fbpx
Portokal
Trei angajați ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene au căzut două etaje cu liftul instituției sâmbătă spre miezul nopții. Ce căutau la acea oră în minister? Cristian Ghinea spune că aceștia lucau la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

* Fondul de salarii de peste 200.000 de lei anual e cheltuit fără probleme. Restul activităților din buget figurează cu zero lei cheltuiți
* Oamenii vin la serviciu degeaba. Site-ul Zonei Metropolitane Iași (ZMI) se activează din patru în patru ani, în campaniile electorale: 2015-2016, 2019-2020 . Între acești ani, pauză!
* Activistul PNL Raj Nepotu e plătit de ZMI fără să explice cu ce se ocupă
* Mihai Chirica a deschis propriul birou-fantomă de dezvoltare metropolitană și la Primărie
* Nici funcționarii nu-i cunosc, nu știu cine sunt, cum au fost angajați și ce fac. Dar sunt cinci posturi în organigramă
* Primăria nu și-a achitat niciodată nici măcar contribuția la bugetul ZMI
* Între timp, 170.000  de oameni din Zona Metropolitană, practic un al doilea oraș, sunt lipsiți complet de transport
* Dar Chirica se miră, ipocrit, că e blocat traficul de mașini

 Singurii indicatori bifați de cei care se ocupă de proiectele metropolitane au fost salariile. Bugetul de cheltuieli de la Asociația Zona Metropolitană relevă lipsa oricărei activități, iar proiectele europene atrase sunt zero.


* Fondul de salarii de peste 200.000 de lei anual e cheltuit fără probleme. Restul activităților din buget figurează cu zero  lei cheltuiți
* Oamenii vin la serviciu degeaba. Site-ul Zonei Metropolitane Iași (ZMI) se activează din patru în patru ani, în campaniile electorale: 2015-2016, 2019-2020. Între acești ani, pauză!
* Activistul PNL Raj Nepotu e plătit de ZMI fără să explice cu ce se ocupă
* Mihai Chirica a deschis propriul birou-fantomă de dezvoltare metropolitană și la Primărie
* Nici funcționarii nu-i cunosc, nu știu cine sunt, cum au fost angajați și ce fac. Dar sunt cinci posturi în organigramă
* Primăria nu și-a achitat niciodată nici măcar contribuția la bugetul ZMI
* Între timp, 170.000  de oameni din Zona Metropolitană, practic un al doilea oraș, sunt lipsiți complet de transport
* Dar Chirica se miră, ipocrit, că e blocat traficul de mașini

 Singurii indicatori bifați de cei care se ocupă de proiectele metropolitane au fost salariile. Bugetul de cheltuieli de la Asociația Zona Metropolitană relevă lipsa oricărei activități, iar proiectele europene atrase sunt zero.


Laura Codruța Kovesi, fostul procuror-șef al DNA și actualul procuror-șef european, a câștigat titlul de „Femeie la putere”, la a patra ediție a Premiilor Femeilor din Europa, organizate la Bruxelles.

Analizată în profunzime, execuția bugetară a municipiului Iași arată date submediocre și o stagnare generală. Avem doar 61 euro/locuitor investiții ale Primăriei, în timp ce Oradea are 238 de euro/locuitor. A cheltuit doar jumătate din fondurile de Dezvoltare, dar cheltuielile totale au băgat Primăria în deficit: toți banii s-au dus pe consum și salarii. Situația e dramatică la absorbția fondurilor europene, pentru că proiectele s-au depus foarte târziu. Tot ce se promovează în oraș sunt promisiuni eterne, iar cifrele reale sunt ascunse. Inclusiv pentru promovarea turistică a Iașului, Mihai Chirica a cheltuit doar 20.000 de euro în tot anul 2018, o sumă ridicolă, deși avea la dispoziție 150.000 de euro din taxa turistică. În schimb, a cheltuit 50.000 de euro doar cu imaginea lui proprie: transmisiuni live, canal You Tube, pagini de Facebook. Economia în creștere a Iașului e înșelătoare, acoperind practic contraperformanțele Primăriei. Exemplu: Chirica anunța refacerea a 93 de parcuri de joacă în doi ani, s-au realizat doar 26 în trei ani! La Oradea, bugetul de dezvoltare e 46% din total cheltuieli, la Iași – doar 19%.

Execuția bugetară a Primăriei Iași relevă, în șapte puncte-cheie, imaginea unui management submediocru. Impactul administrației publice asupra dezvoltării Iașului este extrem de modest, practic o frână. Indicatorii prezintă o realitate necosmetizată, cifrele seci indică realitatea, iar comparațiile cu execuțiile bugetare ale Clujului și Oradei așează, invariabil, Iașul pe ultimul loc.


Analizată în profunzime, execuția bugetară a municipiului Iași arată date submediocre și o stagnare generală. Avem doar 61 euro/locuitor investiții ale Primăriei, în timp ce Oradea are 238 de euro/locuitor. A cheltuit doar jumătate din fondurile de Dezvoltare, dar cheltuielile totale au băgat Primăria în deficit: toți banii s-au dus pe consum și salarii. Situația e dramatică la absorbția fondurilor europene, pentru că proiectele s-au depus foarte târziu. Tot ce se promovează în oraș sunt promisiuni eterne, iar cifrele reale sunt ascunse. Inclusiv pentru promovarea turistică a Iașului, Mihai Chirica a cheltuit doar 20.000 de euro în tot anul 2018, o sumă ridicolă, deși avea la dispoziție 150.000 de euro din taxa turistică. În schimb, a cheltuit 50.000 de euro doar cu imaginea lui proprie: transmisiuni live, canal You Tube, pagini de Facebook. Economia în creștere a Iașului e înșelătoare, acoperind practic contraperformanțele Primăriei. Exemplu: Chirica anunța refacerea a 93 de parcuri de joacă în doi ani, s-au realizat doar 26 în trei ani! La Oradea, bugetul de dezvoltare e 46% din total cheltuieli, la Iași – doar 19%.

Execuția bugetară a Primăriei Iași relevă, în șapte puncte-cheie, imaginea unui management submediocru. Impactul administrației publice asupra dezvoltării Iașului este extrem de modest, practic o frână. Indicatorii prezintă o realitate necosmetizată, cifrele seci indică realitatea, iar comparațiile cu execuțiile bugetare ale Clujului și Oradei așează, invariabil, Iașul pe ultimul loc.


Sunt inundaţii în ţară? Se „ocupă” ABA Prut – Bârlad: instituţia nu a implementat niciunul dintre proiectele europene vitale pentru siguranţa mai multor localităţi din Moldova. Patru proiecte finanțate de Uniunea Europeană trebuiau să fie deja în execuție, dar directorii ABA Prut-Bârlad nici măcar n-au depus studiile la Bruxelles. Valoarea acestora este de 75 milioane de lei, dar suma totală ce poate fi accesată regional în acest domeniu, până în 2021, este de 100 milioane de euro. Proiectele sunt fix pentru prevenirea inundațiilor și pentru irigarea a zeci de mii de hectare de pământ agricol. Direcția de Ape Iași n-a făcut nicio investiție în 2018. Salariile directorilor sunt de 2.000 de euro, iar ale șefilor de servicii de 1.500 de euro și toți dorm prin birouri. Consultanții semnalează disperați: „Nu mișcă unul un deget, își bat joc de caietele de sarcini”.

 

Angajaţii Apelor Române de la Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad (ABA Prut – Bârlad) stau cu banii europeni pe masă şi joacă la ruletă soarta unei regiuni întregi, lăsând-o la mila naturii: vine sau nu vine viitura. Dacă vine, ne-am ars.


Sunt inundaţii în ţară? Se „ocupă” ABA Prut – Bârlad: instituţia nu a implementat niciunul dintre proiectele europene vitale pentru siguranţa mai multor localităţi din Moldova. Patru proiecte finanțate de Uniunea Europeană trebuiau să fie deja în execuție, dar directorii ABA Prut-Bârlad nici măcar n-au depus studiile la Bruxelles. Valoarea acestora este de 75 milioane de lei, dar suma totală ce poate fi accesată regional în acest domeniu, până în 2021, este de 100 milioane de euro. Proiectele sunt fix pentru prevenirea inundațiilor și pentru irigarea a zeci de mii de hectare de pământ agricol. Direcția de Ape Iași n-a făcut nicio investiție în 2018. Salariile directorilor sunt de 2.000 de euro, iar ale șefilor de servicii de 1.500 de euro și toți dorm prin birouri. Consultanții semnalează disperați: „Nu mișcă unul un deget, își bat joc de caietele de sarcini”.

 

Angajaţii Apelor Române de la Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad (ABA Prut – Bârlad) stau cu banii europeni pe masă şi joacă la ruletă soarta unei regiuni întregi, lăsând-o la mila naturii: vine sau nu vine viitura. Dacă vine, ne-am ars.


Bilanțul celor trei ani de edil al Iașului – unul interimar și doi ani de mandat – arată multă vorbărie și fapte puține. Scandalurile imobiliare și războiul cu Dragnea i-au ocupat tot timpul. Pierderea marilor finanțări de la Centru și a multor proiecte europene au afectat dezvoltarea infrastructurii. Iașul a fost tăiat de pe lista PNDL, CNI cât și a unor fonduri UE regionale. N-avem Centura ușoară, Sală Polivalentă, stadion nici măcar la nivel de fezabilitate. S-au luat 88 de autobuze diesel cu credit, ceea ce se putea face cu 10 ani în urmă. În schimb, Mihai Chirica are săptămânal minim 5-6 emisiuni radio și TV, iar supraexpunerea promisiunilor sale încep să-i creeze imaginea unui mare mincinos. A eșuat politic, deși PSD e la guvernare și Iașul putea profita.

 

Peste câteva săptămâni, Mihai Chirica face trei ani de când este primarul Iașului. Un an și o lună ca interimar, restul ca ales. Care este bilanțul nefardat, dincolo de jocurile de imagine și de strategiile electorale?


Bilanțul celor trei ani de edil al Iașului – unul interimar și doi ani de mandat – arată multă vorbărie și fapte puține. Scandalurile imobiliare și războiul cu Dragnea i-au ocupat tot timpul. Pierderea marilor finanțări de la Centru și a multor proiecte europene au afectat dezvoltarea infrastructurii. Iașul a fost tăiat de pe lista PNDL, CNI cât și a unor fonduri UE regionale. N-avem Centura ușoară, Sală Polivalentă, stadion nici măcar la nivel de fezabilitate. S-au luat 88 de autobuze diesel cu credit, ceea ce se putea face cu 10 ani în urmă. În schimb, Mihai Chirica are săptămânal minim 5-6 emisiuni radio și TV, iar supraexpunerea promisiunilor sale încep să-i creeze imaginea unui mare mincinos. A eșuat politic, deși PSD e la guvernare și Iașul putea profita.

 

Peste câteva săptămâni, Mihai Chirica face trei ani de când este primarul Iașului. Un an și o lună ca interimar, restul ca ales. Care este bilanțul nefardat, dincolo de jocurile de imagine și de strategiile electorale?


Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Go to top