la acest nivel a zonei”, a mai explicat Nicolau.
Conform altor proiecte realizate în România, prețul pe km de cale ferată pentru metrou este de aproximativ 55 de milioane de euro. Realizarea unei asemenea investiții pe segmentul cuprins între Pasajul Alexandru cel Bun și Octav Băncilă este de peste 80 de milioane de euro (1,5 km). S-ar adăuga costurile foarte mari ale amenajărilor, astfel că un proiect de acest fel trece de 100 de milioane de euro.
În plus, poziția CFR este cunoscută la Primăria Iași. Au existat discuții pentru realizarea unor modificări ale liniei în zona Socola, pentru realizarea unei variante pentru traficul de pe Bucium, iar societatea a refuzat orice modificare. Complexitatea liniilor din zona Gării este mult mari mare.
„Doar CFR Infrastructură poate răspunde la astfel de întrebări. Ei dețin tot ce vedem, chiar și noi, CFR Călători, plătim chirie societății pe spațiile ocupate, oricât de absurd sună asta”, ne-a spus Constantin Axinia, directorul Regionale CFR Călători Iași.
Radu Pipa, directorul CFR Infrastructură, nu a putut fi contactat pentru a explica poziția societății față de zona dintre Pasajele Alexandru și Octav Băncilă.
Arhitectul Iulian Nicolau, președintele Comisiei de Urbanism din Consiliul Local, n-a fost foarte atent la proiectele rezidențiale proiectate de-a lungul străzii Tabacului până în calea ferată
Singura breșă: Fabrica de Țigarete
Arhitecții spun că singura zonă în care ar putea apărea modificări între Octav Băncilă și Alexandru este la Fabrica de Țigarete, unde terenul este suficient de mare. Dar, subiectul s-ar izbi imediat de opoziția Ministerului Culturii, imobilele fiind monumente istorice. „Acolo avem teren deschis, dar Ministerul Culturii nu va accepta să renunțe la acele clădiri, chiar ruinate”, a explicat Iulian Nicolau.
