În urmă cu doi ani, un dezvoltator imobiliar din Iași a vrut să facă un bloc în cartierul Nicolina, dar șefii Serviciului de Urbanism din Primărie au respins dosarul. Omul a fost nevoit să vândă terenul și culmea este că nici noul proprietar nu a reușit să obțină autorizație. În urma unei alte tranzacții, Primăria a emis un certificat de urbanism în zonă, urmând să fie eliberată și autorizația pentru un imobil cu demisol, parter și 4 etaje.
În urmă cu doi ani, un dezvoltator imobiliar din Iași a vrut să facă un bloc în cartierul Nicolina, dar șefii Serviciului de Urbanism din Primărie au respins dosarul. Omul a fost nevoit să vândă terenul și culmea este că nici noul proprietar nu a reușit să obțină autorizație. În urma unei alte tranzacții, Primăria a emis un certificat de urbanism în zonă, urmând să fie eliberată și autorizația pentru un imobil cu demisol, parter și 4 etaje.
Primăria Iași a respins o autorizație de construcție cel puțin surprinzătoare. Urbanismul a considerat, în baza unei ordonanțe de Guvern din 2007, că este improprie realizarea unui nou cartier de blocuri în coasta Grădinii Botanice și a refuzat emiterea actului. Terenul aparține fostului ministru liberal al Transporturilor, Ovidiu Ioan Silaghi, și valorează peste 3 milioane de euro. Acesta nu a răspuns solicitărilor REPORTER DE IAȘI referitoare la viitorul celor 3 ha pe care le deține lângă Grădina Botanică.
Un teren foarte valoros
Lipit de gardul Grădinii Botanice și al vilei omului de afaceri Iulian Dascălu, cu vedere liberă către Păcurari, există un teren de 3 hectare cu o istorie zbuciumată. Aparține fostului ministru liberal al Transporturilor Ovidiu Ioan Silaghi, apropiat al altui fost liberal de marcă, Relu Fenechiu.
Terenul a fost cumpărat în anul 2006 de către Euroworks Satu Mare, firmă a fostului liberal, actual membru și candidat ALDE. La momentul acela, Silaghi a dat pe teren 13,8 milioane de lei – 3,92 milioane de euro la cursul mediu din 2006. Tranzacția s-a făcut, în 2006, vânzătoare fiind două bătrâne cărora li s-a retrocedat o suprafață de 3,3 ha în Grădina Botanică. O parte din terenul care a fost odată pepiniera de trandafiri a Grădinii Botanice a ajuns la omul de afaceri Iulian Dascălu.
3 ha au fost vândute de către Alexandra Georgescu și Ioana Enăchescu firmei Euroworks. Interesant este că, multă vreme, Ovidiu Silaghi nu și-a trecut în declarația de avere terenul din Copou, motivând că acționarul principal al companiei este soția sa. Ulterior, s-a descoperit că acționarul majoritar al companiei Euroworks este totuși Ovidiu Silaghi, prin firma Severalis, al cărei acționar unic este.
Cerere pentru blocuri
Firma deținută de Silaghi, Euroworks, a încercat să obțină o autorizație de construcție pentru blocuri pentru adresa Podgoriilor 15, lângă gardul Grădinii Botanice Iași. Solicitarea, depusă pe 7 octombrie 2016, a fost respinsă din prima și discuțiile nu au mai continuat.
Conform Urbanismului din cadrul Primăriei, funcționarii au constatat că autorizația contravine prevederilor OUG 114, care reglementează protecția mediului. „Funcționarii au aplicat prevederile unei ordonanțe care interzice distrugerea unor spații verzi în zonele în care este deficit de spațiu verde. Cu alte cuvinte, dacă în Iași este mai puțin spațiu verde decât norma prevăzută, orice clădire prin care urmează să fie distrus cel existent, pot fi tăiați copaci și altele, nu este permisă”, ne-a explicat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași. Cu alte cuvinte, fostul ministru al Transporturilor își poate lua adio de la un proiect imobiliar în zona Grădinii Botanice cât timp în Iași este deficit de spațiu verde.
Cine este Silaghi
Ovidiu Ioan Silaghi, originar din Satu Mare, a fost membru al PNL, partid pe listele căruia a ajuns europarlamentar, în 2007 și 2013-2014. A fost de două ori ministru. Prima dată în Guvernul Tăriceanu, între 2007 și 2008, la IMM-uri, apoi ministru al Transporturilor în Guvernul USL, între mai și decembrie 2012.
A părăsit PNL în 2014, devenind membru al Partidului Liberal Reformator, apoi ALDE. El este candidat și acum la alegerile parlamentare din parte ALDE, deși este cercetat de DNA în trei dosare. Într-unul dintre acestea, este acuzat că ar fi încasat 200.000 de euro de la asfaltatorul Nelu Iordache, în perioada în care era ministru al Transporturilor.
Conform ultimei declarații de avere, Silaghi deține trei terenuri în Satu Mare și două apartamente. Fostul ministru a împrumutat sume imense unor firme private: circa 1,5 milioane de lei și 450.000 de euro.
Refuz și pentru Expo Parc
Primăria a refuzat, în baza aceleiași OUG, extinderea terasei Vânătorul. Firma care deține terasa, SC Expo Parc, deține un teren de peste 6.000 mp în zona Parcului Expoziției și a fost solicitată autorizație pentru extinderea restaurantului. Funcționarii de la Urbanism au mizat pe aceeași lipsă de spații verzi refuzând emiterea actului.
Citește și Afacerea „Medicina muncii”: tunurile doctoriței Bejenaru pe spatele a cinci primării
Spațiul verde în Iași, sub media europeană
Suprafața totală a spațiilor verzi din Iași este, în prezent, de 685,5 ha. Datele oficiale arată că, în prezent, suprafața pe cap de locuitor este de 22,85 mp, în condițiile în care valoarea minimă impusă de Guvern, conform normelor europene, este de 26 mp. Conform noului PUG al Iașului, Primăria încearcă să aducă spațiile verzi la valoarea de 35,46 mp/locuitor.
Tot în acest dosar au mai fost condamnați Gheorghe Copos, Ioan Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea.
Dintre cei opt oameni din fotbal mai sunt încarceraţi Victor Becali şi Cristian Borcea, ceilalţi fiind eliberaţi condiţionat.
Oamenii din lumea sportului au fost acuzați de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate.
Prejudiciul în acest caz a fost de aproape 1,5 milioane de dolari la bugetul de stat şi de peste 10 milioane de dolari la patru cluburi de fotbal.
Victor Becali mai este judecat într-un dosar alături de Ioan Becali şi Cristian Borcea, pentru că i-ar fi dat mită 195.000 de euro judecătoarei Geanina Terceanu, de la Tribunalul Bucureşti, ca să dispună achitarea oamenilor din fotbal acuzaţi în dosarul ”Transferurilor”.
Condamnările din Dosarul Transferurilor
Ioan Becali - 6 ani şi 4 luni
Cristian Borcea - 6 ani şi 4 luni
Victor Becali - 4 ani şi 8 luni
George Copos - 3 ani şi 8 luni
Mihai Stoica - 3 ani şi 6 luni
Gheorghe Popescu - 3 ani, o lună şi 10 zile
Jean Pădureanu - 3 ani şi 4 luni
Gheorghe Neţoiu - 3 ani şi 4 luni
(Sursa: digi24.ro)
Iulian Gafon a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, procurorii acuzându-l de ucidere din culpă, conducere cu permisul suspendat și părăsirea locului accidentului.
Sâmbătă, 17 septembrie, avocatul a fost prins în zona Kaufland Nicolina după ce fugise de la locul accidentului. Aflat în stare de ebrietate, acesta a accidentat mortal un bărbat care aștepta pe trotuar culoarea verde a semaforului din zona Belvedere.
Avocatul nu este la prima abatere. El a fost depistat pe 10 iunie, la volan cu o alcoolemie de 2,25 la mie, fiindu-i reținut permisul de conducere. Culmea, fugarul a fost prins de același polițist care l-a depistat băut în trafic în urmă cu 3 luni. Astfel, oamenii legii au realizat că șoferul nu este la prima abatere și că a urcat la volan cu permisul suspendat.
În urma discursurilor ținute în plenul Senatului, inclusiv cel al lui Gabriel Oprea, mai mulți senatori au votat împotriva cererii DNA. Prin urmare, deși comisia juridică a aprobat solicitarea procurorilor, Senatul a respins solicitarea procurorilor.
Fostul ministru de Interne Gabriel Oprea le-a cerut colegilor săi din Senat să voteze împotriva solicitării DNA de permitere a începerii urmăririi sale penale. Iar majoritatea, adică 73 de senatori, a făcut exact aşa. Au fost 45 de voturi "pentru". Cererea DNA a fost respinsă. Procurorii cerusesă permisiune să îl ancheteze pe Gabriel Oprea în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, care făcea parte din coloana oficială a fostului ministru.
DNA a solicitat acordul Senatului pentru a începe urmărirea penală împotriva lui Gabriel Oprea. Săptămâna trecută, Comisia juridică a avizat pozitiv solicitarea. Însă în plen, colegii fostului ministru de Interne au respins cererea. Din cei 124 de senatori care au votat, 73 au fost împotriva începerii urmăririi penale a lui Gabriel Oprea.
Gabriel Oprea: „Nu conduceam eu, aveam viteza legală. Din păcate s-a întâmplat această tragedie, un tânăr poliţist a căzut în una din cele trei gropi din centrul Capitalei. Nici nu puteam să discut cu tânărul coleg de pe motocicletă.
Am trăit un coşmar. Am căutat să îmi fac datoria.
De toate aceste probleme vizavi de itinerariu se ocupă Poliţia Rutieră.
Repet, aflat pe bancheta din spate nu puteam să comit această ucidere din culpă. Cred că ceea a determinat tragedia sunt cele trei gropi, cred că în această direcţie trebuie să îndreptăm atenţia. Vă rog să votaţi împotriva solicitării DNA.”
Dosarul prin care DNA cere urmărirea penală a lui Gabriel Oprea conţine 28 volume.
DNA arată că, în seara de 20 octombrie 2015, în jurul orei 19.00, agentul de poliţie Bogdan-Cosmin Gigină, care făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului Gabriel Oprea, a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a decedat.
„În ceea ce priveşte cauza accidentului de circulaţie constând în viteza de deplasare (84 de km/h) şi neadaptarea acesteia la condiţiile meteorologice, din probele administrate pe parcursul urmăririi penale rezultă indicii rezonabile că această cauză a fost determinată de către ministrul de Interne Oprea Gabriel. Viteza de deplasare era stabilită în mod implicit de către ministrul de Interne prin comunicarea destinaţiei şi a momentului precis la care acesta trebuia să ajungă la destinaţie. De altfel, acesta era singurul în măsură să solicite mărirea vitezei de deplasare dincolo de depăşirea limitei de siguranţă”, susţin anchetatorii.
(Sursa: digi24.ro)
De vină pentru această situaţie ar fi toleranţa zero pe care importatorii egipteni o au faţă de grâul care ar putea conţine chiar şi cele mai mici urme de infestare cu cornul secarei, o ciupercă fitoparazitară şi care, consumată mult timp şi în cantităţi mari, poate provoca o intoxicație cronică gravă, numită ergotism.
Politica promovată de Egipt alungă exportatorii care nici nu mai încearcă să îşi vândă produsele în această ţară spunând că este practic imposibil să garanteze un conţinut zero de cornul secarei. La nivel internaţional, conţinutul acceptat de cornul secarei este de maximum 0,05%.
Şi cum, spun inspectorii de la Cairo, încărcătura din România conţinea acest parazit, au decis să renunţe la import.
(Sursa: digi24.ro)