Activitatea în comisii, pentru perioada februarie-iunie 2019: din 17 ședințe, la 10 a lipsit. Deci: 41% activitate. Comisiile pe iulie: trei, la toate fiind absent. Activitate: 0%. La fel și în teritoriu, adică la Iași: foștii colegi de la PSD parcă l-au văzut, noii colegi de la Pro România parcă-l știu.
6,3% prezență
Cifrele pe care Bănicioiu le-a înregistrat în activitatea parlamentară sunt seci și nu lasă loc la interpretări. Din 14 februarie 2017 (începutul primei sesiuni parlamentare) și până acum au fost 5.139 de voturi date în plenul Camerei Deputaților. Deputatul de Iași a votat doar în cazul a 326 proiecte.
Pentru diferența de 4.813 voturi a fost absent. Reiese, așadar, o prezență la vot de doar 6,3%. Absența nu înseamnă obligatoriu o zi întreagă, deși majoritatea așa este, ci înseamnă lipsa în momentul respectivului vot.
Toate aceste date sunt oficiale și sunt publice, fiind disponibile pe site-ul Camerei Deputaților. Tipurile de vot la care Bănicioiu a absentat: pe articole ale unor legi, pe proiecte de lege, pentru aprobarea ordonanțelor de Guvern, retrimiterea la comisii a unor proiecte.
Bănicioiu își datorează sinecurile politice prieteniei cu Victor Ponta. De 15 ani, acesta îl cară după dânsul peste tot
A votat NU prelungirii programului
Culmea culmilor: miercuri, 13 decembrie 2017, ora 11:32, Bănicioiu a votat cu „nu” la propunerea de prelungire a programului de lucru. De fapt, din cei 248 de deputați prezenți, cu „da” au votat 87, cu „nu” – 161. PSD, UDMR și ALDE nu au acceptat prelungirea programului de lucru la Camera Deputaților.
Cel mai mare chiulangiu din comisie
Nici cu activitatea în comisiile permanente nu s-a spetit deputatul de Iași. În perioada iunie 2018-iunie 2019, Bănicioiu a fost membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.
Pe site-ul Camerei Deputaților, la secțiunea dedicată acestei comisii, pentru perioada februarie – începutul lunii iunie 2019, când Bănicioiu făcea parte din această structură, au fost trecute 17 procese verbale ale ședințelor. La 10 dintre acestea, Bănicioiu a fost notat „absent”, fiind deputatul care a lipsit cel mai mult de la lucrările acestei comisii.
După ce a plecat din PSD, lui Bănicioiu i s-ar fi restricționat accesul la comisii considerate „mai importante”. Și, din această cauză, susțin surse parlamentare, nu și-ar fi dat interesul pentru această comisie.
„Aceasta devenise un fel de batalion disciplinar”, a afirmat Adriana Săftoiu, deputat PNL. Adică, drept pedeapsă că a părăsit PSD, Bănicioiu nu a putut intra într-o altă comisie, fiind blocat de Liviu Dragnea, fostul lider PSD.
Absent tot timpul
Activitatea la comisii este extrem de importantă, aici având loc dezbaterile serioase pe fiecare proiect de lege în parte. „În teorie, lipsa de la ședințele de comisie sau din plen se sancționează cu penalizări financiare. În practică, nu cred că se întâmplă”, a spus Săftoiu.
Din iunie, Bănicioiu face parte din comisia pentru politică externă, mult mai bine cotată în ochii deputaților. La ședințele comisiei din 1, 2 și 4 iulie, Bănicioiu a absentat.
Nici șase ore pe săptămână nu muncește!
Totuși, care ar trebui să fie programul unui parlamentar? A explicat Adriana Săftoiu, deputat PNL: „Luni e ședință de plen de la 16:00 la 18:00, marți sunt ședințele de comisii care durează maxim o oră – două, iar miercuri plenul e între 10:00 și 13:00. Apoi, joi și vineri, activitate în teritoriu. Deci, legat, săptămâna de lucru în Camera Deputaților are, în mod obișnuit, exceptând situațiile excepționale, șase ore”.
Nici măcar aceste șase ore întinse pe trei zile nu sunt acoperite de Bănicioiu.
Comisia pentru politică externă, un exemplu la întâmplare cu procesele verbale care înregistrează absențele cu nemiluita ale lui Nicolae Bănicioiu. De multe ori, e singurul absent din comisie
Deputatul mut: nicio luare de cuvânt
La PSD, Bănicioiu a fost până în mai 2018. Ulterior, a activat ca deputat neafiliat, iar din mai 2019 este membru al grupului parlamentar Pro Europa.
În acest mandat de parlamentar, adică pentru perioada februarie 2017 - prezent, Bănicioiu are doar 7 inițiative legislative. La una este inițiator alături de alți 32 de deputați, la o alta împreună cu 161 de colegi deputați și senatori, cu alți 11 la alte două, cu 19 colegi la încă două și cu 47 deputați la o alta. În doi ani și jumătate, are o singură luare de cuvânt în plenul Camerei Deputaților: depunerea jurământului de credință.
Până în iulie 2018, deputatul ieșean a fost președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Singapore. A mai făcut parte din grupurile de prietenie cu Canada și Irlanda.
„Îl mai văd câteodată miercurea”
Despre activitatea din teritoriu, adică de la Iași din circumscripția în care a fost ales, nu se poate spune mai nimic. La PSD Iași, pe Ștefan cel Mare, Nicolae Bănicioiu este o legendă: toată lumea a auzit de el, nimeni nu prea l-a văzut.
Membrii partidului au povestit sub rezerva anonimatului: “Nu prea a venit aici când era la noi în PSD. A trecut de două-trei ori înainte de alegerile din 2016, în campanie, apoi cred că a mai fost la o ședință”, au spus cei de la PSD Iași.
Deși nu venea la sediul din Iași, Bănicioiu a avut, între 2016 și 2018, cabinet parlamentar la partid. Cu șef de cabinet plătit din forfetarul încasat de la Camera Deputaților.
„A fost considerat ca fiind un reprezentant al zonei Bucureștiului, preluat pe listele PSD Iași. A venit puțin în campanie, la două – trei întâlniri”, a explicat Camelia Gavrilă, deputat PSD. Aceasta a zis că-l mai vede la ședințele de plen din Cameră. „Participă câteodată la votul de miercuri, când prezența este cea mai importantă”, a adăugat Gavrilă.
Iacoban lipsește, nu poate vorbi de lipsa lui Bănicioiu
Trecut la Pro România, Bănicioiu a păstrat o relație la distanță cu filiala din Iași. „Relația apropiată la partid este între Sorin Iacoban și Nicolae Bănicioiu. Eu m-am întâlnit cu Nicolae Bănicioiu pe probleme de alegeri europarlamentare de vreo 10 ori de când sunt membru de partid, de doi ani. De cinci ori ne-am văzut la București, ne-am întâlnit și la Iași, Suceava, Pașcani. Nu pot eu comenta activitatea lui în Parlament pentru că nu a avut legătură cu activitatea mea”, a declarat Vasile Roman, vicepreședinte la filiala din Iași a Pro România.
Plecat în străinătate, Sorin Iacoban, coordonatorul organizațiilor Pro România din regiunea Moldovei, nu a putut fi contactat. „Nu sunt în țară”, a fost mesajul său trimis prin sms către REPORTER DE IAȘI.
Până la ora publicării acestui material de presă, deputatul ieșean Nicolae Bănicioiu nu a răspuns repetatelor apeluri telefonice, nici sms-urilor ce i-au fost trimise de jurnaliștii REPORTER DE IAȘI.
Bănicioiu s-a activat două zile, de alegeri
Ultima ieșire publică relevantă a lui Bănicioiu a fost în primăvara anului 2018. Congresul PSD din luna martie a anului trecut a fost marcat de scandal. Ecaterina Andronescu şi Nicolae Bănicioiu, contracandidaţii Vioricăi Dăncilă la funcţia de preşedinte executiv, au decis să se retragă după ce nu au fost lăsaţi să vorbească în faţa delegaţilor.
La vremea respectivă, Nicolae Bănicioiu a declarat că a vrut să cedeze în favoarea Ecaterinei Andronescu, iar acest anunţ să fie făcut în faţa delegaţilor, dar n-a fost lăsat.
La două luni distanță, în luna mai 2018, Nicolae Bănicioiu a demisionat din PSD și s-a alăturat fostului premier Victor Ponta și partidului acestuia, Pro România.
Aproape doi ani, cabinetul parlamentar al lui Nicolae Bănicioiu a figurat oficial la sediul PSD din Ștefan cel Mare. Toți ieșenii i-au suportat cheltuielile
Mandatele lui Bănicioiu în Camera Deputaților:
- 2004 – 2008: are 894 voturi
- 2008 – 2012: are 1.255 voturi
- 2012 – 2016: are 352 voturi (în această perioadă a fost și ministru al Sportului și, ulterior, al Sănătății)
- 2016 – prezent: are 326 voturi
Averea trece milionul de euro
Cea mai recentă declarație de avere a fost semnată de Nicolae Bănicioiu pe 14 iunie 2019. Potrivit documentului, deputatul deține peste 2.000 mp de teren la Dăești (județul Vâlcea), cele două parcele fiind donate de părinții săi. Alți 40.000 mp, deci 4 hectare de teren agricol a cumpărat, în 2010, soția sa, Mihaela, în Scornicești – Olt.
În Dăești, mai are o casă bătrânească „demolabilă”, donație de la părinți, dar și una de 168 mp, dobândită în 2010 și în dreptul căreia a notat: „construită de părinți”.
O altă casă de 350 mp, pe numele soției, s-ar afla în construcție în Voluntari. Un apartament de 126 mp, au cumpărat Bănicioiu și soția sa în 2015, în București.
Deputatul a declarat și bijuterii și obiecte de artă a căror valoare a estimat-o la 8.500 de euro.
La data completării declarației, cei doi Bănicioiu au susținut că au în conturi câteva zeci de mii de lei, de euro și de franci elvețieni.
La capitolul „datorii”, a fost menționat un credit de 450.000 de lei contractat în 2015 și scadent în 2048.
Ca venit de la Camera Deputaților, Bănicioiu a declarat suma de 190.577 lei aferentă anului 2018, ceea ce înseamnă o medie lunară netă de aproximativ 15.800 lei, echivalentul a 3.400 de euro.
În plus, pentru cabinetul parlamentar, care în cazul lui Bănicioiu nu știm unde se află, un deputat mai primește 20.000 de lei, brut. Din această sumă, jumătate trebuie decontată cu acte justificative, iar jumătate prin declarații pe proprie răspundere. În total, cheltuielile lunare cu un deputat, în sumă brută, depășesc 10.000 de euro pe lună.
Din dividende, de la firma Netprise Consulting, Mihaela și Nicolae Bănicioiu au încasat peste 157.000 de lei, adică vreo 34.000 de euro.
Liberalii nu i-au dat spațiu la Iași: „Ar fi fost o sfidare”
Un proiect de hotărâre aflat pe 31 octombrie 2018, pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Iaşi, privind alocarea unui spaţiu pentru cabinetul parlamentar al lui Nicolae Băniciou, a fost respins.
„Sub nicio formă nu putem vota aşa ceva. Dă dovadă de mult tupeu“, a spus, la momentul respectiv, Eduard Boz, liderul PNL în Consiliul Local.
Votul împotriva al PNL, al independentului Postolache, dar și absența unor consilieri PSD – ALDE l-au lăsat pe Bănicioiu fără cabinet parlamentar.
Nici intervenția primarului Mihai Chirica nu l-a ajutat pe Bănicioiu. „Suntem oameni responsabili şi avem nevoie de echilibru. Fiecare votează după conştiinţa sa“, a afirmat atunci Chirica, citat de ziarul Adevărul.
În final, proiectul nu a trecut, iar Bănicioiu a rămas fără cabinet. Nu este limpede dacă și sub ce formă își decontează acesta acum cheltuielile aferente biroului parlamentar.
„Acest deputat pur și simplu sfidează ieșenii. A intrat în Parlament pe o înțelegere personală cu președintele PSD Iași Mihai Chirica. Tot Mihai Chirica și majoritatea PSD din CL au intenționat să îi dea un spațiu. Datorită nouă, liberalilor, acest proiect a căzut în CL. Ar fi fost absurd ca ieșenii să îi subvenționeze un spațiu pentru cabinet parlament, în condițiile în care din 2016 nu a mai călcat în Iași”, a spus Marius Bodea, deputat PNL, pentru REPORTER DE IAȘI.
Bănicioiu a minimalizat, ca ministru al Sănătății, proporțiile dezastrului Colectiv, arătând un cinism care a înfiorat opinia publică)
Deputat de la 25 de ani! Omul cel mai urât în tragedia „Colectiv”
Născut în 1979 la Râmnicu Vâlcea, Nicolae Bănicioiu (40 de ani) a fost ales pentru prima dată deputat în 2004, pe când avea doar 25 de ani. De-atunci și până în prezent, deci vreme de 15 ani a fost, neîntrerupt, deputat în Parlamentul României. A fost ales deputat în circumscripțiile Bacău, Teleorman, București și acum Iași.
A absolvit, în 2004, Facultatea de Stomatologie din cadrul Universității de Medicină din București.
A fost ministru al Tineretului și Sportului (2012 – 2014) și al Sănătății între 5 martie 2014 și 17 noiembrie 2015. A părăsit ministerul în urma tragediei de la Colectiv. „Nu avem nevoie de nimic în acest moment, medicii noștri pot gestiona situația (...). Momentan, noi ne descurcăm foarte bine”, a fost declarația făcută de Bănicioiu în noiembrie 2015, imediat după incendiu.
Absolut revoltător, acesta a refuzat sprijinul medical extern, susținând că spitalele românești pot trata victimele. În următoarele ore, s-a dovedit contrariul, multe dintre victime fiind transportate la spitale importante din Europa.
În urma incendiului izbucnit în noaptea de 30 octombrie 2015 în clubul bucureștean Colectiv au murit 65 de persoane, alte aproape 200 fiind rănite.
