fbpx
 
Felix Aftene apără origami-ul de pe Pietonal: „Ieșenii nu sunt familiarizați cu arta contemporană”

Felix Aftene apără origami-ul de pe Pietonal: „Ieșenii nu sunt familiarizați cu arta contemporană”


Președintele UAP Iași spune că problema nu e creația în sine, ci spațiul în care se află. Reacțiile criticilor sunt împărțite. Mihai Păstrăguș: „Primarul nu se consultă, ignoră artiștii consacrați”. Sorin Purcaru: „Lucrarea nu mă deranjează, bine că e altceva”. Opera plantată pe Pietonal a costat 16.000 de euro. Primăria a plătit banii unei firme din București, în care acționar cu 30% este un avocat trimis în judecată de DNA.

 

Lucrarea artistului german Clemens Behr, ce a fost amplasată pe pietonalul Ştefan cel Mare, a suscitat vii polemici în rândul ieşenilor.

„O adunătură de schelete metalice”

Pentru această lucrare, Primăria Iaşi a plătit suma de 16.000 de euro, aici incluzând toate cheltuielile, iar despre opera de artă, municipalitatea susţine că este o „instalaţie de artă unică, cu puternice influenţe dadaiste, folosindu-se de materiale reciclate sau materiale uzuale de construcţii.”

Reacţiile ieşenilor au fost în mare parte de respingere, lucrarea lui Behr fiind catalogată drept „o adunătură de schelete metalice“, un „acoperiş zburat de vânt“ sau „opera unui aşa-zis artist care a uitat să-şi ia pastilele“.

În cadrul expoziţiei de artă urbană şi design contemporan, ARTIZ, ce se va desfăşura în perioada 24-27 mai, opera lui Behr va constitui elementul central. La eveniment vor participa şi alţi artişti din ţară şi străinătate. Celelalte opere de artă vor fi jurizate chiar de Behr.

Materiale de la Dedeman

Artistul german a stat la Iaşi timp de o săptămână şi a lucrat împreună cu sculptorul ieşean Alex Burlacu. Behr a venit la Iaşi prin intermediul Ioanei Ciocan, de la Art Safari SRL, şi prin intermediul Ambasadei Germaniei.

Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) Iaşi, Felix Aftene, a fost cel care a mers cu Behr la Dedeman, de unde acesta a cumpărat materialele pentru lucrare. Restul sumei a reprezentat-o manopera, transportul, cazarea şi masa timp de o săptămână la un hotel din Iaşi.

Opera de pe Pietonal va fi mutată după terminarea Festivalului. A fost realizată de germanul Clemens Behr (foto mic)

 

Trimitere la comunism

Referitor la lucrarea lui Behr, Aftene susţine: „Clemens preferă să creeze în stradă şi să se lege de clădirile din jur. Spatele lucrării este Casa Cărţii. El practic s-a legat de această clădire. El face un soi de artă ce se numeşte asamblaj, folosind materiale utilizate de obicei în construcţii. Trebuie precizat şi faptul că artistul nu şi-a ales spaţiul, ci acesta i-a fost dat de Primăria Iaşi. În lucrare el a luat în calcul arhitectura postcomunistă. Lucrarea este o instalaţie de artă contemporană, care va sta acolo până se termină Festivalul Internaţional al Educaţiei, după care va fi relocată sau se va strânge. Nu este un monument care să rămână veşnic acolo“, explică Aftene.

Aftene: „Afectaţi de lipsa unui muzeu contemporan”

Şeful UAP Iaşi consideră că reacţia negativă a unor ieşeni vine pe fondul lipsei unui muzeu de artă contemporană la Iaşi. „De nouă ani, la Iaşi, nu există un muzeu de artă contemporană. Aproape o generaţie a crescut fără să aibă acces la un asemenea muzeu şi nu ştiu câţi au avut posibilitatea să meargă în străinătate să vadă artă contemporană. Existenţa unui asemenea muzeu ar face educarea publicului mult mai uşoară. Oricum, pe mine m-a bucurat că oamenii au înţeles, totuşi, că este o lucrare de artă. La Iaşi, dacă lumea vede trei aţe şi o tablă se sperie, dar dacă vede astfel de lucrări în marele oraşe din Europa, la Paris, Veneţia sau Milano, ar spune «Ce frumos!» Ieşenii, cu pretenţii de mare capitală europeană a culturii, privesc cu alţi ochi ceva ce se face aici, pentru ei, decât atunci când văd în altă parte. Poate ar fi mai bine să ne educăm decât să ne inflamăm“, menţionează Aftene.

Păstrăguş: „Chirica mi se pare un ciudat!“

Reacţiile criticilor de artă ieşeni sau ale altor artişti ieşeni au fost împărţite. Dacă pentru unii, lucrarea este o o operă de artă urbană, pentru alţii nu este altceva decât o altă bătaie de joc din partea primarului Mihai Chirica.

Criticul de artă ieşean Mihai Păstrăguş susţine că primarul Mihai Chirica nu se consultă niciodată cu oamenii de cultură ieşeni în momentul în care ia vreo decizie ce vizează acest domeniu. „Comentariile noastre sunt post festum. Primăria nu ne întreabă niciodată nimic pe noi. Primarul Chirica face totul pe ascuns. Sunt nişte gusturi îndoielnice pe care eu chiar nu le înţeleg. Chirica mi se pare foarte ciudat! Nu l-am văzut niciodată pe primar să vină la vernisajul artiştilor consacraţi. Ce pot să le cer?!“, zice Mihai Păstrăguş.

Purcaru: E diferită de alte lucrări

Pentru artistul ieşean Sorin Purcaru, lucrarea artistului german reprezintă ceva diferit de tot ceea ce este expus în Iaşi. „Din fericire, este altceva pentru oraşul Iaşi. Nici nu mă încântă, dar nu pot spune că mă deranjează. Oricum, este altceva decât apare la noi în oraş şi este bine că s-a apelat la un artist german“, menţionează Purcaru.

Cât priveşte suma plătită, Purcaru consideră că preţul este destul de mare: „Pentru o lucrare de artă, poate fi plătit oricât, în funcţie de cel care apreciază. 16.000 de euro mi se pare o sumă cam mărişoară. Acum, trebuie să ţinem cont şi de cotaţiile artistului. Din câte am înţeles, este destul de apreciat în străinătate şi are lucrări în multe oraşe europene.“

Behr şi instalaţiile origami

Într-un interviu acordat designist.ro, Clemens Behr (33 de ani), îşi caracterizează lucrările drept „instalaţii origami“, create în funcţie de spaţiu. „Abordarea generală este o linie foarte fină între construcţie şi deconstrucţie. Încerc să surprind punctul de echilibru dintre cele două. Percepţia mea asupra propriei munci merge de la artă ca balast (trash) până la artă ca element de decor. În general, cred că lucrările mele reprezintă un colaj al spaţiului sau un colaj în interiorul spaţiului sau fragmente din ambele. Şi mai concret spus, încerc să transform locuri şi camere în forme de origami, adaptând spaţiile şi culorile deja existente, folosindu-mă în mod special de lemn şi carton. Munca mea se bazează foarte mult pe improvizaţie. Totul începe de la spaţiu. Spaţiul defineşte culorile şi formele, dimensiunea lucrărilor“, susţine Behr.

 

Roşu este o „companie selectă” în acest dosar: Dan Andronic (Evz), Remus Truică şi doi miliardari israelieni

 

Asociat în firma Art Safari, trimis în judecată de DNA

Asociat cu 30% în firma Art Safari SRL Bucureşti, cea care l-a adus pe Behr la Iaşi, este avocatul Robert Roşu. În 2016, Roşu a fost trimis în judecată de DNA pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, în formă continuată, complicitate la spălarea banilor, în formă continuată, - complicitate la abuz în serviciu. El este unul dintre acuzaţii din celebrul dosar „Ferma Băneasa” în care procurorii au estimat un prejudiciu de 145 de milioane de euro prin retrocedări ilegale.

Art Safari are ca obiect de activitate organizarea de expoziţii, a fost înfiinţată în 2015 şi îl are ca principal asociat pe Alexandru Bâldea, deţinătorul Artmark, una dintre cele mai cunoscute case de licitaţii de artă din România.   


Citeste si...
Nota
(1 Vote)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: