fbpx
 

Reporter Online

Basarabia şi Timocul şi-au dat mâna la Parlamentul României

Palatul Parlamentului a găzduit miercuri dezbaterea publică „Basarabia şi Timocul”.

Evenimentul s-a bucurat de participarea unor senatori şi deputaţi, reprezentanţi ai românilor din Serbia şi primari din Republica Moldova care au vorbit în faţa a peste 50 de studenţi basarabeni înscrişi în programul de internship la Parlamentul României.

Platforma Unionistă Acţiunea 2012 a început cea de-a treia zi de lucrări a stagiului de pregătire pentru studenții basarabeni în sala Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor cu o dezbatere inedită care a adus faţă în faţă câţiva dintre primarii din Republica Moldova care au semnat Declaraţia de Unire cu România şi mai mulţi reprezentanţi ai minorităţii româneşti din Valea Timocului (Serbia de Răsărit). Au mai luat cuvântul specialistul în educaţie Marian Staş, economistul Petrişor Peiu, părintele Veniamin Goreanu din partea Bisericii Ortodoxe române, precum şi preşedintele Comisiei parlamentare sus-menţionate, deputatul Constantin Codreanu.

Preşedintele Federaţiei Românilor din Serbia, Duşan Pârvulovici, a vorbit despre greutăţile cu care se confruntă etnicii români din Valea Timocului, asimilaţi forţat de autorităţile de stat din Serbia, care îi consideră vlahi şi le refuză acelaşi statut cu al românilor din Banatul sârbesc, care beneficiază de învăţământ în limba maternă. Pârvulovici i-a îndemnat pe tinerii basarabeni care studiază în România, prezenţi în număr mare la dezbatere, să se întoarcă să profeseze în Republica Moldova, pentru a le vorbi celor de acasă despre românism şi Unire.

Marcel Snegur, primarul comunei Parcova din raionul Edineţ, care a semnat prima Declaraţie de Unire din Anul Centenarului, la data de 23 ianuarie, a povestit auditoriului despre ziua în care a propus consilierilor locali să dezbată textul şi spiritul Declaraţiei de Unire, pe care au votat-o în unanimitate, inclusiv consilierul socialist. Un alt primar unionist, Petru Frunze din comuna Puhoi (raionul Ialoveni), a vorbit despre presiunile pe care organele de stat din Republica Moldova le exercită în mod abuziv asupra administraţiilor locale semnatare ale Declaraţiei de Unire. Constantin Codreanu a propus condiţionarea asistenţei financiare oferite Republicii Moldova prin Guvernul României de respectarea de către Guvernul de la Chişinău a deciziei suverane a cetăţenilor din localităţile unioniste şi direcţionarea acestor fonduri de dezvoltare către unităţile teritorial-administrative favorabile ţării noastre.

„A fost o zi productivă de dezbateri pe tema importanţa mobilizării tuturor românilor în jurul obiectivului naţional de reunificare şi le cer public parlamentarilor prezenţi la şedinţă să adopte măsurile adecvate”, a declarat George Simion, din partea Alianţei pentru Centenar.


Botoşani: Anchetă a poliţiei după ce un licean a fost grav rănit în urma unei altercaţii avute cu un coleg

Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani a declanşat o anchetă, după ce un elev de 17 ani de la un liceu privat din municipiul Botoşani a fost grav rănit în urma unei altercaţii pe care a avut-o cu un alt elev, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ, Maria Carp.

Potrivit acesteia, ancheta se desfăşoară sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire şi alte violenţe.

Miercuri, un elev de 17 ani a fost rănit grav la cap, după ce, în urma unei altercaţii cu un coleg de liceu, de aceeaşi vârstă, a fost lovit, iar din cădere s-a izbit de o chiuvetă din toaleta unităţii de învăţământ.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani, Gabriel Hârtie, a spus că la nivelul liceului a fost constituită o comisie de anchetă, iar, în funcţie de raportul acesteia, vor fi adoptate măsurile corespunzătoare faţă de elevii implicaţi în agresiune. (Agerpres/ FOTO dcnews.ro)


Vaslui: 17 cazuri de gripă înregistrate în ultima săptămână în judeţ

17 cazuri de gripă au fost înregistrate în ultima săptămână, la nivelul judeţului Vaslui, potrivit unei informări a Direcţiei de Sănătate Publică.

Din datele furnizate de autorităţile sanitare, în aceeaşi perioadă au fost înregistrate 1.111 infecţii ale căilor respiratorii superioare şi 294 de pneumonii.

Dintre cazurile de gripă, unul s-a înregistrat la grupa de vârstă 2 – 4 ani, şase cazuri la grupa de vârstă 15 – 49 de ani, şase la persoane cu vârsta între 50 şi 64 de ani, iar patru cazuri la persoane de peste 65 de ani. Toţi cei 17 pacienţi au necesitat internare‘, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Vaslui, Mihaela Topliceanu.

Aceasta a mai precizat că numărul total al infecţiilor respiratorii a cunoscut o scădere uşoară faţă de săptămâna anterioară. (Agerpres/ FOTO ziarelive.ro)


Prisecariu, patru apartamente scoase la licitaţie

Noi probleme pentru omul de afaceri Dănuţ Prisecariu. “Portăreii” i-au scos la licitaţie penthouse–ul şi alte trei apartamente situate într-un bloc din Sărărie. Vânzarea a două dintre imobile a mai fost încercată şi în 2016, dar fără succes.

Omul de afaceri Dănuţ Prisecariu a ajuns în această situaţie în urma neachitării unui credit luat, în 2008, de la Garanti Bank. Judecătoria Iaşi a încuviinţat, în 2016, executarea silită. Prisecariu ar trebui să restituie aproape 1 milion de euro, credit principal restant, dobânzi şi penalităţi, sumă actualizată în februarie anul acesta.

 

Preţuri piperate

Omul de afaceri riscă să piardă 4 apartamente dintr-un bloc de pe strada Sărăriei nr. 187A, licitaţiile urmând să aibă loc, pe 27 martie, la sediul Biroului Executorului Judecătoresc Mihai Florea. Pentru îndestularea datoriei au fost scoase la vânzare două apartamente cu două camere cu suprafaţă utilă de 80,99 mp, respectiv 67,84 mp. Primul a fost evaluat la aproape 440.000 de lei, iar al doilea la peste 382.000 de lei, acestea fiind şi preţurile de începere ale licitaţiilor.

 

Penthouse de 1,1 milioane lei

Executorul va mai scoate la licitaţie şi un apartament cu 3 camere, la etajul unu, cu o suprafaţă utilă de 124 mp, la preţul de 706.000 de lei. Cu preţul de începere de 1,17 milioane de lei a fost scos la vânzare un penthouse cu patru camere, cu o suprafaţă utilă de 208,41 mp, situat la etajul 5 în acelaşi bloc. Ultimele două apartamente au mai fost scoase la vânzare şi în 2016. “Procedura a fost suspendată de instanţă, iar acum se reia”, a explicat executorul judecătoresc Mihai Florea.

 

Afaceri în degringoladă

Toate cele patru apartamente sunt urmărite pentru a fi executate şi de Volksbank, Credit Plus şi OTP Bank. Cei care sunt interesaţi să cumpere la licitaţie imobilele trebuie să depună în contul unic de consemnări al executorului Florea Mihai, până la termenul stabilit pentru vânzare, o garanţie de participare de 10%.

Omul de afaceri Danuţ Prisecariu nu a putut fi contactat pentru a-şi spune punctul de vedere. La un moment dat unul dintre cei mai bogaţi ieşeni, Prisecariu a pierdut rând pe rând cele mai importante dintre afacerile sale, prin insolvenţă sau vânzarea în contul datoriilor. Un exemplu este Hala Centrală, pe cale de a fi vândute fiind hotelurile Astoria şi Traian.


Prisecariu, patru apartamente scoase la licitaţie

Noi probleme pentru omul de afaceri Dănuţ Prisecariu. “Portăreii” i-au scos la licitaţie penthouse–ul şi alte trei apartamente situate într-un bloc din Sărărie. Vânzarea a două dintre imobile a mai fost încercată şi în 2016, dar fără succes.

Omul de afaceri Dănuţ Prisecariu a ajuns în această situaţie în urma neachitării unui credit luat, în 2008, de la Garanti Bank. Judecătoria Iaşi a încuviinţat, în 2016, executarea silită. Prisecariu ar trebui să restituie aproape 1 milion de euro, credit principal restant, dobânzi şi penalităţi, sumă actualizată în februarie anul acesta.

 

Preţuri piperate

Omul de afaceri riscă să piardă 4 apartamente dintr-un bloc de pe strada Sărăriei nr. 187A, licitaţiile urmând să aibă loc, pe 27 martie, la sediul Biroului Executorului Judecătoresc Mihai Florea. Pentru îndestularea datoriei au fost scoase la vânzare două apartamente cu două camere cu suprafaţă utilă de 80,99 mp, respectiv 67,84 mp. Primul a fost evaluat la aproape 440.000 de lei, iar al doilea la peste 382.000 de lei, acestea fiind şi preţurile de începere ale licitaţiilor.

 

Penthouse de 1,1 milioane lei

Executorul va mai scoate la licitaţie şi un apartament cu 3 camere, la etajul unu, cu o suprafaţă utilă de 124 mp, la preţul de 706.000 de lei. Cu preţul de începere de 1,17 milioane de lei a fost scos la vânzare un penthouse cu patru camere, cu o suprafaţă utilă de 208,41 mp, situat la etajul 5 în acelaşi bloc. Ultimele două apartamente au mai fost scoase la vânzare şi în 2016. “Procedura a fost suspendată de instanţă, iar acum se reia”, a explicat executorul judecătoresc Mihai Florea.

 

Afaceri în degringoladă

Toate cele patru apartamente sunt urmărite pentru a fi executate şi de Volksbank, Credit Plus şi OTP Bank. Cei care sunt interesaţi să cumpere la licitaţie imobilele trebuie să depună în contul unic de consemnări al executorului Florea Mihai, până la termenul stabilit pentru vânzare, o garanţie de participare de 10%.

Omul de afaceri Danuţ Prisecariu nu a putut fi contactat pentru a-şi spune punctul de vedere. La un moment dat unul dintre cei mai bogaţi ieşeni, Prisecariu a pierdut rând pe rând cele mai importante dintre afacerile sale, prin insolvenţă sau vânzarea în contul datoriilor. Un exemplu este Hala Centrală, pe cale de a fi vândute fiind hotelurile Astoria şi Traian.


Achiței nu renunță: vrea bloc în Păcurari, într-o înghesuială SUFOCANTĂ

Distanța față de școală și de celelalte blocuri este de 15-20 m. În urmă cu 4 ani, dezvoltatorul luase autorizație de parcare, dar s-a apucat de construit bloc. I-au desființat lucrările, iar acum cere din nou aprobare de la Primărie. Vecinii din zonă făcuseră scandal, acum încă n-au aflat nimic.

A treia încercare să fie cu noroc. Asta își dorește controversatul investitor în imobiliare Gheorghe Achiței cu cei 1.089 metri pătrați de teren pe care-i deține în Păcurari la numerele 166-168.

Inițial, acum patru ani, a vrut să facă o parcare. N-a reușit, l-a oprit Inspectoratul de Stat în Construcții. Acum doi ani, s-a gândit să facă un bloc. Ghinion, n-a primit aprobare de la Primărie. Zilele acestea, mai face o ultimă tentativă. Vrea tot bloc. De fapt, ar vinde și terenul gol, orice numai să-l valorifice cumva.

Nu vreți să-l cumpărați?”, a întrebat, șmecherește, Achiței.

 

Autorizat pentru parcare

Cei 1.089 de metri pătrați au trecut în proprietatea lui Gheorghe Achiței în noiembrie 2013, în baza unui contract de vânzare–cumpărare. Vânzătorul revendicase anterior respectiva parcelă. „A făcut parte din terenul școlii, dar a fost retrocedat”, a explicat Cristina Nicoleta Crețu, directoarea școlii gimnaziale „Ion Creangă”.

La câteva luni de la tranzacție, în februarie 2014, pe numele lui Gheorghe Achiței a fost emis un certificat de urbanism în vederea amenajării, pe acel teren, a unei parcări sub și supraterană descoperită. Ulterior, pe 15 iulie a fost emisă și autorizația de construire tot pentru parcare.

Lucrările au început la scurt timp, însă au stârnit reacții vehemente din partea locatarilor din blocurile vecine. Aceștia au invocat faptul că zona se va aglomera, că blocurile vor fi înghesuite, că nu vor fi suficiente locuri de parcare. De la proprietatea lui Achiței și până la clădirea școlii, dar și până la cel mai apropiat bloc sunt 15-20 de metri. În plus, în urma săpăturilor inițiale, peretele de pământ dinspre curtea școlii s-a surpat pe câțiva metri.

În ciuda scandalului, Achiței a făcut o groapă în care a turnat câțiva pereți de beton. Un control al Inspectoratului de Stat în Construcții i-a închis șantierul în toamna lui 2014.

 

 

Nu a respectat autorizația

Perseverent, Gheorghe Achiței a revenit cu o nouă cerere la Primărie. Pe 7 aprilie 2016, solicitarea investitorului a fost respinsă. „Construire imobil locuințe pe teren proprietate nu se aprobă – terenul este construit, cu nerespectarea autorizației de construire nr. 654/15.07.2017, a avizelor, a proiectului, a reglementărilor tehnice în vigoare conform procesului verbal de control al IJC Iași din 16.10.2014”, se arată în documentul publicat pe site-ul Primăriei Iași. Cu alte cuvinte, lui Achiței i se reproșa că nu a respectat autorizația și că, totuși, pe acel teren a fost construit ceva.

 

Vrea PUZ pentru bloc

Șantierul a fost și încă este abandonat. Sunt urme vizibile de degradare, mustățile de fier-beton sunt ruginite, gardul de împrejmuire este deteriorat. Dar Gheorghe Achiței nu a renunțat la valorificarea proprietății. Pe 18 decembrie 2017, acesta a cerut Primăriei aprobare pentru desființarea construcției „edificată cu nerespectarea autorizației de construire”, cea din iulie 2014.

În paralel, în aceeași zi, Gheorghe Achiței a cerut Primăriei aprobare pentru efectuarea unui Plan Urbanistic Zonal în vederea construirii unei clădiri cu locuințe colective și spații comerciale. Adresa este aceeași: Păcurari nr. 166-168.

Deocamdată, vreau să intrăm în legalitate. Să eliminăm construcțiile de acolo. Apoi, vedem ce facem. Poate nu mai ridic nimic și vând terenul așa cum e”, a declarat Gheorghe Achiței.

Oamenii n-au aflat noile planuri
Chiar dacă pe site-ul Primăriei figurează cu solicitare de PUZ, Achiței a afirmat că nu a demarat nicio consultare publică. „De ce să consult oamenii? V-am zis că deocamdată nu fac nimic acolo”, a precizat investitorul.


Oamenii din zonă nu știu absolut nimic despre noile planuri ale lui Achiței. Nici directoarea școlii „Ion Creangă” n-a auzit nimic. „Nu este nicio consultare. Știu că în trecut au fost discuții, oamenii din zonă ziceau că vor fi afectați. În ceea ce privește școala noastră, nu cred că am avea de suferit”, a declarat directoarea Cristina Nicoleta Crețu.

Scandal uriaș în Galata, cu Achiței în prim plan

Investitorul în imobiliare Gheorghe Achiței a fost protagonistul unui scandal public în luna octombrie a anului trecut. Astfel, liberalii au scos la iveală faptul că Achiței intenționa construirea a 12 blocuri în Galata, cu încălcarea mai multor prevederi legale.

Trei ar fi fost neregulile identificate de liberali: numărul blocurilor ar fi fost dublat de la șase la 12, la regimul de înălțime a apărut un nivel în plus, iar înălțimea maximă la cornișă lăsa loc de speculații, permițând investitorului mansardarea clădirilor. Cu alte cuvinte, sporirea profitului în detrimentul condițiilor normale de locuit: spațiu aerisit, locuri de joacă, zonă verde.


Achiței nu renunță: vrea bloc în Păcurari, într-o înghesuială SUFOCANTĂ

Distanța față de școală și de celelalte blocuri este de 15-20 m. În urmă cu 4 ani, dezvoltatorul luase autorizație de parcare, dar s-a apucat de construit bloc. I-au desființat lucrările, iar acum cere din nou aprobare de la Primărie. Vecinii din zonă făcuseră scandal, acum încă n-au aflat nimic.

A treia încercare să fie cu noroc. Asta își dorește controversatul investitor în imobiliare Gheorghe Achiței cu cei 1.089 metri pătrați de teren pe care-i deține în Păcurari la numerele 166-168.

Inițial, acum patru ani, a vrut să facă o parcare. N-a reușit, l-a oprit Inspectoratul de Stat în Construcții. Acum doi ani, s-a gândit să facă un bloc. Ghinion, n-a primit aprobare de la Primărie. Zilele acestea, mai face o ultimă tentativă. Vrea tot bloc. De fapt, ar vinde și terenul gol, orice numai să-l valorifice cumva.

Nu vreți să-l cumpărați?”, a întrebat, șmecherește, Achiței.

 

Autorizat pentru parcare

Cei 1.089 de metri pătrați au trecut în proprietatea lui Gheorghe Achiței în noiembrie 2013, în baza unui contract de vânzare–cumpărare. Vânzătorul revendicase anterior respectiva parcelă. „A făcut parte din terenul școlii, dar a fost retrocedat”, a explicat Cristina Nicoleta Crețu, directoarea școlii gimnaziale „Ion Creangă”.

La câteva luni de la tranzacție, în februarie 2014, pe numele lui Gheorghe Achiței a fost emis un certificat de urbanism în vederea amenajării, pe acel teren, a unei parcări sub și supraterană descoperită. Ulterior, pe 15 iulie a fost emisă și autorizația de construire tot pentru parcare.

Lucrările au început la scurt timp, însă au stârnit reacții vehemente din partea locatarilor din blocurile vecine. Aceștia au invocat faptul că zona se va aglomera, că blocurile vor fi înghesuite, că nu vor fi suficiente locuri de parcare. De la proprietatea lui Achiței și până la clădirea școlii, dar și până la cel mai apropiat bloc sunt 15-20 de metri. În plus, în urma săpăturilor inițiale, peretele de pământ dinspre curtea școlii s-a surpat pe câțiva metri.

În ciuda scandalului, Achiței a făcut o groapă în care a turnat câțiva pereți de beton. Un control al Inspectoratului de Stat în Construcții i-a închis șantierul în toamna lui 2014.

 

 

Nu a respectat autorizația

Perseverent, Gheorghe Achiței a revenit cu o nouă cerere la Primărie. Pe 7 aprilie 2016, solicitarea investitorului a fost respinsă. „Construire imobil locuințe pe teren proprietate nu se aprobă – terenul este construit, cu nerespectarea autorizației de construire nr. 654/15.07.2017, a avizelor, a proiectului, a reglementărilor tehnice în vigoare conform procesului verbal de control al IJC Iași din 16.10.2014”, se arată în documentul publicat pe site-ul Primăriei Iași. Cu alte cuvinte, lui Achiței i se reproșa că nu a respectat autorizația și că, totuși, pe acel teren a fost construit ceva.

 

Vrea PUZ pentru bloc

Șantierul a fost și încă este abandonat. Sunt urme vizibile de degradare, mustățile de fier-beton sunt ruginite, gardul de împrejmuire este deteriorat. Dar Gheorghe Achiței nu a renunțat la valorificarea proprietății. Pe 18 decembrie 2017, acesta a cerut Primăriei aprobare pentru desființarea construcției „edificată cu nerespectarea autorizației de construire”, cea din iulie 2014.

În paralel, în aceeași zi, Gheorghe Achiței a cerut Primăriei aprobare pentru efectuarea unui Plan Urbanistic Zonal în vederea construirii unei clădiri cu locuințe colective și spații comerciale. Adresa este aceeași: Păcurari nr. 166-168.

Deocamdată, vreau să intrăm în legalitate. Să eliminăm construcțiile de acolo. Apoi, vedem ce facem. Poate nu mai ridic nimic și vând terenul așa cum e”, a declarat Gheorghe Achiței.

Oamenii n-au aflat noile planuri
Chiar dacă pe site-ul Primăriei figurează cu solicitare de PUZ, Achiței a afirmat că nu a demarat nicio consultare publică. „De ce să consult oamenii? V-am zis că deocamdată nu fac nimic acolo”, a precizat investitorul.


Oamenii din zonă nu știu absolut nimic despre noile planuri ale lui Achiței. Nici directoarea școlii „Ion Creangă” n-a auzit nimic. „Nu este nicio consultare. Știu că în trecut au fost discuții, oamenii din zonă ziceau că vor fi afectați. În ceea ce privește școala noastră, nu cred că am avea de suferit”, a declarat directoarea Cristina Nicoleta Crețu.

Scandal uriaș în Galata, cu Achiței în prim plan

Investitorul în imobiliare Gheorghe Achiței a fost protagonistul unui scandal public în luna octombrie a anului trecut. Astfel, liberalii au scos la iveală faptul că Achiței intenționa construirea a 12 blocuri în Galata, cu încălcarea mai multor prevederi legale.

Trei ar fi fost neregulile identificate de liberali: numărul blocurilor ar fi fost dublat de la șase la 12, la regimul de înălțime a apărut un nivel în plus, iar înălțimea maximă la cornișă lăsa loc de speculații, permițând investitorului mansardarea clădirilor. Cu alte cuvinte, sporirea profitului în detrimentul condițiilor normale de locuit: spațiu aerisit, locuri de joacă, zonă verde.


Schemă nouă: ospătarul care a furat 100.000 de lei la nota de plată

Patronii unui restaurant din judeţul Iaşi s-au plâns procurorilor de la Crimă Organizată că unul dintre ospătari i-ar fi lăsat fără aproape 100.000 de lei. Folosindu-se de programul cu ajutorul căruia se ţinea o evidenţă a gestiunii, bărbatul ar fi şters mai multe note de plată şi şi-ar fi băgat banii în buzunar.

Un ospătar din Hârlău este acuzat de patronii restaurantului la care a lucrat trei ani că şi-ar fi însuşit frecvent bani din încasări. Tânărul ar fi reuşit, în perioada aprilie 2014- martie 2017, să-şi “sporească veniturile” cu 97.192 de lei. Administratorii firmei la care a fost angajat au făcut o plângere penală la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi pentru delapidare, acces ilegal la un sistem informatic şi alterarea integrităţii datelor informatice.

 

Ştergea notele de plată

La începutul anului trecut, patronii şi-ar fi dat seama de anumite nereguli, după ce şi-au mutat activitatea pe o altă firmă şi au preluat şi bazele de date informatice din gestiune. Aceştia ar fi constatat că în perioada în care ospătarul O.A. (31 de ani) ar fi lucrat în cadrul celor două firme ar fi “şters în mod frecvent notele de plată în sistemul de gestiune Nexus Restaurant”, ultima operaţiune făcând-o în 12 martie 2017.

Tânărul s-ar fi folosit de parola administratorului de sistem, fără acordul acestuia. “Aşa cum se observă şi din documentele listate în urma verificărilor făcute la sistemul informatic de gestiune al restaurantului, în urma folosirii pe nedrept a parolei şi accesului ilegal la sistemul Nexus Restaurant numitul O.A. a şters fără drept, în repetate rânduri, notele de plată, modificând încasările în gestiune şi însuşindu-şi pe nedrept contravaloarea lor (faptă ce a lăsat urme vizibile în sistemul informatic)”, se arată în plângerea depusă la DIICOT Iaşi.

 

A plătit o parte din bani

După ce a fost deconspirat, ospătarul i-ar fi cerut angajatorului, pe 19 martie 2017, aprobarea încetării activităţii cu acordul părţilor, solicitarea fiindu-i respinsă. Reprezentanţii firmei l-au convocat însă, în mai 2017, în vederea cercetării disciplinare, însă fostul angajat nu s-a prezentat şi ar fi susţinut că nu mai lucrează la firmă de două luni.

Potrivit patronilor restaurantului, fostul angajat a negat în scris faptele de care este acuzat, dar verbal acesta le-ar fi recunoscut şi ar fi achitat în contul administratorului 11.347 de lei, acoperind parţial prejudiciul. Astfel, tânărul ar mai avea de restituit 85.845 de lei, susţine fostul angajator în plângerea depusă la DIICOT Iaşi. “Aşteptăm ca organele statului să-şi facă treaba cu celeritate”, a precizat avocatul Robert Amuntencei, cel care îi reprezintă pe administratorii firmei. Fostul angajat al restaurantului nu a putut fi contactat pentru a-şi spune punctul de vedere. Procurorii DIICOT Iaşi vor decide în urma cercetărilor dacă îl vor trimite sau nu în judecată pe tânăr.


Chirica a cedat în faţa ilegalităţilor lui Asimionesei: un cadou de la ieșeni de 1 milion de euro

Pe 8 ianuarie 2018, Ghiocel Asimionesei a primit de la Primărie autorizaţie de a construi „sediu de firmă şi spaţii cazare tip pensiune” pe un teren de pe Sărărie, pus la dispoziţie de Consiliul Local. Ignorând acest lucru, Asimionesei a anunţat că va construi acolo un bloc, preţurile apartamentelor variind între 60.600 de euro și 89.750 de euro. Deja au fost încheiate contracte. Ilegalitatea este cât casa, dar Primăria se face că nu vede, primarul Mihai Chirica fiind favoritul gazetei Bună Ziua Iaşi deţinută de Asimionesei.

Ghiocel Asimionesei a câştigat, Iaşul a pierdut. Deşi pe autorizaţia de construire emisă în ianuarie de către Primăria Iaşi scrie mare şi clar „sediu de firmă şi pensiune”, patronul Bună Ziua Iaşi construieşte pe Sărărie numărul 202 un bloc de apartamente pe care le-a scos deja la vânzare. Agentul imobiliar care se ocupă de vânzări spune că a încheiat deja contracte, iar despre inadvertenţa dintre actele valabile şi ce se petrece pe teren o trece la „concurenţă între ziare”.

 

Vinde deja apartamente

Pentru 202 Sărărie Resindence&Office s-a dat startul la vânzări. Agentul imobiliar care se ocupă de proiect, Bogdan Nistor, spune chiar că s-au vândut deja apartamente. „Zona este foarte bună şi căutată, probabil că în câteva luni le vindem pe toate”, spune acesta.

Familia Asimionesei a mascat faptul că vinde apartamente în ceea ce ar trebui să fie o pensiune, conform contractului de asociere cu Primăria şi autorizaţiei de construire, prin aşa numitele „apartamente în regim hotelier”.

Cum vede vânzătorul acest concept? „Puteţi cumpăra un apartament şi să faceţi un contract cu dezvoltatorul că îl veţi închiria în regim hotelier”, explică Bogdan Nistor. O găselniţă, pentru că o persoană care cumpără o proprietate acolo nu este obligată să o închirieze. „Nu există aşa ceva, îl cumpăraţi şi locuiţi în el sau îl închiriaţi, cum doriţi”, mai spune Nistor.

Blocul are deja fundaţia turnată, s-a ajuns aproape de etajul 1, iar agentul imobiliar spune că până la finalul anului este gata. Preţul apartamentelor este cuprins între 60.600 de euro (o cameră, 40,3 mp) şi 89.750 de euro (două camere, 60,3 mp). Prețul este foarte piperat: 1.500 euro/mp.

 

Autorizaţie pentru pensiune

Pe 8 ianuarie 2018, Primăria Iaşi a emis autorizaţia pentru Sărărie 202. Doar că documentul este conform contractului făcut în trecut cu Delta Press Investment, pasat apoi unei alte firme de-a familiei Asimionesei. În documente scrie clar „construire sediu de firmă şi spaţii de cazare tip pensiune”. Este cu totul altceva decât se construieşte şi se vinde efectiv pe Sărărie 202.

În aceeaşi autorizaţie este o inadvertenţă cât blocul lui Asimionesei: „Imobil deţinut în baza contractului de cesiune 685/27.04.2010 încheiat cu SC Delta Press Investment SRL, conform contract de asociere în participaţiune nr. 48077/01.07.2005 încheiat cu Municipiul Iaşi”. Numai că în autorizaţie nu apare numele Delta Press Investment, ci SC Global Impex Distribution. Documentaţia este pe o firmă care nu mai există, autorizaţia pe alta.

 

Istoricul unei ilegalităţi

În anul 2005, Consiliul Local (CL) şi primarul Gheorghe Nichita au oferit familiei Asimionesei un teren de 1.400 de mp, pe Sărărie 202, printr-un contract de asociere în participaţiune. Potrivit respectivului contract, CL a primit o cotă de 10% din această asociere, în timp ce Delta Press Investment, cu 90%, a promis o investiţie estimată la 900.000 de euro.

În urma acestei afaceri, CL urma să primească 10% din profitul asocierii, dar nu mai puţin de 4.000 de euro anual (333 de euro lunar), un nivel extrem de scăzut de profit după orice standarde. Condiţiile financiare ale asocierii au rămas bătute în cuie, fără posibilitatea renegocierii.

În 2005, a fost stabilită valoarea de 75 euro/mp de teren în acea zonă, în prezent preţul este de 714 euro/mp. Mai mult, contractul prevedea posibilitatea cesiunii fără acordul Primăriei, care este proprietarul terenului. Delta Press nu a făcut nimic pe respectivul teren câţiva ani.

 

Delta Press moare dar nu se predă!

În 2010, firmei controlate de Ghiocel Asimionesei i-a fost cerută intrarea în insolvenţă, de către creditori. Delta Press a cerut în acelaşi an eliberarea certificatului de urbanism pentru Sărărie 202. Dar, tot în 2010, s-a făcut un contract de cesiune între Delta Press Investment şi Global Impex Distribution, fără acordul Primăriei. Asupra datei privind cesiunea există mari dubii, dat fiind că în procesul cu Primăria, care a urmat, concesionarul a rămas Delta Press, o firmă intrată în lichidare.

În anul 2011, pe 7 februarie, au avut loc două evenimente: Tribunalul Bucureşti a deschis procedura insolvenţei împotriva Delta Press Investment, iar Primăria a deschis proces împotriva Delta Press, cerând rezilierea contractului de asociere. Primăria a cerut acest lucru motivând că firma controlată de Asimionesei nu a realizat pe terenul din Sărărie lucrările de investiţie convenite prin contract.

 

Oficial: apartamente de închiriat

Delta Press Investment s-a apărat în instanţă ca şi cum ar fi deţinut terenul şi a câştigat procesul. Pe 10 octombrie 2014, Delta Press, nicidecum Global Impex, a cerut eliberarea certificatului de urbanism pentru parcela din Sărărie, după ce, cu o lună înainte, intrase în faliment.

În 2016, Global Impex, de această dată, obţine certificat de urbanism pentru Sărărie 202, iar pe 6 ianuarie 2017 cere aprobarea PUZ-ului. În document, arhitectul Marian Jan Chiriţa spune că spaţiile de cazare vor fi apartamente de închiriat. Pe 31 mai 2017, CL aprobă PUZ-ul, iar pe 8 ianuarie 2018 este eliberată autorizaţia de construire.

Răspunsul agentului: „Concurenţă între ziare

Aşa arată „pensiunea” lui Asimionesei

Întrebat despre cum poate vinde apartamente într-un bloc ce apare pe documente că este pensiune, agentul care se ocupă de vânzare a minimalizat problema. „Acolo se vând apartamente pentru că are voie să le construiască şi să le vândă. Cât despre ştirile că nu ar avea voie, că este încălcat contractul cu CL, aceasta este concurenţă între ziare. Sunt ziare concurente care au scris”, a mai spus Bogdan Nisto


Chirica a cedat în faţa ilegalităţilor lui Asimionesei: un cadou de la ieșeni de 1 milion de euro

Pe 8 ianuarie 2018, Ghiocel Asimionesei a primit de la Primărie autorizaţie de a construi „sediu de firmă şi spaţii cazare tip pensiune” pe un teren de pe Sărărie, pus la dispoziţie de Consiliul Local. Ignorând acest lucru, Asimionesei a anunţat că va construi acolo un bloc, preţurile apartamentelor variind între 60.600 de euro și 89.750 de euro. Deja au fost încheiate contracte. Ilegalitatea este cât casa, dar Primăria se face că nu vede, primarul Mihai Chirica fiind favoritul gazetei Bună Ziua Iaşi deţinută de Asimionesei.

Ghiocel Asimionesei a câştigat, Iaşul a pierdut. Deşi pe autorizaţia de construire emisă în ianuarie de către Primăria Iaşi scrie mare şi clar „sediu de firmă şi pensiune”, patronul Bună Ziua Iaşi construieşte pe Sărărie numărul 202 un bloc de apartamente pe care le-a scos deja la vânzare. Agentul imobiliar care se ocupă de vânzări spune că a încheiat deja contracte, iar despre inadvertenţa dintre actele valabile şi ce se petrece pe teren o trece la „concurenţă între ziare”.

 

Vinde deja apartamente

Pentru 202 Sărărie Resindence&Office s-a dat startul la vânzări. Agentul imobiliar care se ocupă de proiect, Bogdan Nistor, spune chiar că s-au vândut deja apartamente. „Zona este foarte bună şi căutată, probabil că în câteva luni le vindem pe toate”, spune acesta.

Familia Asimionesei a mascat faptul că vinde apartamente în ceea ce ar trebui să fie o pensiune, conform contractului de asociere cu Primăria şi autorizaţiei de construire, prin aşa numitele „apartamente în regim hotelier”.

Cum vede vânzătorul acest concept? „Puteţi cumpăra un apartament şi să faceţi un contract cu dezvoltatorul că îl veţi închiria în regim hotelier”, explică Bogdan Nistor. O găselniţă, pentru că o persoană care cumpără o proprietate acolo nu este obligată să o închirieze. „Nu există aşa ceva, îl cumpăraţi şi locuiţi în el sau îl închiriaţi, cum doriţi”, mai spune Nistor.

Blocul are deja fundaţia turnată, s-a ajuns aproape de etajul 1, iar agentul imobiliar spune că până la finalul anului este gata. Preţul apartamentelor este cuprins între 60.600 de euro (o cameră, 40,3 mp) şi 89.750 de euro (două camere, 60,3 mp). Prețul este foarte piperat: 1.500 euro/mp.

 

Autorizaţie pentru pensiune

Pe 8 ianuarie 2018, Primăria Iaşi a emis autorizaţia pentru Sărărie 202. Doar că documentul este conform contractului făcut în trecut cu Delta Press Investment, pasat apoi unei alte firme de-a familiei Asimionesei. În documente scrie clar „construire sediu de firmă şi spaţii de cazare tip pensiune”. Este cu totul altceva decât se construieşte şi se vinde efectiv pe Sărărie 202.

În aceeaşi autorizaţie este o inadvertenţă cât blocul lui Asimionesei: „Imobil deţinut în baza contractului de cesiune 685/27.04.2010 încheiat cu SC Delta Press Investment SRL, conform contract de asociere în participaţiune nr. 48077/01.07.2005 încheiat cu Municipiul Iaşi”. Numai că în autorizaţie nu apare numele Delta Press Investment, ci SC Global Impex Distribution. Documentaţia este pe o firmă care nu mai există, autorizaţia pe alta.

 

Istoricul unei ilegalităţi

În anul 2005, Consiliul Local (CL) şi primarul Gheorghe Nichita au oferit familiei Asimionesei un teren de 1.400 de mp, pe Sărărie 202, printr-un contract de asociere în participaţiune. Potrivit respectivului contract, CL a primit o cotă de 10% din această asociere, în timp ce Delta Press Investment, cu 90%, a promis o investiţie estimată la 900.000 de euro.

În urma acestei afaceri, CL urma să primească 10% din profitul asocierii, dar nu mai puţin de 4.000 de euro anual (333 de euro lunar), un nivel extrem de scăzut de profit după orice standarde. Condiţiile financiare ale asocierii au rămas bătute în cuie, fără posibilitatea renegocierii.

În 2005, a fost stabilită valoarea de 75 euro/mp de teren în acea zonă, în prezent preţul este de 714 euro/mp. Mai mult, contractul prevedea posibilitatea cesiunii fără acordul Primăriei, care este proprietarul terenului. Delta Press nu a făcut nimic pe respectivul teren câţiva ani.

 

Delta Press moare dar nu se predă!

În 2010, firmei controlate de Ghiocel Asimionesei i-a fost cerută intrarea în insolvenţă, de către creditori. Delta Press a cerut în acelaşi an eliberarea certificatului de urbanism pentru Sărărie 202. Dar, tot în 2010, s-a făcut un contract de cesiune între Delta Press Investment şi Global Impex Distribution, fără acordul Primăriei. Asupra datei privind cesiunea există mari dubii, dat fiind că în procesul cu Primăria, care a urmat, concesionarul a rămas Delta Press, o firmă intrată în lichidare.

În anul 2011, pe 7 februarie, au avut loc două evenimente: Tribunalul Bucureşti a deschis procedura insolvenţei împotriva Delta Press Investment, iar Primăria a deschis proces împotriva Delta Press, cerând rezilierea contractului de asociere. Primăria a cerut acest lucru motivând că firma controlată de Asimionesei nu a realizat pe terenul din Sărărie lucrările de investiţie convenite prin contract.

 

Oficial: apartamente de închiriat

Delta Press Investment s-a apărat în instanţă ca şi cum ar fi deţinut terenul şi a câştigat procesul. Pe 10 octombrie 2014, Delta Press, nicidecum Global Impex, a cerut eliberarea certificatului de urbanism pentru parcela din Sărărie, după ce, cu o lună înainte, intrase în faliment.

În 2016, Global Impex, de această dată, obţine certificat de urbanism pentru Sărărie 202, iar pe 6 ianuarie 2017 cere aprobarea PUZ-ului. În document, arhitectul Marian Jan Chiriţa spune că spaţiile de cazare vor fi apartamente de închiriat. Pe 31 mai 2017, CL aprobă PUZ-ul, iar pe 8 ianuarie 2018 este eliberată autorizaţia de construire.

Răspunsul agentului: „Concurenţă între ziare

Aşa arată „pensiunea” lui Asimionesei

Întrebat despre cum poate vinde apartamente într-un bloc ce apare pe documente că este pensiune, agentul care se ocupă de vânzare a minimalizat problema. „Acolo se vând apartamente pentru că are voie să le construiască şi să le vândă. Cât despre ştirile că nu ar avea voie, că este încălcat contractul cu CL, aceasta este concurenţă între ziare. Sunt ziare concurente care au scris”, a mai spus Bogdan Nisto


Pagina 4 din 66