fbpx
 
De 14 ani, familia Verusi are sentința definitivă și irevocabilă. În ultimii ani a ajuns în faza intabulării: 4,8 ha în pădurea de la Veneția. O intabulare durează 5 zile, la Primăria Iași nu o poți face nici în doi ani! Încă 7.200 mp sunt primiți pe CA Rosetti, dar familia nu poate intra în posesie, fără nicio explicație. Experiența e cruntă, proprietarii au pierdut un client pentru teren, administrația îl tratează ca pe un sclav, nu ca pe un cetățean. Mandatarul familiei spune: „E rea-voință în Primăria lui Chirica”. Comparativ, viceprimarul Harabagiu a primit în posesie cele 1,5 ha de la Moara de Vânt în doar două săptămâni. Cazul de acum este revoltător

De peste 27 de ani, mai exact de 9.984 zile, membrii unei familii din Iași se luptă cu Primăria, Oficiul de Cadastru și celelalte instituții locale pentru a intra în posesia a 5,5 hectare ce li se cuvin. Proprietarul care le-a revendicat s-a stins între timp, fiul acestuia a ajuns la o vârstă înaintată.


Doru Plugaru, cu un trecut întunecat și devenit dezvoltator imobiliar: acesta este cel care, prin intermediul concubinei sale, a tăiat, înainte de Crăciun, copacii de pe un teren de lângă căminele Târgușor-Copou. Cazul i-a revoltat pe ieșeni, sătui de proiectele imobiliare care au dus la ridicarea de blocuri în detrimentul spațiilor verzi. Atât dezvoltatorul, cât și Primăria se apără, însă, cu argumentul că, în scriptele oficiale, suprafața respectivă nu figura drept spațiu verde, ci teren pe care se poate construi. Pe de altă parte, într-o nouă dovadă a dublei măsuri pe care a impus-o în luarea deciziilor sale, Chirica a recunoscut, zilele trecute, că a blocat un proiect similar, fiind pasibil de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu.

Doru Plugaru, cu un trecut întunecat și devenit dezvoltator imobiliar: acesta este cel care, prin intermediul concubinei sale, a tăiat, înainte de Crăciun, copacii de pe un teren de lângă căminele Târgușor-Copou. Cazul i-a revoltat pe ieșeni, sătui de proiectele imobiliare care au dus la ridicarea de blocuri în detrimentul spațiilor verzi. Atât dezvoltatorul, cât și Primăria se apără, însă, cu argumentul că, în scriptele oficiale, suprafața respectivă nu figura drept spațiu verde, ci teren pe care se poate construi. Pe de altă parte, într-o nouă dovadă a dublei măsuri pe care a impus-o în luarea deciziilor sale, Chirica a recunoscut, zilele trecute, că a blocat un proiect similar, fiind pasibil de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu.

Fix când pe OLX terenul a ajuns la 35 euro/mp în zona SRU, Harabagiu își cere lui însuși aprobarea PUZ pentru cei 15.000 mp pe care și i-a retrocedat tot cu concursul Primăriei. Bineînțeles, cererea pe site-ul Primăriei este anonimizată. Retrocedarea, realizată exact după fixarea amplasamentului viitorului spital regional. Alături vor mai sta noul stadion și o sală polivalentă. Pe strada lui Harabagiu va fi un fel de Manhattan. Totul, o coincidență. Încep să curgă milioanele.

Familia viceprimarului Gabriel Harabagiu a dat drumul la afacerile imobiliare cu caimac. Maria Țămboi, soacra acestuia, a depus la Primăria ginerelui solicitare pentru a introduce în intravilan cei 15.000 mp pe care-i deține pe platoul Șorogari. Suprafața de teren valorează acum peste jumătate de milion de euro.


Fix când pe OLX terenul a ajuns la 35 euro/mp în zona SRU, Harabagiu își cere lui însuși aprobarea PUZ pentru cei 15.000 mp pe care și i-a retrocedat tot cu concursul Primăriei. Bineînțeles, cererea pe site-ul Primăriei este anonimizată. Retrocedarea, realizată exact după fixarea amplasamentului viitorului spital regional. Alături vor mai sta noul stadion și o sală polivalentă. Pe strada lui Harabagiu va fi un fel de Manhattan. Totul, o coincidență. Încep să curgă milioanele.

Familia viceprimarului Gabriel Harabagiu a dat drumul la afacerile imobiliare cu caimac. Maria Țămboi, soacra acestuia, a depus la Primăria ginerelui solicitare pentru a introduce în intravilan cei 15.000 mp pe care-i deține pe platoul Șorogari. Suprafața de teren valorează acum peste jumătate de milion de euro.


Locuitorii din zona străzilor Răzoarelor – Nicolina acuză Primăria că va permite ridicarea unui bloc de 10 etaje pe o suprafață mică de teren, unde se afltă acum câțiva copaci și câteva bănci. Printr-o mișcare dubioasă, spune deputatul liberal Marius Bodea, Primăria a identificat imediat o bucată de teren necesară parcării blocului ce arurma să fie ridica de Zămosteanu. În aceeași zonă, o femeie a moștenit la propriu procesul mamei sale pentru recuperarea unei suprafețe de 500 mp de teren. „Pentru că nu sunt cumătră cu Chirica, Primăria ne spune de 19 ani că nu are teren. Între timp, mama a murit, eu duc mai departe procesul”, explică femeia.

Primăria a eliberat pe numele SC M Chim, societatea a imobiliarului Crisitin Zămosteanu, autorizație pentru îngrădirea unei mici suprafețe de teren situate la intersecția Șoseaua Nicolina – Strada Răzoarelor. Zămosteanu a depus și documentația pentru obținerea unui PUZ pentru un P+10, spre surpriza locuitorilor din zonă. Aceștia s-au revoltat, spunând că există legislație care interzice construirea pe zonele inventariate ca spațiu verde.


Locuitorii din zona străzilor Răzoarelor – Nicolina acuză Primăria că va permite ridicarea unui bloc de 10 etaje pe o suprafață mică de teren, unde se afltă acum câțiva copaci și câteva bănci. Printr-o mișcare dubioasă, spune deputatul liberal Marius Bodea, Primăria a identificat imediat o bucată de teren necesară parcării blocului ce arurma să fie ridica de Zămosteanu. În aceeași zonă, o femeie a moștenit la propriu procesul mamei sale pentru recuperarea unei suprafețe de 500 mp de teren. „Pentru că nu sunt cumătră cu Chirica, Primăria ne spune de 19 ani că nu are teren. Între timp, mama a murit, eu duc mai departe procesul”, explică femeia.

Primăria a eliberat pe numele SC M Chim, societatea a imobiliarului Crisitin Zămosteanu, autorizație pentru îngrădirea unei mici suprafețe de teren situate la intersecția Șoseaua Nicolina – Strada Răzoarelor. Zămosteanu a depus și documentația pentru obținerea unui PUZ pentru un P+10, spre surpriza locuitorilor din zonă. Aceștia s-au revoltat, spunând că există legislație care interzice construirea pe zonele inventariate ca spațiu verde.


Haosul din scripte face să se nu se mai înțeleagă nimic din averile adunate cu greu de strămoși. Elena Roman a rămas fără două terenuri situate în comune de lângă Iași, imobile pe care s-a chinuit ani la rând să-i fie retrocedate. Birocrația infinită a forțat-o să vândă 7 hectare de la Holboca pentru 39.000 de lei. La Aroneanu, după ce, inițial, Primăria i-a recunoscut dreptul asupra a 5,6 hectare, ulterior i l-a negat.

O femeie din Iași se chinuie de ani de zile să obțină un teren pe care familia ei l-a moștenit. Deși are mai mult titluri de proprietate eliberate de Primăria Aroneanu și hârtii care atestă dreptul ei, Elena Roman nu a reușit nici măcar în instanță să obțină teren pe care l-a moștenit. Acum, femeia este hotărâtă să-și caute instanța la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).


Haosul din scripte face să se nu se mai înțeleagă nimic din averile adunate cu greu de strămoși. Elena Roman a rămas fără două terenuri situate în comune de lângă Iași, imobile pe care s-a chinuit ani la rând să-i fie retrocedate. Birocrația infinită a forțat-o să vândă 7 hectare de la Holboca pentru 39.000 de lei. La Aroneanu, după ce, inițial, Primăria i-a recunoscut dreptul asupra a 5,6 hectare, ulterior i l-a negat.

O femeie din Iași se chinuie de ani de zile să obțină un teren pe care familia ei l-a moștenit. Deși are mai mult titluri de proprietate eliberate de Primăria Aroneanu și hârtii care atestă dreptul ei, Elena Roman nu a reușit nici măcar în instanță să obțină teren pe care l-a moștenit. Acum, femeia este hotărâtă să-și caute instanța la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).


Pentru Harabagiu se găseşte teren, pentru „căţei” nu. Aşa se fac retrocedările la Iaşi. Mariana Busuioc se judecă la nesfârşit pentru a i se retroceda un teren  care i-a fost luat abuziv înainte de 1989. Primăria spune că nu-l poate da pentru că pe el sunt lucrări de utilitate publică, adică un parc de joacă. Disperată, pentru a avea succes, femeia se gândeşte să apeleze la dezvoltatorii imobiliari afiliaţi Primăriei.

 

O ieşeancă se chinuie de mai bine de 18 ani să obţină un teren de 450 metri pătraţi în Iaşi, suprafaţă pentru care familia ei are drept de proprietate încă din 1926. După un şir întreg de procese şi mii de euro cheltuiţi cu avocaţi, Mariana Busuioc, prin intermediul fiicei sale, Ioana Lăzăroaia, aşteaptă şi în ziua de astăzi ca Primăria Iaşi să o pună în posesie cu terenul pe care îl deţine în strada Corabiei nr.1.


Pagina 3 din 4