La Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USV Iași), studenții Facultăților de Agricultură și de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (FIRAA), de la domeniul industriei alimentare, abordează pentru lucrările de diplomă teme de interes și sortimente de produse ce s-ar putea regăsi, în curând, pe piață datorită beneficiilor nutritive pe care le prezintă.

O femeie din India și-a pedepsit fata în vârstă de 5 ani într-un mod îngrozitor pentru că nu și-a făcut temele, după cum a recunoscut în fața polițiștilor.

Un copil de 13 ani din Tăuții de Sus, județul Maramureș, a fost găsit mort în camera lui, după ce s-ar fi certat cu mama.

Dacă intri pe ulițe te cutremuri. Copiii n-au telefoane, încă folosesc Nokia 3310 de acum 20 de ani, și le țin doar în priză, pentru că bateriile sunt descărcate. N-au internet, n-au tablete, n-au laptopuri, n-au nicio șansă. Statisticile oficiale, cu 70% prezență, sunt mincinoase: dacă întrebi profesorii, sub anonimat, îți spun că 5-6 elevi dintr-o clasă participă la cursuri online. Școlile de la țară printează niște fișe minimale și, o dată la câteva zile, trec pe la casele copiilor și le lasă în poartă. Asta e școala românească în 2020. La Evaluarea Națională din vară, în mediul rural din județul Iași, 2.000 de elevi din 3.850 nu au luat nici măcar un 5 la Matematică. Adică peste 50% din această generație de la țară nu au carte decât cu numele. România nu face nimic pentru ei

După 10 luni de pandemie, învățământul online din mediul rural se desfășoară doar pe hârtie. La propriu și la figurat. După aproape un an, achizițiile de aparatură și tablete nici măcar nu sunt începute. Statisticile oficiale sunt mincinoase. Odată intrat în România profundă, în satele ascunse după dealuri, vezi că prezența de 70% la cursurile online nu se verifică în realitate.

Dacă intri pe ulițe te cutremuri. Copiii n-au telefoane, încă folosesc Nokia 3310 de acum 20 de ani, și le țin doar în priză, pentru că bateriile sunt descărcate. N-au internet, n-au tablete, n-au laptopuri, n-au nicio șansă. Statisticile oficiale, cu 70% prezență, sunt mincinoase: dacă întrebi profesorii, sub anonimat, îți spun că 5-6 elevi dintr-o clasă participă la cursuri online. Școlile de la țară printează niște fișe minimale și, o dată la câteva zile, trec pe la casele copiilor și le lasă în poartă. Asta e școala românească în 2020. La Evaluarea Națională din vară, în mediul rural din județul Iași, 2.000 de elevi din 3.850 nu au luat nici măcar un 5 la Matematică. Adică peste 50% din această generație de la țară nu au carte decât cu numele. România nu face nimic pentru ei

După 10 luni de pandemie, învățământul online din mediul rural se desfășoară doar pe hârtie. La propriu și la figurat. După aproape un an, achizițiile de aparatură și tablete nici măcar nu sunt începute. Statisticile oficiale sunt mincinoase. Odată intrat în România profundă, în satele ascunse după dealuri, vezi că prezența de 70% la cursurile online nu se verifică în realitate.

O cerere trimisă marți de un elev de școală primară învățătoarei sale, care a și postat-o pe Facebook, a devenit virală pe rețelele de socializare.

Imaginile care înfăţişau un băiat în vârstă de 12 ani aşezat pe trotuar, în mijlocul nopţii, făcându-şi temele la lumina unui stâlp de linie electrică de pe stradă, au făcut înconjurul lumii. De foarte mulţi ani, familia băiatului, Victor Martin Angulo, nu-şi putea permite să plătească factura de electricitate, astfel încât copilul nu avea de ales decât să-şi facă temele în aceste condiţii precare. Această poveste l-a impresionat pe omul de afaceri arab Yaqoob Yusuf Ahmed Mubarak, în vârstă de 31 de ani.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Cotroceni, cele două temele pentru referendumul pe justiţie din 26 mai: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru corupţie, precum şi a OUG-urilor pentru infracţiuni, pedepse şi organizare judiciară.

Pot fi mai mult de 20 de ani de când partea ţesătoare a lumii a făcut un calcul şi a născocit o idee, pe care partea vocală o strigă, cea tâmpă o repetă, iar cea laşă o îndură. Marea idee este că tinerii pe care societatea îi pregăteşte pentru o viaţă împlinită ar avea programele de învăţămînt prea încărcate, multe discipline sau părţi ale acestora ar fi inutile, toate acestea privându-i de „timp liber”.

Trecutul activ

În alte secole, elevii învăţau 25-35 de ore pe săptămână, în pauze se jucau, acasă învăţau, îşi făceau temele, apoi se exersau ca fiinţe sociale, jucându-se cu alţii sau participând la mici îndeletniciri casnice. Seara luau masa în familie şi mergeau la culcare. Tot atunci, studenţii participau activ şi cu interes la cursuri şi seminarii (cam 50 de ore pe săptămână), în pauze doar holul şi ţigara schimbînd cadrul, discuţiile din amfiteatre şi săli continuând firesc. După ore, poate că 90% dintre ei studiau în bibliotecă sau acasă, citind avid scrieri din mai multe domenii, şi adesea peripatetizau. Această paradigmă – mod de viaţă firesc al familiei şi al societăţii – a edificat fiinţe raţionale şi sociale hrănite cu sevele ştiinţei şi ale culturii.