Orășele ca Sebeș, Blaj, Simeria profită din plin de poziționarea geografică, în Ardeal, la intersecția autostrăzilor aflate în construcție. Iașul a negociat 6 luni cu concernul german, care a ales însă Simeria, aproape de granița de vest. De-aici ar fi trebuit să plece zilnic 80 de vagoane de tren cu mașini de spălat. Lipsa autostrăzii îi face pe toți investitorii să se oprească în Vest. În Oradea nu mai fac față la cereri. Pierderea investițiilor străine, în plină perioadă a relocărilor de afaceri din Europa, va afecta Iașul decenii de-acum înainte.

Un an jumătate, adică 18 luni, au durat discuțiile și tatonările dintre reprezentanții gigantului german Bosch și autoritățile ieșene. În final, acum trei luni, nemții au ales Simeria, un orășel din Hunedoara, pentru a-și desfășura noua investiție de 200 milioane de euro: o fabrică de mașini de spălat la care vor lucra peste 2.000 – 2.500 de salariați.

Nemții au renunțat la Iași dintr-un motiv extrem de simplu: lipsa infrastructurii. N-avem nici autostradă, nici cale ferată care să permită transportul rapid, nici zonă cargo la Aeroport. E cea mai rece și dură sentință primită de ieșeni anul acesta.

Au mulțumit politicos și-au plecat

Reprezentanții Bosch au inițiat primele contacte cu Camera de Comerț Româno-Germană acum 18 luni. Pe harta cu zonele de interes a apărut și Iașul. La nivel de top management, nemții au venit și-au început să se intereseze ce le oferă orașul și județul: suprafetețe mari de teren compact, racord la utilități, forța de muncă, dar și infrastructura terestră.

Au ajuns și la Miroslava, la nou înființatul parc industrial. Au fost mai multe runde de discuții, însă în final nu s-a mai concretizat nimic. La sfârșitul lunii august, presa economică și ziarele din Ardeal au anunțat că Bosch va face investiția în Simeria (județul Hunedoara).

Politicoși, nemții au mulțumit autorităților locale din Iași pentru colaborare. Dar doar atât. Nu au precizat de ce au optat pentru Hunedoara. Dar explicația e la mintea cocoșului. Autostrada A1 (București – Nădlac) trece fix pe lângă Simeria. Așadar, pentru aprovizionarea cu materie primă, dar și pentru transport terestru, investitorii străini din Simeria pot ieși din țară pe autostrada A1, pe la Nădlac, iar în curând vor mai avea la dispoziție o rută alternativă: pe A10 între Sebeș și Turda cu continuare pe A3 (Cluj – Borș).

80 de vagoane/zi

La Simeria, noua fabrică Bosch va fi construită în apropierea Depoului de locomotive din Simeria şi va avea trei hale industriale. Proiectul prevede inclusiv construirea a 200–500 m de cale ferată, care să racordeze fabrica. Se estimează că, în plină producție, din Simeria vor pleca, zilnic, 80 de vagoane încărcate cu maşini de spălat. Adică vor să profite la maxim de autostradă și de calea ferată.

Aceleași lucruri le căutau și la Iași. „Investitorii străini vin la Iași pentru discuții datorită avantajelor pe care le oferă orașul în privința forței de muncă înalt calificată. În schimb, din majoritatea discuțiilor reiese că lipsa unei infrastructuri care să facă o legătură rapidă cu vestul țării și, implicit, cu Europa e principalul minus al Moldovei. Iar când vorbim despre infrastructură vorbim în primul rând despre lipsa autostrăzii, despre starea proastă spre dezastruoasă a căii ferate și despre lipsa unui terminal cargo la Aeroport”, a declarat Dorel Codină, directorul parcului industrial de la Miroslava.

Efectul Bosch la Blaj

La Blaj, un orășel din județul Alba situat la o aruncătură de băț de A1 și A10, nemții de la Bosch s-au așezat acum 10 ani, deși nici acolo autostrăzile încă nu se construiseră, dar erau pe lista de priorități.

„Investiția Bosch a avut un impact imens”, a declarat primarul Gheorghe Rotar. În cei 10 ani scurși, Bosch a investit 200 de milioane de euro și a angajat 3.018 de oameni. Aici sunt produse echipamente tehnice de ghidare liniară pentru mașini unelte, imprimante, echipamente de măsură și elemente pentru industria auto, respectiv senzori de viteză, aplicații de ABS și SEP (sistemul de stabilizare electronica), dar și senzori care sunt folositi pentru managementul motoarelor.

„În zona noastră, a Târnavelor, avem 54.000 de locuitori. 41% din populația ocupată a zonei lucrează în industrie”, a spus primarul Rotar. Acesta a adăugat că 57% din veniturile de la bugetul local vin de pe urma impozitelor vărsate de Bosch. Cu acești bani au fost refăcute rețelele de utilități, au fost asfaltate străzile, a fost modernizat spitalul. Spre exemplu, anul acesta, Primăria a cumpărat la spital un computer tomograf nou în valoare de 200.000 de euro.

Investiția Bosch nu a rămas singulară. „S-au mai făcut două fabrici de senzori, una nemțească și una italiană. În 2004, aveam un șomaj de 24%, acum suntem la 3%”, a explicat Rotar. Acesta se așteaptă ca finalizarea lucrărilor la autostrada Sebeș - Turda să aducă un nou val de investitori. „Suntem la 20 kilometri de această autostradă. Nemții spun că e distanța ideală”, a afirmat primarul Blajului.

„Noaptea Lungă a Industriei”
La Sebeș și Cugir, alte două orășele din Alba, au ajuns nemții de la Daimler Mercedes. La cele două subsidiare Star Transmission Cugir şi Star Assembly Sebeş, aceștia au investit, în total, 400 de milioane de euro. În cele două orașe lucrează peste 2.600 de angajați care produc componente auto.

„Noaptea Lungă a Industriei” la Sebeș și Cugir unde sunt cele două subsidiare Daimler a avut loc în luna mai. Peste 4.000 de persoane au vizitat Star Transmission și Star Assembly. Intrarea a fost liberă şi au fost asigurate rute de transport tur-retur din Alba Iulia, Deva, Hunedoara şi Sibiu. După vizitarea spațiilor de producţie, oamenii au fost invitați la cantina societății unde li s-au pus la dispoziție broșuri cu un istoric al societății și locurile de muncă disponibile în cadrul societății, cv-urile completate fiind depuse într-o urnă special amenajată, a relatat www.alba24.ro.

„Forța de muncă în Sebeș nu prea se mai găsește. Companiile aduc și de la 20 de kilometri depărtare”, a delarat Adrian Bogdan, viceprimarul din Sebeș. Acesta admite că orașul se află poziționat excepțional, la răscrucea lui A1 cu A10, la 50 de kilometri de Aeroportul Sibiu și la 110 km de Aeroportul din Cluj. „Sunt investitori care vin periodic și testează terenul. Chiar săptămâna trecută am avut pe cineva din Italia”, a spus viceprimarul Bogdan.

„Am avut trei runde de convorbiri cu reprezentanţii companiei Bosch, care sunt interesaţi să investească în localitatea noastră. Am identificat un teren privat, de 20 de hectare, deţinut de aproximativ 35 de proprietari, am luat legătura cu aceştia, le-am explicat despre ce este vorba, fiind deschişi să-şi vândă proprietăţile. Primăria s-a angajat să faciliteze accesul investitorului la teren şi la utilităţi“, Nicolae Adrian Todor, secretarul primăriei Simeria, pentru ZF Transilvania



Pe șantiere mai mult se stă decât se lucrează

În momentul de față, România are doar două autostrăzi finalizate: A2 (București – Constanța) și A4 (by-pass Constanța).

Lipsește miezul
Acum se lucrează la A1 (București – Nădlac). Aceasta are un grad de realizare de 66%, alți 11% sunt în execuție (Deva – Lugoj) și alți 23%, poate cei mai importanți kilometri, sunt planificați. Cei 116 kilometri dintre Pitești și Sibiu ar urma să fie scoși anul acesta spre proiectare și execuție. În cel mai optimist scenariu, această porțiune ar urma să fie gata în 2021. Este tronsonul pe care-l cer cu insistență francezii de la Dacia - Renault.

A10, toată în execuție
O altă autostradă aflată în execuție este A10 (Sebeș - Turda). Aceasta face legătura între A1 și A3. Cei 70 de kilometri dintre Sebeș și Turda ar urma să fie realizați din fonduri europene (85%) și bugetul de stat (diferența). A fost împărțită în patru loturi, valoarea totală fiind de aproape 2 miliarde de lei. Toate segmentele ar trebui finalizate până în 2019.

Doar 12% în 12 ani
La autostrada Transilvania – A3 (București – Borș) se înaintează cel mai greu, dintre cele aflate în execuție. Astfel, sunt finalizate rutele București – Ploiești și Tg. Mureș - Gilău. În execuție este bucata Gilău – Borș, pe o porțiune redusă. Dar cele mai importante Ploiești – Brașov și Brașov – Tg. Mureș sunt doar în planificare. Concret, cei 106 kilometri dintre Ploiești și Brașov ar putea fi finanțați de Banca Mondială. Două loturi, de doar 10 kilometri însumat, sunt în stadiul de licitație. Cei 161 de kilometri dintre Brașov și Tg. Mureș au fost împărțiți în trei secțiuni. Pentru niciuna nu a fost selectat un alt constructor după ce contractul cu Bechtel a fost reziliat. Astfel, pe A3, după 12 ani, din cei 415 kilometri se circulă doar pe 50 și se lucrează pe alți 60.

83 de km în trei ani
Însumând, în ultimii ani, construcția de autostrăzi a bătut pasul pe loc. Astfel, anul acesta au fost finalizați doar 15 kilometri. Anul trecut au fost gata 22,1 km, în timp ce în 2015 au fost dați în exploatare 46,3 kilometri.

„Când ai căi de comunicații, ai și căi de dezvoltare. Am auzit de acțiunile dumneavoastră pentru a lega Moldova de Ardeal printr-o autostradă și chiar mă bucură”, Gheorghe Rotar, primar Blaj

PIB pe cap de locuitor 2016 (euro)

Alba 8.435

Brașov 10.239

Cluj 11.050

Constanța 12.397

Hunedoara 6.790

Iași 6.611

Prahova 10.826

Sibiu 8.848
Timiș 10.802

Parcurile industriale ale Clujului

Clujul, aflat la 13 kilometri de A3, a deschis primul parc industrial, Tetarom I, încă din 2005. Pe 32 de hectare sunt sediile a peste 50 de companii cu peste 1.440 angajați. Valoarea investițiilor a depășit 46 milioane de euro. Tetarom II (12 ha) e ocupat integral de compania Emerson care a investit 83 milioane de euro și a angajat 2.210 oameni. Tetarom III a fost inaugurat în februarie 2008, are 7 companii mari care au făcut investiții cumulate de 176 milioane de euro. Aici lucrează acum 2.100 salariați. Clujenii intenționează să realizeze alte două parcuri, Tetarom IV și V.