fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Transparentizarea Primăriei: cooptarea ieşenilor în deciziile importante şi, mai ales, publicarea tuturor cheltuielilor. Iaşul ar putea adera în viitor la un Parteneriat pentru Guvernare Deschisă, după ce Mihai Chirica ar fi fost de acord. Independent însă de această decizie, consilierul local Andrei Postolache spune că a depus deja două proiecte de hotărâre care vizează tocmai transparentizarea activităţii. „Probabil că este una dintre deciziile care va schimba total administraţia publică locală”, spune Postolache.

 

Iaşul ar putea intra pe lista celor opt oraşe din România unde vor fi aplicate acordurile Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă.

 


Românca Ramona Pop a fost aleasă pe 8 decembrie 2016 pentru a ocupa postul de viceprimar al capitalei Germaniei, informează DC News.

 


Florin Boca, cel mai influent pesedist din Iași după Mihai Chirica, își clădește cariera pe un morman de minciuni: sute de mii de lei și zeci de mii de euro împrumutați socrului, clădiri trecute pe numele sorei, tranzacții subevaluate. Florin Boca menționează împrumuturi exorbitante către Gheorghe Popa, viceprimar în Stulpicani: 90.000 de euro și 341.000 de lei. Tata-socru în schimb declară că el i-a împrumutat lui Boca 210.000 de lei. Niciunul nu recunoaște că ar avea datorii către celălalt. Talmeș-balmeș: soția latifundiarului nu declară niciun leu primit sau dat. Unul din cei trei minte. ANI a mai investigat asemenea cazuri, cel mai cunoscut fiind cel al lui Bogdan Olteanu. Albirea banilor negri se face prin declararea unor sume rambursate de rude.

 

Consilierul local PSD Florin Boca și-a completat declarația de avere în disprețul legii și al normelor de integritate. Cel mai influent lider PSD din Iași, după Mihai Chirica, a menționat în 2015 că i-a împrumutat unui anume Gheorghe Popa 90.000 de euro și 341.000 de lei. În 2016, tot în declarația de avere, Boca menționează din nou 90.000 de euro împrumutați lui Popa, la care se adaugă 129.200 de lei.
Surpriza e alta: la rândul său, Gheorghe Popa, viceprimar la Stulpicani (Suceava), menționează că, dimpotrivă, el i-a împrumutat lui Florin Boca 210.000 de lei. Niciunul nu recunoaște deci nicio datorie. Gheorghe Popa e chiar socrul consilierului ieșean Florin Boca, iar ce-au făcut ei este o rețetă clasică de albit bani negri: când îi vor scoate la suprafață vor spune că sunt rambursări din împrumuturi.

 

O mână spală pe alta

Cei doi au fost foarte neglijenți în completarea declarațiilor de avere. Mai mult, soția lui Florin Boca, ea însăși șefă de Serviciu la Primăria Iași, n-a menționat la împrumuturi sau debite nicio sumă, deși era obligată prin lege. Talmeș-balmeș cu sute de mii de lei și zeci de mii de euro. Deci Monica Boca nici n-a luat, nici n-a dat.

Ajuns la pensie, Gheorghe Popa a candidat în Stulpicani și a ajuns viceprimar. El nu recunoaște nicio datorie către ginerele său, ci spune invers, că el i-a împrumutat bani: 210.000 de lei. Mențiunea apare la rubrica “plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate”, iar numele sunt trecute în clar de către viceprimarul din Stulpicani: Boca Monica, Boca Florin. „Da, viceprimarul de la noi are fata la Iași. O cheamă Monica și este căsătorită Boca”, ne-a explicat un angajat al Primăriei.

 

Florin Boca, viitor parlamentar, rechin imobiliar și șef la Urbanism

Demersurile REPORTER DE IAȘI pentru a lămuri pierderile grave de memorie ale celor trei au avut un deznodământ tragi-comic. Căutat la Primăria din Suceava, Popa a răspuns hotărât: „Eu sunt”. Auzind că suntem de la ziar și întrebat ce bani are de dat ginerelui și ce are de luat, viceprimarul pensionar s-a fâstâcit: „N-am timp acum, sunt ocupat, reveniți peste o oră, să mă interesez”. Ulterior, timp de trei zile, n-a mai răspuns la telefon. Luni după-amiază, prins din nou pe telefonul Primăriei, viceprimarul ne-a stupefiat, prefăcându-se ca un elev de școală primară: „Nu sunt eu Gheorghe Popa. Ați greșit”.

La Florin Boca lucrurile stau mai simplu: are tot timpul telefonul închis sau nu răspunde. Nu reacționează nici la mesaje. Jongleria cu sumele mari împrumutate în familie reprezintă o încălcare a legii, act total surprinzător și care nu-i stă în caracter unuia dintre favoriții PSD la alegerile parlamentare, locul 3 pe lista de la Camera Deputaților, tot electoratul așteptându-se ca Florin Boca să fie un model de integritate pentru întreaga comunitate.

 
Juriștii: așa se ascund banii

Un jurist din cadrul unei instituții din Iași unde sunt depuse periodic declarații de avere, Mihai Gheorghiță, susține că practica este cunoscută și este o metodă prin care cei care le depun mai pot ascunde diverse sume de bani. „Sunt câteva metode clare: nunțile, botezurile, împrumuturile între rude. Eu spun că ai datorie la mine, tu spui ca eu am la tine, suntem din familie și de fapt nu avem niciunul de dat bani celuilalt. Este o situație care trebuie verificată de ANI. O dovadă în sprijinul afirmațiilor este că pe declarația soției nu apare nicio datorie de acest gen. Acea sumă este inexistentă”, ne-a explicat Mihai Gheorghiță.

 

Florin Boca spune că i-a dat bani socrului. Acesta spune invers, că el i-a dat bani. Ambele situații sunt acoperire pentru eventualii bani negri din viitor

O tranzacție suspect de mică

Florin Boca este total nesincer în tranzacțiile pe care le manevrează, încercând să convingă opinia publică de faptul că nu are interese imobiliare în Iași. De altfel, el se declară cetățean simplu, fără nicio firmă proprie. Soția sa, care este funcționar public, deține un coafor pe Străpungere Silvestru, dar și-aici administrator și asociat unic e mama sa din Stulpicani, soția viceprimarului care spune la telefon că nu e el.
Florin Boca a construit un bloc cu 16 apartamente în Păcurari pe o autorizație de casă, el fiind atunci membru în Comisia de Urbanism, iar acum e chiar președintele comisiei. Ca să acopere ilegalitatea, Boca, încercând să demonstreze că n-are interese imobiliare în Iași, în mai 2015 i-a vândut clădirea, deja ridicată, firmei Rafant SRL, aparținând sorei sale. Tranzacția s-a făcut pe doar 25.000 de euro, deși avea 16 apartamente în construcție. Rafant a obținut certificatul de urbanism peste o lună, în octombrie a primit și autorizația de la Primărie, iar peste două săptămâni s-a semnat procesul-verbal de recepție, clădirea fiind gata.

Subevaluarea unui imobil în tranzacții este o practică neortodoxă pentru un viitor parlamentar. Un notar ne-a explicat: „Nu putem ști cu cât s-a vândut o proprietate, este înțelegerea părților. Valoarea reală e cunoscută doar de vânzător și cumpărător. Am avut camere de cămin vândute cu 25.000 de euro. Însă taxa notarială se achită la valoarea reală a construcției, conform unei grile transmise de ANAF, care ia în calcul suprafața și zona”, afirmă Sabina Udișteanu.

 

„În ceea ce priveşte proiectele Rafant, nu am absolut nicio implicare.” Florin Boca, 5 octombrie, Ziarul de Iaşi

 

Un consilier de la Mureș cercetat pentru fals

Florin Boca trebuie să-și lămurească problema din declarațiile de avere ale sale și ale socrului, pentru că ANI a precizat că va începe verificările. “A fost primită o sesizare pe acest caz și vor fi făcute verificări”, a menționat, într-o scurtă declarație, instituția. În cazul în care inspectorii vor descoperi intenția unui fals, există situații asemănătoare. În 2012, Agenția Națională de Integritate a trimis în judecată un consilier județean de la Mureș, Iosif Carol Szalkay, pentru fals. Acesta nu a trecut în declarații trei împrumuturi de la persoane fizice și inspectorii le-au descoperit. În cazul lui Boca, ori el, ori socrul său au realizat un fals în declarații.

 

 

 Principalul suţinător a lui Boca este primarul Mihai Chirica

Profilul lui Boca: interpuşi, legi încălcate, controverse

O obişnuinţă de familie: nu avem nici o firmă, dar, pe la spate, manevrăm cel puţin două. Deşi a negat faptul că ştie ce proiecte imobiliare pune la cale sora sa, există multe detalii care arată că şeful Comisiei de Urbanism din Consiliul Local minte. REPORTER DE IAŞI prezintă o serie de documente care demontează afirmaţia lui Boca.

 

Primarul Mihai Chirica şi mafia imobiliară din Iaşi au făcut scut în jurul preşedintelui Comisiei de Urbanism din Consiliul Local, pesedistul Florin Adrian Boca. Membru al acestei comisii şi în mandatul 2012-2016, acesta este implicat prin interpuşi în proiecte imobiliare controversate. Este şi arbitru, şi jucător, dar neagă cu înverşunare acest lucru, iar primarul îl menţine în funcţie. REPORTER DE IAŞI enumeră mai multe fapte, preluate din acte oficiale, care indică incompatibilitatea lui Boca în funcţia de preşedinte şi membru al comisiei.

 

A minţit sau spune adevărul?

Ziarul de Iaşi şi echipa REPORTER DE IAȘI au dezvăluit faptul că, prin firma Rafant Company, familia Boca are două proiecte imobiliare în municipiul Iaşi. Este vorba de blocul Sunny Residence din Păcurari, a cărui autorizaţie s-a transformat cu viteza fulgerului din vilă în bloc de locuinţe, şi un turn cu 13 niveluri în centrul Iaşului. Firma o are drept unic asociat şi administrator pe sora lui Boca, Irina Ramona, iar fratele său spune că nu are nici nici o legătură cu proiectele. REPORTER DE IAŞI a descoperit mai multe indicii care pun sub semnul întrebării negaţia lui Boca. Datele prezentate în acest articol au fost accesate luni, 10 octombrie 2016.    

 

„Atât timp cât nu sunt interese imobiliare directe sau indirecte de când sunt eu membru sau preşedinte al Comisiei de Urbanism, şi niciunul dintre proiecte nu poartă semnătura mea în nicio calitate din această Comisie, nu văd nicio incompatibilitate şi nicio problemă.” Florin Adrian Boca, 10 octombrie, Ziarul de Iaşi

 

Mail-ul personal la datele firmei surorii şi mobilul soţiei

Conform listafirme.ro, o bază de date asemănătoare celei de la Registrul Comerţului, la datele de contact ale Rafant Company apare de mai mulţi ani mail-ul lui Florin Adrian Boca This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.. Pe site-ul Ministerului de Finanţe, www.mfinante.ro, loc unde sunt prezentate bilanţurile contabile ale societăţilor, la numărul de contact figurează numărul de telefon mobil al soţiei lui Boca, Monica Ioana, angajată a Primăriei Iaşi. Timp de mai mulţi ani, până în acest an, sediul Rafant a fost într-o casă din Vişan deţinută de Florin Adrain Boca şi soţia sa. 

 

Citește și Şefa Radio Iaşi are salariu de bancher: 12.000 de lei pe lună. E al patrulea cel mai bine plătit om la stat din oraș

 

Tradiţie de a pune firme pe interpuşi

În nici una dintre declaraţiile de avere semnate de Florin Adrian Boca din momentul când a intrat în politică şi până acum (2012-2016), precum şi de soţia sa, Monica Ioana, angajată în Primărie (2015-2016) nu figurează acţiuni sau calitatea de administrator la vreo firmă. Monica a fost acţionar, anterior slujbei de la Primărie, la o firmă de cosmetică, Antraf Company, dar a trecut acţiunile pe mama ei, pensionară din Stulpicani-Suceava. La fel ca soţul ei, însă, Monica Ioana Boca apare şi acum în datele societăţii. Listafirme.ro, la datele de contact, arată numărul ei de mobil, precum şi mail-ul ei This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.. Aceeaşi situaţie ca la Rafant Company, în cazul soţului.

 

Sora lui Florin Boca bate discotecile cât el este în ședinte de la Urbanism

Terenul vândut de Boca surorii

Cazul blocului din Păcurari, autorizat când era deja ridicat, nu reprezintă prima încălcare a legilor de urbanism de către Florin Boca. În martie 2007, urmare a unei sesizări primite de către Serviciul de Control Urbanism din cadrul Primăriei, s-a constatat că acesta începuse lucrări de construire a unei locuinţe fără autorizaţie de construire, fiind executate demisolul, structura de rezistenţă a parterului şi cofrarea stâlpilor de la etaj. A fost amendat cu 3.000 de lei şi i s-a cerut să obţină autorizaţiile necesare. Boca a plătit amenda, iar apoi Primăria a cerut în instanţă demolarea casei, pe motiv că Boca nu a făcut demersurile intrării în legalitate în termenul cerut, dar, în final, acesta a obţinut autorizaţia de construcţie în timpul procesului, iar acţiunea a fost respinsă.

 

Citește și Nedreptate crasă în numele PSD: investitor ieșean blocat de șefii Primăriei, ca într-o țară bananieră

 

Misterioasa soră, o anonimă cu avere de milioane?

Un mare mister îl reprezintă modul în care sora lui Boca deţine sumele necesare unor proiecte de sute şi milioane de euro, cum sunt cele din Păcurari şi Splai Bahlui. Această informaţie, corelată cu lipsa ei din datele de contact ale firmelor, ar putea arăta că este o interfaţă, o interpusă. Puţinele informaţii disponibile despre Boca Irina Ramona indică faptul că are 28 de ani, este mediator cu adresa în Gura Humorului, a studiat Dreptul la Universitatea „Petre Andrei”, a dat în acest an concurs pentru a se înscrie la Şcoala Naţională de Grefieri şi este o obişnuită a cluburilor şi călătoriilor. Profilul şi preocupările nu corespund deloc cu duritatea unui domeniu cum este cel al construcţiilor.


Scandal în Primăria Hârșova, la trei luni de la alegeri. Viceprimarul liberal Ion Dia îl acuză pe primar, membru ALDE, că ar fi numit pe postul de manager al spitalului o coafeză, iar pe cel de administrator al creşei, o ospătară.

 

Viorel Ionescu, primarul ales din partea ALDE, susţine însă că prima are studii de specialitate, iar cea de-a doua a promovat un concurs. Tânăra administrează un coafor amenajat în curtea socrilor și nu are nicio tangență cu medicina, spune viceprimarul.

„Am văzut că este economist și mai are un master, dar ea la Hârșova are profesia de hair-stylist. Are un coafor în curtea socrilor și acolo își desfășoară activitatea. Soțul acesteia este unul dintre cele mai activi în campanie, iar ulterior a fost trimis la PNL de către domnul Ionescu în noul Birou Politic de la Hârșova, în urma unor dispute mai vechi”, a declarat, pentru reporterntv.ro, viceprimarul Ionel Dia.

 

„Am studii superioare plus master în management. Am lucrat și pe funcții de conducere, dar asta nu a interest pe nimeni din câte am văzut. Doar că am un hobby și un talent în plus față de ei. Sunt în curs de obținere a cursului de management sanitar”, a explicat Alina Elena Chivu, managerul Spitalului Orășenesc Hârșova.

 

Controversată este și numirea în postul de administrator al creșei din oraș. Funcția este ocupată de Silviana Pârvan, cunoscută în Hârșova pentru experiența sa în domeniul alimentaței publice. Mai exact, susține viceprimarul, ani buni a lucrat ca ospătăriță la un restaurant din centru.

 

„În baza unui concurs, dânsa a devenit administratorul unui cămin în care sunt copii. La proba scrisă a ocupat locul cinci, iar după proba orală a devenit premiantă. Băiatul ei a fost pus pe locul 8 pe lista de consilieri ai domnului primar, el fiind și președintele organizației de tinere ALDE din Hârșova. Este clar că este o decontare pentru ajutorul oferit în campanie”, a mai explicat, pentru sursa citată, viceprimarul din Hârșova.

 

Primarul susține că poate proba oricui că deciziile sale sunt legale.

 

„Acest concurs a fost înregistrat audio și video. Probele s-au desfășurat în sala de ședințe a Consiliului Local. Efectiv eu sunt sătul să mai ascult la acuzațiile nefondate ale unor persoane frustrate”, a declarat primarul Viorel Ionescu.

 

Viceprimarul acuză nu doar numiri pe criterii politice, ci și acordarea unor contracte preferențiale, pentru reabilitarea unor clădiri și chiar pentru spălarea mașinilor instituției.

 

(Sursa: libertatea.ro)


De la prea multe interese s-a ajuns în extrema cealaltă: niciun un proiect nu mai este aprobat. Dezvoltatorii sunt exasperați. Fac sute de dosare pentru autorizațiile de construcție și tot li se spune că nu sunt bune. Mulți au angajat credite și pierd banii. La Urbanism, în Primărie, lipsește un „creier” care să organizeze Direcția, după ce trei arhitecți-șefi au demisionat unul după altul. Lipsa de personal și de experiență a creat haos. Nu vom avea PUG nici la anul, deci nu există reguli clare pentru toată lumea.

 

Direcția Urbanism din cadrul Primăriei este departe de ideea unei funcționări în parametri normali. Simpli ieșeni, dar și investitori cu putere financiară sunt nemulțumiți de modul în care sunt eliberate avizele sau autorizațiile de construire. Beneficiarii proiectelor imobiliare ajung să își ceară dreptatea în instanțe, în timp ce funcționarii de la Urbanism sunt cuprinși de teamă atunci când trebuie să-și pună semnătura pe un act oficial.


Reprezentanții Primăriei susțin că primele măsuri au fost luate la Urbanism, și că haosul din Direcție este cauzat de lipsa de personal, dar acuzând și „greaua moștenire” a fostului arhitect-șef Tudor Vericeanu.

 

Arhitecții sunt de vină

Imediat după alegeri, primarul Mihai Chirica a ordonat ca Direcția Urbanism să-și desfășoare activitatea în Palatul Roznovanu așa cum  se întâmpla în urmă cu mai mulți ani. Așadar, funcționarii au eliberat clădirea din Agatha Bârsescu și au revenit la parterul sediului administrativ. Mai mult, au fost luate măsuri și în cea ce privește programul cu publicul. Edilii spun că această măsură funcționează și că niciun beneficiar nu poate interveni ca să pună presiune pe funcționarii de la Urbanism.

 

 

Extrema cealaltă: șantierele din Iași s-au blocat din cauza colapsului de la Serviciul de Urbanism


Viceprimarul Gabriel Harabagiu a explicat că, de cele mai multe ori, imaginea angajaților a fost șifonată de arhitecții ce reprezentau dezvoltatorii imobiliari. „Cauza este lipsa personalului. A fost și o perioadă de concedii, dar la Urbanism, inspectorii au lucrat și în weekend-uri ca să ajungă cu situația la zi. Se mai întâmpla un lucru. Arhitecții care se ocupau de documentație veneau la ghișee cu documentația incompletă. Apoi, le spuneau beneficiarilor că Primăria e de vină pentru întârzieri. Însă, de multe ori, documentația nu era completă”, a declarat viceprimarul.
În consecință, de la mijlocul lunii iulie, dosarele privind obținerea autorizațiilor de construire sunt primite doar complete. Astfel, numărul dosarelor înregistrate a scăzut cu 20%, doar în această perioadă.

 

„Blocaj de spaima pușcăriei”

Arhitecții ieșeni au caracterizat activitatea de la Urbanism ca fiind una haotică, din cauza lipsei de specialiști. ”La Urbanism se întâmplă următoarea situație. Vericeanu, arhitectul-șef, a plecat. În locul lui a rămas Ana Maria Târziu, care a plecat și ea. Apoi, șefă a rămas Pompilia Iliescu. Aveau nevoie de arhitect-șef ca să semneze. Singurul arhitect era Cristian Duțu. El nu are pregătirea necesară și nici vechimea. El a venit în Primărie ca inspector de zonă. Acum, tânărul Duțu nu mai are pe nimeni în spate și nu mai semnează nimic. Proiecte simple, banale sunt blocate. Îi este frică, i se spune de pușcărie și multe altele. Blocajul este dat și la ghișeu. Oamenii sunt nervoși pentru că li se solicită mai multe documente decât sunt cerute în certificatele de urbanism”, a spus arhitectul Marian Jan Chiriță.

 

Viceprimarul Harabagiu trebuie să reorganizeze cel mai greu serviciu al Primăriei. Momentan se caută noi angajați

Se caută un nou arhitect-șef

Reprezentanții Primăriei au mai precizat că, pentru a completa necesarul de angajați de la Urbanism, au fost scoase mai multe posturi la concurs. Pe 30 august au fost depuse dosarele pentru trei posturi de inspector. Candidații trebuie să aibă 9 ani experiență pentru două dintre posturi, iar pentru al treilea, de cinci ani experiență. În ciuda salariului nemotivant, dar și a responsabilității crescute, pentru aceste trei posturi s-au înscris totuși 14 persoane.
Mai mult, a fost finalizată și documentația pentru organizarea concursului privind ocuparea postului de șef Serviciu Urbanism. Momentan funcția este preluată de consilierul superior Cristinel Țărnă. În cel mai scurt timp, Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) urmează să anunțe data concursului. Nu în ultimul rând, edilii au precizat că pregătesc și concursul pentru postul de arhitect șef ce va fi organizat tot de ANFP. În funcția de arhitect-șef a fost numit temporar Cristian Duțu.

 

Citește și Orașul în care copiii n-au voie să se joace: baschetul și fotbalul, sporturi interzise la Iași

 

Previziuni sumbre legate de PUG

Urbanismul ieșean depinde și de aprobarea Planului Urbanistic General (PUG). Însă acesta nu a fost finalizat, iar edilii nu dau vreun semn că acest lucru s-ar întâmpla prea curând. „Din păcate, acest PUG nu știu când va mai fi gata. Sunt studii care trebuiesc refăcute pentru că au expirat. Asta înseamnă timp și alți bani. Nu știu când se va mai întâmpla”, au spus, pe surse, oficiali din Primărie.
Arhitecții ieșeni cred că o variantă bună ar fi folosirea unui PUG preliminar. „S-a mai discutat la Primărie despre acest PUG. S-a vorbit de și de varianta unui PUG preliminar care să aibă o valabilitate de trei ani, și să-l înlocuiască pe cel vechi”, a mai spus arhitectul Marian Jan Chirița.


Nu este clar cui aparţine o fâşie de teren de lângă Pasarela Bucium de care depinde un trafic mai rapid spre două artere vitale. „Am cerut documente să ne lămurim odată pentru totdeauna”, declară reprezentanţii Primăriei. Neoficial, există informaţii că o clădire a lui Norocea a intrat pe domeniul public, dar acesta neagă ilegalitatea.

 

Deblocarea nodului rutier de la capătul Pasarelei Bucium, către Poitiers şi Bârnova, stă într-o bucată de teren de 5 metri lăţime. Concret, Primăria deţine informaţii că ar avea terenul situat până la 6 metri de pasarelă, dar reprezentanţii RVR, care au acolo un centru de afaceri, spun că, de fapt, Primăria mai deţine doar terenul situat la un metru de pasarelă. Care este diferenţa? Pe bucata de teren ar urma să fie construită o bretea pe care să se circule liber în dreapta, către Poitiers, lăsând două benzi doar pentru circulaţia înainte, spre Bucium.

 

Lămuriri oficiale

„O soluţie pentru ca circulaţia să fie mai fluidă în capătul dinspre Vaslui al Pasarelei Bucium este ca în capătul ei să construim o bretea care să conducă maşinile, liber, către Poitiers. În acest fel, ar rămâne două benzi exclusiv pentru mers înainte şi ar fi eliminate cozile de la semafor, de la orele de vârf, după-amiază”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez. O astfel de bandă specială pentru virajul la dreapta există în partea cealaltă a podului, la Granit. Concepută din vreme, încă de când a fost realizată pasarela, banda este utilă, pentru că aproape niciodată nu este blocată circulaţia din intersecţie cu maşini care să meargă spre Egros.

Încercând să demareze acest proiect, Primăria Iaşi s-a izbit, însă, de un zid. La propriu. Pe locul prin care ar urma să treacă viitoarea bretea de viraj la dreapta este acum o clădire care aparţine RVR Taxi, firma lui Radu Norocea, fiul vitreg al stomatologului Norocea. Reprezentanţi ai firmei au precizat că terenul despre care discută Primăria este în proprietatea companiei. “Limita se duce până la 1 metru de pod”, ni s-a explicat de la RVR Taxi.

 

Dacă spaţiul din dreapta balustradei ar fi pus la dispoziţia maşinilor, rata zilnică de înjurături din Iaşi ar scădea

Surse: clădire făcută în parte pe domeniul public

Reprezentanţii Primăriei nu sunt la fel de siguri şi au solicitat informaţii suplimentare de la Urbanism şi de la Cadastru. „Nu ştim acum. Există două versiuni. Prima: limita de proprietate este la 6 metri de pod şi terenul de până acolo este al Primăriei, caz în care o parte din clădire este pe domeniul public. A doua versiune este că, într-adevăr, limita de proprietate este la un metru de pod, situaţie în care nu mai putem discuta despre acest proiect. Am cerut, printr-o adresă specială, lămuriri, pentru ca să ştim ce avem de făcut”, a mai explicat viceprimarul Botez.

Surse din cadrul Urbanismului ne-au spus însă că, de fapt, limita de proprietate a terenului RVR este la 6 metri de pod, urmând ca această informaţie să fie lansată şi pe cale oficială.

 

 

 „Nu este vorba despre un proiect extrem de spectaculos sau ieşit din comun. Dorim doar să turnăm câţiva stâlpi care să susţină o a treia bandă de circulaţie pe marginea dinspre Bucium a pasarelei. Pe ea ar urma să încapă, în acelaşi timp, 5-6 maşini care să facă dreapta spre Poitiers. În acest fel, rămân două benzi pentru mers înainte”, Radu Botez, viceprimar

Viitorul Drum al Hoţilor

Primăria insistă pentru realizarea benzii speciale de viraj la dreapta în ideea în care şi-a îndreptat atenţia, în sfârşit, spre proiectul Drumului Hoţilor. Viceprimarul Radu Botez a explicat, pentru 7EST, că în ultimele zile au fost reluate discuţiile pe marginea subiectului, în contextul realizării centurii Iaşului. „Veştile, însă, nu sunt neapărat bune. Proiectul, dacă va fi realizat, va avea câteva probleme grave. Prima dintre ele este că vom lua presiunea de pe intersecţiile de după Bucium, spre oraş şi spre Egros, dar va fi o intersecţie supraaglomerată pe Poitiers şi vrem să găsim soluţii. O a doua mare problemă este că virajul TIR-urilor care vor ieşi de pe Trei Fântâni către Poitiers va fi extrem de dificil. Strada este gâtuită în capăt şi TIR-urile nu vor avea loc pentru viraj. Acolo unde s-ar putea face o bandă este terenul privat al unei firme de cauciucuri”, a mai spus Radu Botez.

 

 

„Nici vorbă să aibă Primăria teren acolo. Tot terenul este al meu, până la limita podului. Cei de la Primărie ştiu ceva, dar nu ştiu bine. Este vorba de cei 6 metri de protecţie în jurul unui obiectiv pe care nu ai voie să construieşti nimic. Dacă ei vor să facă acolo o bretea a pasajului, eu sunt dispus la negocieri”, Radu Norocea, patron RVR Taxi

O şansă a Primăriei: insolvenţa firmei

Chiar dacă terenul şi clădirea aparţin încă firmei Compania Norocea RVR, proprietatea lui Radu Norocea, proiectul Primăriei nu este în totalitate blocat, pentru că instituţia poate cumpăra fâşia de teren necesară. În anul 2013, Fiscul ieşean a anunţat că firma are datorii de câteva milioane de lei la Stat şi a scos la licitaţie clădirea de birouri, service-ul şi spălătoria auto de lângă Podul Bucium, precum şi terenul, dar şi alte bunuri imobile din Iaşi ale firmei lui Norocea. Toate erau evaluate la acea vreme la 9 milioane de lei, dar nu s-au vândut. Firma controlată de Norocea este în insolvenţă la cererea administratorului, în anul 2015. Administratorul Radu Norocea a propus pentru valorificare clădirea de birouri, cu 3 etaje, service-ul şi spălătoria auto, cu valoare totală de 6,4 milioane de lei. Acestea nu au fost încă vândute, urmând a fi valorificate în 3 ani.

 

Citește și Discrimare între spitalele din România: e mai ieftin să mori la Hârlău decât să te vindeci la București


Pagina 15 din 15

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Cartierul Austriac