fbpx
 
Un accident în care a fost implicată o mașină de Poliție s-a produs joi dimineață pe bulevardul Poitiers, informează „Ziarul de Iași”.

Marea miză pentru 2019: reînceperea lucrărilor la șoseaua de centură a Iașului. În discuție, cel mai avansat este tronsonul de sud, pe ruta Lunca Cetățuii – Selgros – bulevardul Poitiers – strada Trei Fântâni – DN 28 ieșirea spre Tomești. „Prima cupă în 2019”, a spus Maricel Popa, șeful Consiliului Județean și președinte al PSD Iași.

Marea miză pentru 2019: reînceperea lucrărilor la șoseaua de centură a Iașului. În discuție, cel mai avansat este tronsonul de sud, pe ruta Lunca Cetățuii – Selgros – bulevardul Poitiers – strada Trei Fântâni – DN 28 ieșirea spre Tomești. „Prima cupă în 2019”, a spus Maricel Popa, șeful Consiliului Județean și președinte al PSD Iași.

Nicolina-CUG este cea mai mare problemă a traficului din Iași, traficul din Ciurea, Ezăreni, Miroslava descărcându-se în această zonă. E nevoie de o șosea paralelă cu actuala Nicolina, care să plece din Lunca Cetățuii, pe traseul liniei de tren, să treacă prin spatele platformei CUG, să traverseze Pasajul de la Rond Vechi și să aibă ieșire în Socola-Drumul Hoților printr-o nouă pasarelă. Costuri minime: 65 milioane de euro, dar proiectul poate fi etapizat pe 10 ani.

Cea mai mare presiune pe trafic este în Nicolina-CUG și Bucium. Sunt și zonele pentru care ar trebui alocate, în următorii 10 ani, toate resursele pentru infrastructură. Pe un plan clar, desenat de un arhitect ieșean și îmbrățișat până la urmă de Primărie: o nouă rută care să scoată mașinile din capăt CUG-Lunca Cetățuii în Poitiers, Socola, Nicolae Iorga. Altă soluție nu există și calculele arată că Primăria nu își permite să deconteze rapid toată suma, dar își permite să aloce câteva milioane de euro anual pentru această gravă problemă. Altfel, orașul va paraliza.

 

12 km de drum nou

Ruta propusă de către arhitectul Andrei Ciuhodaru ar urma actuala cale ferată care trece prin baza Dealului Cetățuia, dincolo de fostul CUG. Varianta ocolitoare pentru actuala șosea care aduce mii de mașini în oraș, dimineața, dinspre Ciurea, Lunca Cetățuii, Valea Adâncă, Ezăreni, ar începe exact unde se termină șoseaua de centură a Iașului, după Lunca Cetățuii.

Șoseaua poate fi așezată pe oricare parte a căii ferate, în Lunca Cetățuii. Conform arhitectului, drumul ar urma calea ferată prin spatele fostului CUG, ar trece pe sub pasajul Poitiers (Rond Vechi CUG) și ar urma calea ferată pe sub Pasajul Bucium, cu intersecție, apoi la Trei Fântâni, până la intersecția cu drumul către Tomești, și în continuare spre Aeroport.

Primăria susține această variantă, cu încă o parte în plus: „O rută pentru Gara Internațională-Nicolae Iorga”, după cum spune viceprimarul Radu Botez. Și cu două zone de ieșire, desenate de arhitect: una către Nicolae Iorga, prin mijlocul unui viitor cartier ce va apărea pe locul fostei fabrici Nicolina, cealaltă către Socola.

Un plan pe termen lung

Ideea nu este fantezistă, dar costul realizării întregului proiect în termen scurt este imposibilă pentru bugetul Iașului. De aceea, singura soluție este etapizarea proiectului pe 10 ani, cu alocarea unor bugete anuale.

Pe scurt, 14 km de drum nou înseamnă 4,2 milioane de euro, la prețul realist de 300.000 euro/km de asfalt. Se adaugă trei pasaje, foarte costisitoare – 20 de milioane de euro fiecare. Astfel că suma, la prima vedere, este de 65 de milioane de euro. „Sunt bani mulți, bugetul nu are cum să acopere așa ceva. Nici măcar nu putem estima în câți ani ar fi realizabil. Încercăm să rezolvăm problemele grave din oraș, dar sigur avem în vedere această variantă”, a mai spus Radu Botez.

 

Ruta actuală și ruta propusă

Miile de șoferi care intră dimineața în oraș și pleacă seara spre casă au la dispoziție un singur drum până în Podul Roș, cu o variantă către Bucium: Poitiers. Ruta propusă de arhitect și de către viceprimarul Radu Botez ar dubla-o, mergând aproape paralel până în zona Poitiers, dar având apoi ieșiri extrem de importante în alte bulevarde mai încăpătoare: Socola, Nicolae Iorga. Și cu un capăt în drumul spre Tomești, cu o prelungire spre Aeroport, dacă vor exista vreodată fonduri. Noul inel rutier ar lua presiunea de pe șoseaua Nicolina-Podu Roș și din zona Pasajului Bucium, oferind alternative.

 

Un mare X deasupra Podului Roș

 

 

Construirea noilor pasaje cu o singură bandă și sens unic ar urma să înceapă în acest an

Există deja trei variante de design pentru pasajele ce vor traversa Podul Roș, pe malurile Bahluiului. Dintre cele trei variante, una este agreată și va intra la proiectare: un fel de X imens deasupra podului actual, cu cele două pasaje supraterane de pe splaiuri unite în zona de mijloc.

 

Proiect pentru 2018

Construirea celor două pasaje care vor traversa Podul Roș va începe, cel mai probabil, în 2018. S-a ajuns deja la design, iar una dintre variante are cele mai mari șanse să fie adoptată. „Nu există încă randări, dar am convenit asupra câtorva elemente. În mare, este vorba despre un design ca un fel de X. Cele două pasaje vor fi unite în zona de mijloc, deasupra podului actual, cu un element de legătură”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez.

O singură bandă și sens unic

Pasajele, denumite supratraversări, vor avea o singură bandă carosabilă, vor fi fără trotuare, iar rampele de urcare/coborâre vor fi dimensionate astfel încât să nu ocupe mai mult de o bandă de pe carosabilul existent acum. Într-o primă fază, pasajul malului stâng va fi sens unic pe direcţia bd. Dimitrie Mangeron - Podul de Piatră. Pasajul de pe malul drept va fi construit în prelungirea noii străzi construite acolo, în locul liniei de tramvai. Va fi, tot în primă fază, sens unic pe direcţia Podul de Piatră - Tudor Vladimirescu.

 

În viitor se modifică sensurile

Acum, se circulă dinspre Tudor Vladimirescu spre Podul de Piatră pe Splaiul Stâng și în sens invers pe Splaiul Drept. În momentul finalizării proiectului, edilii vor să schimbe sensurile, studiile arătând că fluidizarea traficului ar fi mai bună.


Nicolina-CUG este cea mai mare problemă a traficului din Iași, traficul din Ciurea, Ezăreni, Miroslava descărcându-se în această zonă. E nevoie de o șosea paralelă cu actuala Nicolina, care să plece din Lunca Cetățuii, pe traseul liniei de tren, să treacă prin spatele platformei CUG, să traverseze Pasajul de la Rond Vechi și să aibă ieșire în Socola-Drumul Hoților printr-o nouă pasarelă. Costuri minime: 65 milioane de euro, dar proiectul poate fi etapizat pe 10 ani.

Cea mai mare presiune pe trafic este în Nicolina-CUG și Bucium. Sunt și zonele pentru care ar trebui alocate, în următorii 10 ani, toate resursele pentru infrastructură. Pe un plan clar, desenat de un arhitect ieșean și îmbrățișat până la urmă de Primărie: o nouă rută care să scoată mașinile din capăt CUG-Lunca Cetățuii în Poitiers, Socola, Nicolae Iorga. Altă soluție nu există și calculele arată că Primăria nu își permite să deconteze rapid toată suma, dar își permite să aloce câteva milioane de euro anual pentru această gravă problemă. Altfel, orașul va paraliza.

 

12 km de drum nou

Ruta propusă de către arhitectul Andrei Ciuhodaru ar urma actuala cale ferată care trece prin baza Dealului Cetățuia, dincolo de fostul CUG. Varianta ocolitoare pentru actuala șosea care aduce mii de mașini în oraș, dimineața, dinspre Ciurea, Lunca Cetățuii, Valea Adâncă, Ezăreni, ar începe exact unde se termină șoseaua de centură a Iașului, după Lunca Cetățuii.

Șoseaua poate fi așezată pe oricare parte a căii ferate, în Lunca Cetățuii. Conform arhitectului, drumul ar urma calea ferată prin spatele fostului CUG, ar trece pe sub pasajul Poitiers (Rond Vechi CUG) și ar urma calea ferată pe sub Pasajul Bucium, cu intersecție, apoi la Trei Fântâni, până la intersecția cu drumul către Tomești, și în continuare spre Aeroport.

Primăria susține această variantă, cu încă o parte în plus: „O rută pentru Gara Internațională-Nicolae Iorga”, după cum spune viceprimarul Radu Botez. Și cu două zone de ieșire, desenate de arhitect: una către Nicolae Iorga, prin mijlocul unui viitor cartier ce va apărea pe locul fostei fabrici Nicolina, cealaltă către Socola.

Un plan pe termen lung

Ideea nu este fantezistă, dar costul realizării întregului proiect în termen scurt este imposibilă pentru bugetul Iașului. De aceea, singura soluție este etapizarea proiectului pe 10 ani, cu alocarea unor bugete anuale.

Pe scurt, 14 km de drum nou înseamnă 4,2 milioane de euro, la prețul realist de 300.000 euro/km de asfalt. Se adaugă trei pasaje, foarte costisitoare – 20 de milioane de euro fiecare. Astfel că suma, la prima vedere, este de 65 de milioane de euro. „Sunt bani mulți, bugetul nu are cum să acopere așa ceva. Nici măcar nu putem estima în câți ani ar fi realizabil. Încercăm să rezolvăm problemele grave din oraș, dar sigur avem în vedere această variantă”, a mai spus Radu Botez.

 

Ruta actuală și ruta propusă

Miile de șoferi care intră dimineața în oraș și pleacă seara spre casă au la dispoziție un singur drum până în Podul Roș, cu o variantă către Bucium: Poitiers. Ruta propusă de arhitect și de către viceprimarul Radu Botez ar dubla-o, mergând aproape paralel până în zona Poitiers, dar având apoi ieșiri extrem de importante în alte bulevarde mai încăpătoare: Socola, Nicolae Iorga. Și cu un capăt în drumul spre Tomești, cu o prelungire spre Aeroport, dacă vor exista vreodată fonduri. Noul inel rutier ar lua presiunea de pe șoseaua Nicolina-Podu Roș și din zona Pasajului Bucium, oferind alternative.

 

Un mare X deasupra Podului Roș

 

 

Construirea noilor pasaje cu o singură bandă și sens unic ar urma să înceapă în acest an

Există deja trei variante de design pentru pasajele ce vor traversa Podul Roș, pe malurile Bahluiului. Dintre cele trei variante, una este agreată și va intra la proiectare: un fel de X imens deasupra podului actual, cu cele două pasaje supraterane de pe splaiuri unite în zona de mijloc.

 

Proiect pentru 2018

Construirea celor două pasaje care vor traversa Podul Roș va începe, cel mai probabil, în 2018. S-a ajuns deja la design, iar una dintre variante are cele mai mari șanse să fie adoptată. „Nu există încă randări, dar am convenit asupra câtorva elemente. În mare, este vorba despre un design ca un fel de X. Cele două pasaje vor fi unite în zona de mijloc, deasupra podului actual, cu un element de legătură”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez.

O singură bandă și sens unic

Pasajele, denumite supratraversări, vor avea o singură bandă carosabilă, vor fi fără trotuare, iar rampele de urcare/coborâre vor fi dimensionate astfel încât să nu ocupe mai mult de o bandă de pe carosabilul existent acum. Într-o primă fază, pasajul malului stâng va fi sens unic pe direcţia bd. Dimitrie Mangeron - Podul de Piatră. Pasajul de pe malul drept va fi construit în prelungirea noii străzi construite acolo, în locul liniei de tramvai. Va fi, tot în primă fază, sens unic pe direcţia Podul de Piatră - Tudor Vladimirescu.

 

În viitor se modifică sensurile

Acum, se circulă dinspre Tudor Vladimirescu spre Podul de Piatră pe Splaiul Stâng și în sens invers pe Splaiul Drept. În momentul finalizării proiectului, edilii vor să schimbe sensurile, studiile arătând că fluidizarea traficului ar fi mai bună.


Planurile Primăriei sunt ambițioase: stații de transbordare, trasee mai scurte, abonament unic. Cheia e timpul de așteptare în stații, însă flota CTP trebuie dublată sau chiar triplată. Chiar să vrea, oamenii din Ciurea-Miroslava tot n-ar avea loc în tramvaie și autobuze, la 7 dimineața. La fel, în Păcurari și Bucium. Suplimentarea cu 88 de autobuze noi, din 2018, nu e suficientă. E nevoie de transport metropolitan integrat, dar șefii CJ nu stau la aceeași masă cu Mihai Chirica.

 

Cozile nesfârșite de la orele de vârf – 7.00-8.30 respectiv 16.00-18.00 – au o explicație simplă: pur și simplu capacitatea de transport a CTP este mult subdimensionată.


Planurile Primăriei sunt ambițioase: stații de transbordare, trasee mai scurte, abonament unic. Cheia e timpul de așteptare în stații, însă flota CTP trebuie dublată sau chiar triplată. Chiar să vrea, oamenii din Ciurea-Miroslava tot n-ar avea loc în tramvaie și autobuze, la 7 dimineața. La fel, în Păcurari și Bucium. Suplimentarea cu 88 de autobuze noi, din 2018, nu e suficientă. E nevoie de transport metropolitan integrat, dar șefii CJ nu stau la aceeași masă cu Mihai Chirica.

 

Cozile nesfârșite de la orele de vârf – 7.00-8.30 respectiv 16.00-18.00 – au o explicație simplă: pur și simplu capacitatea de transport a CTP este mult subdimensionată.


Retorica politicienilor Iașului este aceeași de decenii: ni se explică de ce nu pot face un proiect mare, în loc să spună cum vor reuși să-l facă. Traficul din Bularga-Poitiers e cea mai mare urgență a orașului. Șefii Primăriei au găsit scuza: strada Trei Fântâni face parte din Șoseaua de Centură, proiect al Ministerului Transporturilor. Șeful DRDP Iași spune că, în lipsa unei date precise pentru finanțare, Primăria are drumul în administrare. Fostul director DADJ spune că soluția ar fi o asfaltare cu garanție pe trei ani. Prin Drumul Hoților (Trei Fântâni) tot traficul pe axa nord-sud a orașului s-ar decongestiona. Cozile sunt acum infernale, orașul fiind gâtuit în Bularga, și lucrurile se agravează.

 

Cea mai spinoasă problemă de infrastructură a Iașului în acest moment o reprezintă traficul din zona E Gros-Bularga-Pasaj Bucium-Poitiers. O parte importantă din economia locală este concentrată în această zonă. Orașul e gâtuit în Bularga, ca un balon contorsionat care stă să explodeze, pentru că tot tranzitul dinspre Podu Roș sau Zona Industrială spre Bucium și Poitiers se face printr-o singură arteră, colmatată în dreptul intersecției Granit.

Înghesuiala de pe lume

Aici sunt marile supermarket-uri, firmele de bricolaj, sute de ateliere, hale industriale, depozitele angro din care se aprovizionează mii de comercianți din Iași. Pe toate sensurile de mers, cozile la semafoare sunt infernale. Zeci de TIR-uri încep canonada din dreptul E Gros, venind din capătul Zonei Industriale, vrând să traverseze spre Bucium. În sens invers, alte sute de mașini stau blocate pe Poitiers, vrând să traverseze Pasarela Bucium. Toți trec prin Bularga, singura cale de acces. După-amiaza, se adaugă mii de ieșeni care vin din Podu Roș încercând să ajungă în suburbiile Vișani și Pietrărie. Iar cifrele de trafic cresc de la o lună la alta, odată cu creșterea economică și cu dezvoltarea orașului.
E nevoie de o nouă cale de acces între Zona Industrială și Poitiers și aceasta se află sub nasul tuturor. E Drumul Hoților, un proiect de care toți liderii locali vorbesc de 20 de ani dar pentru realizarea căruia nu a făcut niciunul nimic.

 

Coadă pe Poitiers, așteptând intrarea pe Pasarela Bucium


O șosea distrusă, nefolosită de 20 de ani
Subiectul nu se află pe agenda publică, deși infrastructura e principala urgență a unui oraș în dezvoltare. A rămas un proiect de sertar, pasat între Primărie și Guvern.
În acest moment, cei 3,8 km ai străzii Trei Fântâni, cunoscută de toată lumea ca Drumul Hoților, sunt impracticabili pentru mașini, deși unii șoferi se mai încumetă. De la Pasarela Bucium, urmează sute de metri de pavaj prost întreținut, distrugând partea mecanică a mașinii. La curba ce urmează fostului Poligon Auto, dezafectat de mulți ani, începe o zonă asfaltată, dar bitumul este mai bâtrân decât vârsta majorității șoferilor ce trec pe-aici. Drumul e spart, plin de gropi, cratere sau peticit cu zeci de ani în urmă. Aproape de Depoul CFR Socola începe a doua porțiune de pavaj, și mai proastă decât prima porțiune.
Apropiindu-ne de Tomești, există câteva treceri peste pârâul ce însoțește drumul, semn că, pe vremuri, cineva se gândise la legătura dintre Bucium și Zona Industrială. Specialiștii spun că în acest punct construirea unei pasarele care să coboare direct în Calea Chișinăului ar salva tot traficul pe axa nord-sud a orașului.
După Depoul Socola urmează alți 500 m de asfalt distrus, care zdruncină mașinile, după care șoseaua dispare, transformându-se într-un drum de țară, plin de gropi. Aici, s-a cărat intens materie primă pentru Ceramica de pe un versant din Vlădiceni, care a fost ras complet. În final, Drumul Hoților se termină în partea dreaptă a căii ferate, aproape de RAR și Tehnoton.

 

Coadă în Bularga, în față la E Gros

Pisica, aruncată la CNADNR

Reprezentanții Primăriei Iași spun că șoseaua ar fi preluată de CNADNR, care ar urma să primească finanțare de la Ministerul de Finanțe, prin Ministerul Transporturilor, neexistând însă o dată precisă. „Dacă CNADNR spune altceva, nu este real. Există chiar o adresă care să demonstreze aceasta, prin care compania națională de drumuri solicită informații pentru continuarea investiției Centurii ușoare. Mă întreb așa: dacă drumul este al Primăriei Iași, de ce ar cere informații despre el o instituție care nu îl deține? Predarea s-a făcut, pentru că este investiția Guvernului acolo și tot Guvernul trebuie s-o continue. Dacă nu mai au bani pentru continuare, trebuie să spună și găsim pe plan local o soluție”, a detaliat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași, cu o teorie care a tot fost auzită pe acest subiect în ultimii 10 ani.
Buraga spune că, dacă Primăria ar asfalta săptămâna viitoare drumul, instituția ar fi imediat anchetată. „Am realiza o investiție pe o șosea pe care, dacă s-ar găsi finanțare pentru continuarea Centurii, s-ar băga bani de două ori. Pentru că este prinsă în proiectul Șoselei de centură a Iașului, face parte din acel plan. Și atunci ar veni Curtea de Conturi și ar acuza Primăria Iași”, mai spune Buraga.

 

DRDP: „Când or fi bani...”

Reprezentanții Drumurilor Naționale susțin că drumul este în administrarea Primăriei Iași, este inclus în proiectul variantei ocolitoare a Municipiului Iași și, din acest motiv, investițiile sunt blocate, în lipsa altor documente. “Face parte din tronsonul 4 al șoselei de centură și există hotărâre de Guvern să fie preluat către Ministerul Transporturilor. Preluarea se face însă condiționat de găsirea susrselor de finanțare. Adică, dacă nu am finanțare, nu este luat din administrarea Iașului. Cu acest statut juridic, Primăria Iași poate face lucrări de întreținere, dar nu poate face modernizare, pentru că este un proiect național. Dar, la această dată, nimeni nu poate spune când vor fi bani. Cele două variante ocolitoare ale Iașului costă 28, respectiv 24 de milioane de euro”, a explicat Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale Drumuri Poduri Iași.

 

O șosea dreaptă, dar cu asfaltul distrus

O soluție deșteaptă: asfaltare temporară

În condițiile în care statul român joacă ping-pong între autorități locale și centrale cu o șosea vitală, care ar fi soluția? Este dată de un fost director de drumuri, care a calculat până și suma necesară pentru asfaltare: două milioane de lei pentru cei aproape 4 km de șosea. “Este neglijat un drum extrem de important. Dacă s-ar circula pe-aici, intersecțiile de la Granit și E Gros s-a decongestiona imediat. La statutul actual, pot fi făcute doar lucrări de întreținere. Există o singură soluție. O adresă a Guvernului care să spună că nu există bani pentru această investiție în următorii 5 ani. În această situație, Primăria poate asfalta tot drumul, cu o garanție de 3 ani. Clar el ar ține mai mult, dar s-ar considera că un alt proiect nu se suprapune peste cel existent. Costurile ar fi, încărcat, de maxim 2 milioane de lei. La Drumuri Județene am pus covor asfaltic cu 350.000 de lei pe km, să spunem că aici ar mai fi necesare câteva reparații, deși sunt minore, fundația este bună”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună, fost director al Drumurilor Județene.
Faptul că repararea străzii Trei Fântâni ar avea efecte imediate asupra traficului de la Granit și E Gros este confirmat de toți cei intervievați de 7EST. Reprezentanții Primăriei, ai CNADNR și ai firmelor au răspuns în cor că este singura și cea mai ieftină soluție pentru ca tot ce înseamnă coadă la semafor în cele două puncte grele din oraș să dispară.

 

Așa arată acum Drumul Hoților, o șosea pustie ce ar putea rezolva tot traficul din Zona Industrială

Proiecte mai scumpe ale Primăriei în 2016

Costul de doar 2 milioane de lei pentru o șosea atât de importantă este depășit de alte investiții ale Primăriei din 2016. Fără să spună nimeni că aceste cheltuieli sunt mai puțin importante, Primăria Iași alocă, în acest an:
- 8 milioane de lei pentru finalizarea Căminului de Bătrâni Sf Parascheva
- 3,1 milioane de lei pentru renovarea unui corp al Liceului de Informatică
- 3 milioane de lei pentru reabilitarea termică a unor blocuri
- 900.000 de lei pentru reabilitarea termică a blocurilor din Piața Unirii
- 23,5 milioane de lei – asfaltări străzi
- 37 milioane de lei – reabilitare rețeaua de termoficare

 

14 trenuri în 24 de ore

Pentru cine spune că trecerea peste calea ferată către Zona Industrială este timp pierdut, datele arată altceva: CFR operează, în 24 de ore, 14 trenuri către și dinspre Ungheni, dintre care 5 sunt până la 7 dimineața. Mai există unul la ora 9, celelalte 8 fiind de la ora 13 la 19. Rezolvarea timpilor de așteptare la barieră este, în opinia constructorilor, un pasaj direct către Zona Industrială.

 

Citește și Lăudați dar sancționați! Aeroportul pierde 3,5 milioane de euro prin corecții la fonduri europene

 

Ce spun reprezentanții firmelor

Un afacerist ieșean care a avut firma în zona Poitiers și a relocat-o către Centură, spre Valea Lupului, spune că mutarea a făcut-o tocmai pentru a avea acces la o șosea rapidă. “Este clar că traseul logic dinspre Poitiers spre Zona Industrială sau spre Tomești este acest drum. Noi ne-am mutat firma tocmai pentru a avea acces la un drum rapid și bun. Cât timp am funcționat pe Poitiers, ar fi fost mai ieftin și mai rapid să ieșim pe Drumul Hoților către Tomești sau Zona Industrială, dar pentru a proteja mașinile firmei nu am mers pe acolo. Asta a însemnat ani de zile de bani aruncați și timp pierdut”, ne-a explicat Marian Aftene, proprietarul firmei Sabotrans.


Retorica politicienilor Iașului este aceeași de decenii: ni se explică de ce nu pot face un proiect mare, în loc să spună cum vor reuși să-l facă. Traficul din Bularga-Poitiers e cea mai mare urgență a orașului. Șefii Primăriei au găsit scuza: strada Trei Fântâni face parte din Șoseaua de Centură, proiect al Ministerului Transporturilor. Șeful DRDP Iași spune că, în lipsa unei date precise pentru finanțare, Primăria are drumul în administrare. Fostul director DADJ spune că soluția ar fi o asfaltare cu garanție pe trei ani. Prin Drumul Hoților (Trei Fântâni) tot traficul pe axa nord-sud a orașului s-ar decongestiona. Cozile sunt acum infernale, orașul fiind gâtuit în Bularga, și lucrurile se agravează.

 

Cea mai spinoasă problemă de infrastructură a Iașului în acest moment o reprezintă traficul din zona E Gros-Bularga-Pasaj Bucium-Poitiers. O parte importantă din economia locală este concentrată în această zonă. Orașul e gâtuit în Bularga, ca un balon contorsionat care stă să explodeze, pentru că tot tranzitul dinspre Podu Roș sau Zona Industrială spre Bucium și Poitiers se face printr-o singură arteră, colmatată în dreptul intersecției Granit.

Înghesuiala de pe lume

Aici sunt marile supermarket-uri, firmele de bricolaj, sute de ateliere, hale industriale, depozitele angro din care se aprovizionează mii de comercianți din Iași. Pe toate sensurile de mers, cozile la semafoare sunt infernale. Zeci de TIR-uri încep canonada din dreptul E Gros, venind din capătul Zonei Industriale, vrând să traverseze spre Bucium. În sens invers, alte sute de mașini stau blocate pe Poitiers, vrând să traverseze Pasarela Bucium. Toți trec prin Bularga, singura cale de acces. După-amiaza, se adaugă mii de ieșeni care vin din Podu Roș încercând să ajungă în suburbiile Vișani și Pietrărie. Iar cifrele de trafic cresc de la o lună la alta, odată cu creșterea economică și cu dezvoltarea orașului.
E nevoie de o nouă cale de acces între Zona Industrială și Poitiers și aceasta se află sub nasul tuturor. E Drumul Hoților, un proiect de care toți liderii locali vorbesc de 20 de ani dar pentru realizarea căruia nu a făcut niciunul nimic.

 

Coadă pe Poitiers, așteptând intrarea pe Pasarela Bucium


O șosea distrusă, nefolosită de 20 de ani
Subiectul nu se află pe agenda publică, deși infrastructura e principala urgență a unui oraș în dezvoltare. A rămas un proiect de sertar, pasat între Primărie și Guvern.
În acest moment, cei 3,8 km ai străzii Trei Fântâni, cunoscută de toată lumea ca Drumul Hoților, sunt impracticabili pentru mașini, deși unii șoferi se mai încumetă. De la Pasarela Bucium, urmează sute de metri de pavaj prost întreținut, distrugând partea mecanică a mașinii. La curba ce urmează fostului Poligon Auto, dezafectat de mulți ani, începe o zonă asfaltată, dar bitumul este mai bâtrân decât vârsta majorității șoferilor ce trec pe-aici. Drumul e spart, plin de gropi, cratere sau peticit cu zeci de ani în urmă. Aproape de Depoul CFR Socola începe a doua porțiune de pavaj, și mai proastă decât prima porțiune.
Apropiindu-ne de Tomești, există câteva treceri peste pârâul ce însoțește drumul, semn că, pe vremuri, cineva se gândise la legătura dintre Bucium și Zona Industrială. Specialiștii spun că în acest punct construirea unei pasarele care să coboare direct în Calea Chișinăului ar salva tot traficul pe axa nord-sud a orașului.
După Depoul Socola urmează alți 500 m de asfalt distrus, care zdruncină mașinile, după care șoseaua dispare, transformându-se într-un drum de țară, plin de gropi. Aici, s-a cărat intens materie primă pentru Ceramica de pe un versant din Vlădiceni, care a fost ras complet. În final, Drumul Hoților se termină în partea dreaptă a căii ferate, aproape de RAR și Tehnoton.

 

Coadă în Bularga, în față la E Gros

Pisica, aruncată la CNADNR

Reprezentanții Primăriei Iași spun că șoseaua ar fi preluată de CNADNR, care ar urma să primească finanțare de la Ministerul de Finanțe, prin Ministerul Transporturilor, neexistând însă o dată precisă. „Dacă CNADNR spune altceva, nu este real. Există chiar o adresă care să demonstreze aceasta, prin care compania națională de drumuri solicită informații pentru continuarea investiției Centurii ușoare. Mă întreb așa: dacă drumul este al Primăriei Iași, de ce ar cere informații despre el o instituție care nu îl deține? Predarea s-a făcut, pentru că este investiția Guvernului acolo și tot Guvernul trebuie s-o continue. Dacă nu mai au bani pentru continuare, trebuie să spună și găsim pe plan local o soluție”, a detaliat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași, cu o teorie care a tot fost auzită pe acest subiect în ultimii 10 ani.
Buraga spune că, dacă Primăria ar asfalta săptămâna viitoare drumul, instituția ar fi imediat anchetată. „Am realiza o investiție pe o șosea pe care, dacă s-ar găsi finanțare pentru continuarea Centurii, s-ar băga bani de două ori. Pentru că este prinsă în proiectul Șoselei de centură a Iașului, face parte din acel plan. Și atunci ar veni Curtea de Conturi și ar acuza Primăria Iași”, mai spune Buraga.

 

DRDP: „Când or fi bani...”

Reprezentanții Drumurilor Naționale susțin că drumul este în administrarea Primăriei Iași, este inclus în proiectul variantei ocolitoare a Municipiului Iași și, din acest motiv, investițiile sunt blocate, în lipsa altor documente. “Face parte din tronsonul 4 al șoselei de centură și există hotărâre de Guvern să fie preluat către Ministerul Transporturilor. Preluarea se face însă condiționat de găsirea susrselor de finanțare. Adică, dacă nu am finanțare, nu este luat din administrarea Iașului. Cu acest statut juridic, Primăria Iași poate face lucrări de întreținere, dar nu poate face modernizare, pentru că este un proiect național. Dar, la această dată, nimeni nu poate spune când vor fi bani. Cele două variante ocolitoare ale Iașului costă 28, respectiv 24 de milioane de euro”, a explicat Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale Drumuri Poduri Iași.

 

O șosea dreaptă, dar cu asfaltul distrus

O soluție deșteaptă: asfaltare temporară

În condițiile în care statul român joacă ping-pong între autorități locale și centrale cu o șosea vitală, care ar fi soluția? Este dată de un fost director de drumuri, care a calculat până și suma necesară pentru asfaltare: două milioane de lei pentru cei aproape 4 km de șosea. “Este neglijat un drum extrem de important. Dacă s-ar circula pe-aici, intersecțiile de la Granit și E Gros s-a decongestiona imediat. La statutul actual, pot fi făcute doar lucrări de întreținere. Există o singură soluție. O adresă a Guvernului care să spună că nu există bani pentru această investiție în următorii 5 ani. În această situație, Primăria poate asfalta tot drumul, cu o garanție de 3 ani. Clar el ar ține mai mult, dar s-ar considera că un alt proiect nu se suprapune peste cel existent. Costurile ar fi, încărcat, de maxim 2 milioane de lei. La Drumuri Județene am pus covor asfaltic cu 350.000 de lei pe km, să spunem că aici ar mai fi necesare câteva reparații, deși sunt minore, fundația este bună”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună, fost director al Drumurilor Județene.
Faptul că repararea străzii Trei Fântâni ar avea efecte imediate asupra traficului de la Granit și E Gros este confirmat de toți cei intervievați de 7EST. Reprezentanții Primăriei, ai CNADNR și ai firmelor au răspuns în cor că este singura și cea mai ieftină soluție pentru ca tot ce înseamnă coadă la semafor în cele două puncte grele din oraș să dispară.

 

Așa arată acum Drumul Hoților, o șosea pustie ce ar putea rezolva tot traficul din Zona Industrială

Proiecte mai scumpe ale Primăriei în 2016

Costul de doar 2 milioane de lei pentru o șosea atât de importantă este depășit de alte investiții ale Primăriei din 2016. Fără să spună nimeni că aceste cheltuieli sunt mai puțin importante, Primăria Iași alocă, în acest an:
- 8 milioane de lei pentru finalizarea Căminului de Bătrâni Sf Parascheva
- 3,1 milioane de lei pentru renovarea unui corp al Liceului de Informatică
- 3 milioane de lei pentru reabilitarea termică a unor blocuri
- 900.000 de lei pentru reabilitarea termică a blocurilor din Piața Unirii
- 23,5 milioane de lei – asfaltări străzi
- 37 milioane de lei – reabilitare rețeaua de termoficare

 

14 trenuri în 24 de ore

Pentru cine spune că trecerea peste calea ferată către Zona Industrială este timp pierdut, datele arată altceva: CFR operează, în 24 de ore, 14 trenuri către și dinspre Ungheni, dintre care 5 sunt până la 7 dimineața. Mai există unul la ora 9, celelalte 8 fiind de la ora 13 la 19. Rezolvarea timpilor de așteptare la barieră este, în opinia constructorilor, un pasaj direct către Zona Industrială.

 

Citește și Lăudați dar sancționați! Aeroportul pierde 3,5 milioane de euro prin corecții la fonduri europene

 

Ce spun reprezentanții firmelor

Un afacerist ieșean care a avut firma în zona Poitiers și a relocat-o către Centură, spre Valea Lupului, spune că mutarea a făcut-o tocmai pentru a avea acces la o șosea rapidă. “Este clar că traseul logic dinspre Poitiers spre Zona Industrială sau spre Tomești este acest drum. Noi ne-am mutat firma tocmai pentru a avea acces la un drum rapid și bun. Cât timp am funcționat pe Poitiers, ar fi fost mai ieftin și mai rapid să ieșim pe Drumul Hoților către Tomești sau Zona Industrială, dar pentru a proteja mașinile firmei nu am mers pe acolo. Asta a însemnat ani de zile de bani aruncați și timp pierdut”, ne-a explicat Marian Aftene, proprietarul firmei Sabotrans.


Retorica politicienilor Iașului este aceeași de decenii: ni se explică de ce nu pot face un proiect mare, în loc să spună cum vor reuși să-l facă. Traficul din Bularga-Poitiers e cea mai mare urgență a orașului. Șefii Primăriei au găsit scuza: strada Trei Fântâni face parte din Șoseaua de Centură, proiect al Ministerului Transporturilor. Șeful DRDP Iași spune că, în lipsa unei date precise pentru finanțare, Primăria are drumul în administrare. Fostul director DADJ spune că soluția ar fi o asfaltare cu garanție pe trei ani. Prin Drumul Hoților (Trei Fântâni) tot traficul pe axa nord-sud a orașului s-ar decongestiona. Cozile sunt acum infernale, orașul fiind gâtuit în Bularga, și lucrurile se agravează.

 

Cea mai spinoasă problemă de infrastructură a Iașului în acest moment o reprezintă traficul din zona E Gros-Bularga-Pasaj Bucium-Poitiers. O parte importantă din economia locală este concentrată în această zonă. Orașul e gâtuit în Bularga, ca un balon contorsionat care stă să explodeze, pentru că tot tranzitul dinspre Podu Roș sau Zona Industrială spre Bucium și Poitiers se face printr-o singură arteră, colmatată în dreptul intersecției Granit.

Înghesuiala de pe lume

Aici sunt marile supermarket-uri, firmele de bricolaj, sute de ateliere, hale industriale, depozitele angro din care se aprovizionează mii de comercianți din Iași. Pe toate sensurile de mers, cozile la semafoare sunt infernale. Zeci de TIR-uri încep canonada din dreptul E Gros, venind din capătul Zonei Industriale, vrând să traverseze spre Bucium. În sens invers, alte sute de mașini stau blocate pe Poitiers, vrând să traverseze Pasarela Bucium. Toți trec prin Bularga, singura cale de acces. După-amiaza, se adaugă mii de ieșeni care vin din Podu Roș încercând să ajungă în suburbiile Vișani și Pietrărie. Iar cifrele de trafic cresc de la o lună la alta, odată cu creșterea economică și cu dezvoltarea orașului.
E nevoie de o nouă cale de acces între Zona Industrială și Poitiers și aceasta se află sub nasul tuturor. E Drumul Hoților, un proiect de care toți liderii locali vorbesc de 20 de ani dar pentru realizarea căruia nu a făcut niciunul nimic.

 

Coadă pe Poitiers, așteptând intrarea pe Pasarela Bucium


O șosea distrusă, nefolosită de 20 de ani
Subiectul nu se află pe agenda publică, deși infrastructura e principala urgență a unui oraș în dezvoltare. A rămas un proiect de sertar, pasat între Primărie și Guvern.
În acest moment, cei 3,8 km ai străzii Trei Fântâni, cunoscută de toată lumea ca Drumul Hoților, sunt impracticabili pentru mașini, deși unii șoferi se mai încumetă. De la Pasarela Bucium, urmează sute de metri de pavaj prost întreținut, distrugând partea mecanică a mașinii. La curba ce urmează fostului Poligon Auto, dezafectat de mulți ani, începe o zonă asfaltată, dar bitumul este mai bâtrân decât vârsta majorității șoferilor ce trec pe-aici. Drumul e spart, plin de gropi, cratere sau peticit cu zeci de ani în urmă. Aproape de Depoul CFR Socola începe a doua porțiune de pavaj, și mai proastă decât prima porțiune.
Apropiindu-ne de Tomești, există câteva treceri peste pârâul ce însoțește drumul, semn că, pe vremuri, cineva se gândise la legătura dintre Bucium și Zona Industrială. Specialiștii spun că în acest punct construirea unei pasarele care să coboare direct în Calea Chișinăului ar salva tot traficul pe axa nord-sud a orașului.
După Depoul Socola urmează alți 500 m de asfalt distrus, care zdruncină mașinile, după care șoseaua dispare, transformându-se într-un drum de țară, plin de gropi. Aici, s-a cărat intens materie primă pentru Ceramica de pe un versant din Vlădiceni, care a fost ras complet. În final, Drumul Hoților se termină în partea dreaptă a căii ferate, aproape de RAR și Tehnoton.

 

Coadă în Bularga, în față la E Gros

Pisica, aruncată la CNADNR

Reprezentanții Primăriei Iași spun că șoseaua ar fi preluată de CNADNR, care ar urma să primească finanțare de la Ministerul de Finanțe, prin Ministerul Transporturilor, neexistând însă o dată precisă. „Dacă CNADNR spune altceva, nu este real. Există chiar o adresă care să demonstreze aceasta, prin care compania națională de drumuri solicită informații pentru continuarea investiției Centurii ușoare. Mă întreb așa: dacă drumul este al Primăriei Iași, de ce ar cere informații despre el o instituție care nu îl deține? Predarea s-a făcut, pentru că este investiția Guvernului acolo și tot Guvernul trebuie s-o continue. Dacă nu mai au bani pentru continuare, trebuie să spună și găsim pe plan local o soluție”, a detaliat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași, cu o teorie care a tot fost auzită pe acest subiect în ultimii 10 ani.
Buraga spune că, dacă Primăria ar asfalta săptămâna viitoare drumul, instituția ar fi imediat anchetată. „Am realiza o investiție pe o șosea pe care, dacă s-ar găsi finanțare pentru continuarea Centurii, s-ar băga bani de două ori. Pentru că este prinsă în proiectul Șoselei de centură a Iașului, face parte din acel plan. Și atunci ar veni Curtea de Conturi și ar acuza Primăria Iași”, mai spune Buraga.

 

DRDP: „Când or fi bani...”

Reprezentanții Drumurilor Naționale susțin că drumul este în administrarea Primăriei Iași, este inclus în proiectul variantei ocolitoare a Municipiului Iași și, din acest motiv, investițiile sunt blocate, în lipsa altor documente. “Face parte din tronsonul 4 al șoselei de centură și există hotărâre de Guvern să fie preluat către Ministerul Transporturilor. Preluarea se face însă condiționat de găsirea susrselor de finanțare. Adică, dacă nu am finanțare, nu este luat din administrarea Iașului. Cu acest statut juridic, Primăria Iași poate face lucrări de întreținere, dar nu poate face modernizare, pentru că este un proiect național. Dar, la această dată, nimeni nu poate spune când vor fi bani. Cele două variante ocolitoare ale Iașului costă 28, respectiv 24 de milioane de euro”, a explicat Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale Drumuri Poduri Iași.

 

O șosea dreaptă, dar cu asfaltul distrus

O soluție deșteaptă: asfaltare temporară

În condițiile în care statul român joacă ping-pong între autorități locale și centrale cu o șosea vitală, care ar fi soluția? Este dată de un fost director de drumuri, care a calculat până și suma necesară pentru asfaltare: două milioane de lei pentru cei aproape 4 km de șosea. “Este neglijat un drum extrem de important. Dacă s-ar circula pe-aici, intersecțiile de la Granit și E Gros s-a decongestiona imediat. La statutul actual, pot fi făcute doar lucrări de întreținere. Există o singură soluție. O adresă a Guvernului care să spună că nu există bani pentru această investiție în următorii 5 ani. În această situație, Primăria poate asfalta tot drumul, cu o garanție de 3 ani. Clar el ar ține mai mult, dar s-ar considera că un alt proiect nu se suprapune peste cel existent. Costurile ar fi, încărcat, de maxim 2 milioane de lei. La Drumuri Județene am pus covor asfaltic cu 350.000 de lei pe km, să spunem că aici ar mai fi necesare câteva reparații, deși sunt minore, fundația este bună”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună, fost director al Drumurilor Județene.
Faptul că repararea străzii Trei Fântâni ar avea efecte imediate asupra traficului de la Granit și E Gros este confirmat de toți cei intervievați de 7EST. Reprezentanții Primăriei, ai CNADNR și ai firmelor au răspuns în cor că este singura și cea mai ieftină soluție pentru ca tot ce înseamnă coadă la semafor în cele două puncte grele din oraș să dispară.

 

Așa arată acum Drumul Hoților, o șosea pustie ce ar putea rezolva tot traficul din Zona Industrială

Proiecte mai scumpe ale Primăriei în 2016

Costul de doar 2 milioane de lei pentru o șosea atât de importantă este depășit de alte investiții ale Primăriei din 2016. Fără să spună nimeni că aceste cheltuieli sunt mai puțin importante, Primăria Iași alocă, în acest an:
- 8 milioane de lei pentru finalizarea Căminului de Bătrâni Sf Parascheva
- 3,1 milioane de lei pentru renovarea unui corp al Liceului de Informatică
- 3 milioane de lei pentru reabilitarea termică a unor blocuri
- 900.000 de lei pentru reabilitarea termică a blocurilor din Piața Unirii
- 23,5 milioane de lei – asfaltări străzi
- 37 milioane de lei – reabilitare rețeaua de termoficare

 

14 trenuri în 24 de ore

Pentru cine spune că trecerea peste calea ferată către Zona Industrială este timp pierdut, datele arată altceva: CFR operează, în 24 de ore, 14 trenuri către și dinspre Ungheni, dintre care 5 sunt până la 7 dimineața. Mai există unul la ora 9, celelalte 8 fiind de la ora 13 la 19. Rezolvarea timpilor de așteptare la barieră este, în opinia constructorilor, un pasaj direct către Zona Industrială.

 

Citește și Lăudați dar sancționați! Aeroportul pierde 3,5 milioane de euro prin corecții la fonduri europene

 

Ce spun reprezentanții firmelor

Un afacerist ieșean care a avut firma în zona Poitiers și a relocat-o către Centură, spre Valea Lupului, spune că mutarea a făcut-o tocmai pentru a avea acces la o șosea rapidă. “Este clar că traseul logic dinspre Poitiers spre Zona Industrială sau spre Tomești este acest drum. Noi ne-am mutat firma tocmai pentru a avea acces la un drum rapid și bun. Cât timp am funcționat pe Poitiers, ar fi fost mai ieftin și mai rapid să ieșim pe Drumul Hoților către Tomești sau Zona Industrială, dar pentru a proteja mașinile firmei nu am mers pe acolo. Asta a însemnat ani de zile de bani aruncați și timp pierdut”, ne-a explicat Marian Aftene, proprietarul firmei Sabotrans.


Arhiva ReporterIS

« Mai 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31