Temperaturi atipice
Începutul de an s-a dovedit a fi unul marcat de extreme ale temperaturilor. Astfel, dacă în ianuarie s-au înregistrat temperaturi de plus câteva grade, urmate de ger timp de câteva săptămâni, la începutul lunii martie, creşterea bruscă a temperaturilor în a doua saptămână, urmată de îngheţ, zăpadă, dar şi de fenomenul de „ploaie îngheţată” nu aveau cum să nu afecteze plantele.
Variaţiile mari de temperatură, de la +10 la -10 de grade sau chiar mai jos, în mai puţin de o săptămână, cu umiditate excesivă, au venit după o iarnă blândă, în care culturile de toamnă nu au rămas în repaus vegetativ, din cauza fluctuaţiilor de temperatură din perioada decembrie – februarie, cu mult peste limitele normale.
Pierderi de 20-25% la viţa de vie
Conferenţiarul universitar Mihai Mustea, de la Facultatea de Horticultură, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterină (USAMV) Iaşi, susţine că mugurii de viţă de vie au fost afectaţi până în prezent în proporţie de 20%, ceea ce nu ar afecta foarte mult producţia de struguri şi vin în tomana acestui an - dacă nu vor mai avea loc alte fenomene extreme ale vremii. „Noi am făcut două determinări până acum pentru a vedea dacă viţa de vie a fost sau nu afectată. Prima la începutul lui februarie şi a doua după valul de frig din martie. După primul val de frig, pierderile erau relativ mici, de aproximativ 15%. După cel de-al doilea val s-a ajuns la cel mult 20-25%. Acest procent nu ar afecta foarte mult producţia de struguri şi de vin“, zice Mihai Mustea.
Specialistul afirmă că se vor face alte determinări pentru a se stabili exact procentul în care a fost afecattă viţa de vie după topirea ultimelor zăpezi.
„Am discutat şi cu cei de la Cotnari şi la alte staţiuni viticole din Iaşi, şi ni s-a confirmat că şi la ei procentul de afectare a fost undeva în jurul a 20%. La ultimul val de frig, temperaturile la noi nu au coborât sub -13 grade. Asta ar trebui să nu ducă pierderile mai sus de 25%. Dacă ar fi fost temperaturi de plus 14-15 grade, urmate de -15 grade, atunci lucrurile ar fi fost mult mai grave. Singura problemă ar mai putea fi apariţia gheţii pe coardă, care poate asfixia planta“, precizează Mustea.
Rapiţa îngheţată va duce la scăderea producţiei cu 20%
Pomi: doar caişii şi piersicii
Reprezentantul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Iaşi, Margareta Corneanu, susţine că pomii din zona Iaşului nu au fost afectaţi de fluctuaţiile de temperatură din acest început de an şi nici de fenomenul ploaie îngheţată. „Pomii sunt în repaus vegetativ şi nu au fost afectaţi. Mai grav a fost anul trecut când a nins în luna aprilie şi pomii erau înfloriţi. Putem vorbi de o întârziere în vegetaţie, dar natura va recupera timpul pierdut. Fenomenul de ploaie îngheţată nu a fost pe o perioadă mare, ca să afecteze pomii“, zice Margareta Corneanu.
Inginerul de la SCDP Iaşi menţionează că singurii pomi care ar putea fi afectaţi de vremea din ultima perioadă sunt caişii şi piersicii, unde pierderile ar putea depăşi 30%: „Într-adevăr, la cais şi piersic vor fi pierderi considerabile. Totuşi, zona Iaşului nu este propice unor asemenea pomi.“
„(...) avem îngrijorări în partea de nord a ţării, în zona Iaşului, în plantaţiile viticole, dar şi în Dobrogea, pentru cele două specii, cais şi piersic, în mod deosebit la soiul Cardinal. Vom vedea ce va fi după ce trec aceste fenomene, aceste temperaturi scăzute. În laborator şi prin determinările la faţa locului vom constata gradul de afectare şi vom aprecia atunci”
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, duminică, 25 martie
Fermier: „E clar că vor fi pierderi“
Şi unul dintre fermierii ieşeni, care are semănate mai multe zeci de hectare cu cereale, speră ca vremea rea să nu-i fi afectat foarte mult culturile. „Până nu se topeşte zăpada nu putem şti cu exactitate dacă au fost afectate sau nu. Au fost ceva fluctuaţii de temperaturi, dar noi sperăm că acestea nu vor afecta foarte mult. E clar că vor fi pierderi, dar nu cred că, în cazul grâului, acestea vor depăşi 10%. La rapiţă, pierderile ar putea fi cu 5-10 procente mai mari. Va conta foarte mult şi cum va fi vremea de acum încolo“, afirmă Cristian Panainte.
Prorectorul Robu vorbeşte despre asfixierea unor culturi
Rapiţa, cea mai afectată
Prorectorul de la USAMV, Teodor Robu, consideră că afectate de temperaturile scăzute ar putea fi cerealele semănate în toamnă,
grâul, orzul, secara şi rapiţa. „Culturile de toamnă nu au fost afectate de ninsori, care chiar au făcut bine. În schimb fluctuaţiile de temperatură din luna martie, cu creşteri de temperatură, urmate de îngheţ ar putea duce la ceea ce noi numim «descălţarea» cerealelor de toamnă. Creşterile bruşte de temperatură anunţate ar putea afecta culturile de toamnă, producându-se o inundare a ţesuturilor. Are loc o uşoară asfixiere. Dar asta nu se poate observa decât după ce se topeşte zăpada care încă este pe câmp“, spune Teodor Robu.
Potrivit specialiştilor, cea mai afectată este rapiţa, care este compromisă în proporţie de 20%, în timp ce la grâu pierderile nu sunt mai mari de 10%.
În schimb, prorectorul USAMV susţine că vremea rea a întârziat semănarea culturilor de primăvară. „Sunt întârzieri la semănarea ovăzului, mazării. Acestea se vor suprapune cu porumbul, sfecla de zahăr şi floarea soarelui. Creşterile de temperatură anunţate vor putea permite recuperarea timpului pierdut din cauza frigului din ultima perioadă“, declară profesorul de la USAMV.
