* O ticăloșie: copii extrem de săraci din mediul privat sunt privați de un drept oferit de Guvern pentru că primarilor nu le pasă și nu organizează o banală selecție simplificată pe SICAP
* Miza financiară este foarte mare: 1.000 de porții cu mâncare înseamnă o afacere de 600.000 de lei în trei luni pentru o firmă de catering
* Din cauza mizei, primarii se împotmolesc în interese și tergiversează licitațiile
* O masă caldă, cu carne în fiecare zi, înseamnă enorm pentru copiii din comunele alese în programul-pilot al Guvernului
* O singură comună din județul Iași a demarat programul, celorlalți primari pur și simplu nu le pasă
* Banii oricum se termină în decembrie, tipic românesc: nici n-apucă să înceapă că s-a și terminat
* Bătaie de joc și la Iași: Școala Normală era inclusă în program cu 700 de elevi, dar Primăria n-a organizat licitația pentru hrană
* Suntem ca la Flămânzi 1907: demnitarii dorm, copiii rabdă de foame
* România e în TOP 3 abandon școlar la nivel european, ponderea cea mai mare fiind în mediul rural

Aproape 2,5 milioane de lei a alocat Guvernul pentru ca 3.600 de elevi din județul Iași să mănânce, zilnic, câte o masă caldă la școală. La o lună de la debutul anului școlar rezultatul este dezolant. Doar 280 de copii, adică numai 7,7%, primesc prânzul.

În programul pilot au fost selectate școlile din patru comune și un colegiu din Iași. „Acum face juristul documentația”, a spus Elena Curcudel, primarul din Mironeasa.

* O ticăloșie: copii extrem de săraci din mediul privat sunt privați de un drept oferit de Guvern pentru că primarilor nu le pasă și nu organizează o banală selecție simplificată pe SICAP
* Miza financiară este foarte mare: 1.000 de porții cu mâncare înseamnă o afacere de 600.000 de lei în trei luni pentru o firmă de catering
* Din cauza mizei, primarii se împotmolesc în interese și tergiversează licitațiile
* O masă caldă, cu carne în fiecare zi, înseamnă enorm pentru copiii din comunele alese în programul-pilot al Guvernului
* O singură comună din județul Iași a demarat programul, celorlalți primari pur și simplu nu le pasă
* Banii oricum se termină în decembrie, tipic românesc: nici n-apucă să înceapă că s-a și terminat
* Bătaie de joc și la Iași: Școala Normală era inclusă în program cu 700 de elevi, dar Primăria n-a organizat licitația pentru hrană
* Suntem ca la Flămânzi 1907: demnitarii dorm, copiii rabdă de foame
* România e în TOP 3 abandon școlar la nivel european, ponderea cea mai mare fiind în mediul rural

Aproape 2,5 milioane de lei a alocat Guvernul pentru ca 3.600 de elevi din județul Iași să mănânce, zilnic, câte o masă caldă la școală. La o lună de la debutul anului școlar rezultatul este dezolant. Doar 280 de copii, adică numai 7,7%, primesc prânzul.

În programul pilot au fost selectate școlile din patru comune și un colegiu din Iași. „Acum face juristul documentația”, a spus Elena Curcudel, primarul din Mironeasa.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi au întocmit dosar penal pentru ultraj, au declarat surse judiciare, după ce doi poliţişti din localitatea Mironeasa au fost bătuţi marţi seară, de mai multe persoane, în timp ce interveneau la un apel 112 pentru aplanarea unui conflict.

Poliţiştii au ridicat în vederea confiscării peste 24.000 de ţigarete, susceptibile a proveni din contrabandă.

Un bărbat din localitatea ieșeană Mironeasa a ajuns la spital, după un accident rutier mai puțin obișnuit.

Polițiștii ieșeni continuă acțiunea „Foc de artificii” , pentru verificarea legalității operațiunilor cu articole pirotehnice desfășurate de persoanele fizice și juridice.

Micile primării sunt sub jugul clanurilor: incompatibilitățile între soți sunt rezolvate prin artificii grosolane. Familiile conduc primării, Poliție, consilii locale și departamentele financiare. La Ţibăneşti, primarul Aurica Cobuz şi-a făcut soţul şef la Poliţia Locală, cu salariu de 1.000 de euro. Au făcut un artificiu, trecând Poliția în subordinea viceprimarului. La Mironeasa, viceprimarul şi primarul sunt soţ şi soţie. La Trifeşti, soţul este primar, soţia contabil-şef, dar spun că nu sunt incompatibili: actele le semnează altcineva. La Tătăruși, primarul a divorțat de formă de secretarul CL, iar la Grozești pe toți angajații îi cheamă Lupu.

Primarii comunelor fac orice le trece prin cap. La ordinea zilei este angajarea rudelor în instituţiile pe care le conduc. Cu ajutorul unor consilii locale favorabile, îşi fac membrii familiilor funcţionari, fără teamă de consecinţe şi  au mereu răspunsuri pe lângă lege la îndemână. Este exemplul câtorva primari din judeţul Iaşi care le sunt şefi partenerilor de viaţă sau rudelor apropiate.

Micile primării sunt sub jugul clanurilor: incompatibilitățile între soți sunt rezolvate prin artificii grosolane. Familiile conduc primării, Poliție, consilii locale și departamentele financiare. La Ţibăneşti, primarul Aurica Cobuz şi-a făcut soţul şef la Poliţia Locală, cu salariu de 1.000 de euro. Au făcut un artificiu, trecând Poliția în subordinea viceprimarului. La Mironeasa, viceprimarul şi primarul sunt soţ şi soţie. La Trifeşti, soţul este primar, soţia contabil-şef, dar spun că nu sunt incompatibili: actele le semnează altcineva. La Tătăruși, primarul a divorțat de formă de secretarul CL, iar la Grozești pe toți angajații îi cheamă Lupu.

Primarii comunelor fac orice le trece prin cap. La ordinea zilei este angajarea rudelor în instituţiile pe care le conduc. Cu ajutorul unor consilii locale favorabile, îşi fac membrii familiilor funcţionari, fără teamă de consecinţe şi  au mereu răspunsuri pe lângă lege la îndemână. Este exemplul câtorva primari din judeţul Iaşi care le sunt şefi partenerilor de viaţă sau rudelor apropiate.

S-a terminat asfaltarea drumului județean Budești-Hadâmbu. Cei doi kilometri reabilitați și modernizați au fost redați în întregime circulației.

Unele dintre cele mai sărace primării din judeţul Iaşi, cu un număr record de asistaţi social, îşi recompensează angajaţii cu sejururi costisitoare din punct de vedere financiar. Mii de angajaţi de primării rurale merg în vacanţe, în vârf de sezon, plata sejururilor fiind făcută din bugetele locale. „Acoperirea” legală este că se perfecţionează prin cursuri. Titlurile unuia parcă este desprins din show-urile Divertis: „Managementul timpului, priorităţilor şi stresului”. Se ajunge deseori ca facturile pentru cazare să ajungă la 4.000 -6.000 de lei, la hoteluri de patru stele. Primarii recunosc că este o formă de recompensare din bani publici a angajaţilor. Zeci de funcţionari din Bârnova, Moşna, Gropniţa şi Mironeasa au fost sau urmează să plece la munte sau la mare în astfel de condiţii.

Zeci de funcţionarii publici din cadrul primăriilor din judeţul Iaşi sunt trimişi în fiecare an în concedii de lux, la mare sau la munte, pe banii angajatorului. Sub acoperirea unor cursuri de perfecţionare, angajaţii sunt recompensaţi, după cum recunosc chiar o parte dintre primari, cu vacanţe în care „să îmbine utilul cu plăcutul“. Şi pentru că firmele care organizează aceste cursuri accept acest lucru, mulţi dintre angajaţi plătesc o diferenţă de preţ şi îşi iau şi soţii sau soţiile, în unele cazuri chiar şi copiii în aceste concedii mascate. Pentru şapte nopţi de cazare, bugetele comunelor plătesc deseori câte 1.000 de euro, în timp ce cursurile costă 800-900 de lei.