fbpx
 
Costel Alexe și Mihai Chirica nu pot livra nimic până în 2024. Iașul va concura la Liga mică, proiecte fără anvergură Costel Alexe și Mihai Chirica nu pot livra nimic până în 2024. Iașul va concura la Liga mică, proiecte fără anvergură

Iașul apare în PNRR cu un singur proiect în documentul de 154 de pagini. Ratăm un moment istoric


* Trenul metropolitan pe care miza Mihai Chirica a fost șters din lista finală
* Explicația: nu are studii făcute
* Regula impusă: toate proiectele să aibă avizele obținute până în primăvara anului 2022
* Birocractic este imposibil să faci licitații de proiectare și studii de fezabilitate, după care să obții avize, în doar 12 luni
* Iașul se va alege cu finanțări mărunte pentru proiecte mici, unde concurența este uriașă: sunt 4 miliarde de euro pentru toate localitățile din România
* Din păcate, Mihai Chirica n-a făcut studii de fezabilitate pe proiecte mari în ultimii ani
* Clujul apare în PNRR cu cinci mari proiecte de infrastructură, iar Timișoara cu trei

În Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), întins pe 154 de pagini, numele Iașului este menționat doar de două ori, în același proiect, o bretea rutieră prin vestul orașului.

În schimb, Clujul apare cu 5 proiecte, iar Timișoara cu 3. Metrou, tren metropolitan, centură metropolitană, o bucată de autostradă și o cale ferată vor fi făcute pentru clujeni.

Legătura cu aeroportul, modernizarea legăturii feroviare cu Aradul și Caransebeș, dar și o conexiune cu autostrada sunt marile investiții destinate timișorenilor. În rezumat, Iașul ia praful de pe tobă din PNRR.

România cere mai mult, pentru „marjă de negociere”
În mod oficial, România trebuie să transmită către UE planul de redresare și reziliență până la sfârșitul lunii aprilie, printr-un singur document integrat.

O prima constatare: Guvernul a prevăzut cheltuieli de peste 41 miliarde de euro ceea ce înseamnă 141% din alocarea României atât din granturi cât și împrumuturi. Concret, acum câteva zile, Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și proiectelor europene, a afirmat în Parlament că România va primi prin PNRR 29,2 miliarde de euro, față de 30,5 miliarde euro, cât se anunțase inițial.

O bugetare de 41 miliarde de euro, a spus ministrul citat de Digi 24, s-a făcut pentru ca România să aibă „o marjă de negociere”.

Iașul e undeva pe imensa pata albă din dreapta, pe harta autostrăzilor

Proiectul Iașului: breteaua Lețcani-Dacia

În PNRR-ul prezentat public, banii care vor veni de la UE pentru depășirea crizei economice generată de pandemie ar urma să fie cheltuiți pe 6 piloni. Sunt enumerate capitolele generale și doar câteva mari proiecte de infrastructură rutieră și feroviară.
Iașul este amintit doar de două ori în acest document, la un singur proiect. La „transport rutier și autostrăzi” e notată „Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia”, o bretea rutieră care, probabil, ar urma să asigure accesul pe A8, atunci când această autostradă va fi realizată.

Ultimul loc în UE la autostrăzi
Numărul redus de kilometri la fiecare 100.000 de locuitori și incidența mare a accidentelor mortale sunt aduse ca argumente pentru construirea de autostrăzi. „România se situează pe locul 119 din 141 de țări analizate prin prisma calității infrastructurii rutiere. România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori, 4,96% din totalul rețelei de transport. De asemenea, densitatea de autostrăzi din România este una din cele mai mici la nivel european, raportată la suprafață. România prezintă cea mai ridicată rată a accidentelor rutiere din statele membre. Rata mortalității generate de accidentele rutiere este extrem de ridicată, România înregistrând un număr de 96 fatalități/1 mil. locuitori față de media UE de 49 fatalități/1 mil. locuitori în 2018”, se arată în document.

Clujul va avea metroul de care râdea Mihai Chirica

Marele cadou făcut Moldovei: A7
În legătură cu județul Iași mai apar autostrăzile A7 și A8, ambele cu mențiunea „anumite secțiuni”. Atât ministrul Ghinea cât și Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, au afirmat că prin PNRR au urma să fie construită autostrada A7 Ploiești-Pașcani care are două mari atuuri: pot fi lansate licitațiile pentru execuție, iar zona pe care o străbate este una de câmpie, ceea ce înseamnă că nu vor fi mari provocări tehnice.

Tot prin PNRR, oficialitățile guvernamentale au anunțat că ar putea fi finanțate capetele montane ale A8 (Ungheni – Iași – Tg. Mureș).
Orașele din vest își extind rețeaua feroviară

Așadar, din marea pungă a PNRR, Iașul are cert o bretea rutieră și, razant, câțiva kilometri de autostradă în vestul județului. O altă miză a PNRR, enunțată de ministrul Drulă, modernizarea căii ferate, nu atinge nici municipiul, nici județul, nici măcar regiunea Moldovei. În Planul Național de Relansare și Reziliență sunt notate, la capitolul modernizare, sectoarele feroviare:

-  Arad – Timișoara - Caransebeș;

-  Cluj - Episcopia Bihor;

-  Brașov – Aeroport Brașov; 

-  Timișoara – Aeroport Timișoara;

-  Trenul metropolitan Cluj Napoca.

De la alegeri până azi, cei doi lideri locali s-au ales doar cu dosare penale, nu și cu proiecte aprobate

Cluj: metrou, tren metropolitan și Centură

În plus, pentru creșterea mobilității urbane, dar și a conceptului de transport „verde”, este prevăzută „construirea de noi magistrale de metrou București și Cluj”.
Așadar, Clujul, Timișoara și Brașovul vor fi legate, feroviar, de propriile aeroporturi, Iașul – nu. Clujul va avea și metrou și tren metropolitan și centură metropolitană, Iașul doar o bretea spre o posibilă viitoare autostradă.

Iașul va concura cu sute de alte orașe pe proiecte mici
Din suma totală de aproape 30 de miliarde de euro, Guvernul a propus ca 4 miliarde euro să se constituie într-un fond de reziliență pentru localități, pe patru paliere: municipii reședință de județ, municipii, orașe și comune. Pentru municipiile reședință de județ (și zonele lor urbane funcționale), așa cum e Iașul, se vor putea depune:

-  proiecte pentru calitatea aerului; 

-  proiecte pentru digitalizare/smart city;

-  reabilitare/extindere/modernizare/construire clădiri publice
-  regenerarea urbană; 

-  construirea de parcaje subterane/supraterane și realizarea de spații verzi în zonele eliberate de automobile; 

- construirea/transformarea în eco-cartiere/cartiere inteligente;

- extinderea suprafețelor verzi, realizarea pădurilor urbane, realizarea culoarelor verzi ecologice; 

- modernizarea/reabilitarea/reconfigurarea/extinderea spațiilor publice și mobilier urban; 

- iluminat public digitalizat;
- construirea de locuințe pentru tineri/locuințe sociale/locuințe de necesitate/locuințe pentru specialiști din sănătate și învățământ;

- schimbarea parcului de vehicule destinate transportului public.  Proiectele finanțate vor fi condiționate de crearea de benzi dedicate pentru transportul public;

- asigurarea infrastructurii pentru transportul public (realizarea de benzi dedicate pentru transportul public; extinderea căilor de rulare pentru transportul public; construirea/reamenajarea de noduri intermodale);

- asigurarea infrastructurii pentru biciclete (benzi dedicate nemotorizate).

Randările futuriste, caracteristica Adiministrației Chirica. Șansele ca pasajul suprateran din Podu Roș să fie finanțat prin PNRR sunt infime

Alte domenii: de la creșe până la rețele de gaz
Atât municipiul cât și județul ar mai putea fi eligibile și pe alte categorii de finanțare din PNRR: alimentări de apă și canalizări, împăduriri, reabilitarea seismică a clădirilor, construcția de creșe și școli, digitalizarea educației, dezvoltarea rețelelor de gaz, infrastructură socială si cămine de bătrâni, turism, construcția de noi spitale.

Iașul va primi o sumă fixă, în funcție de proiecte
La nivel practic, Iașul are nevoie de investiții la absolut fiecare linie de finanțare enunțată în PNRR. Modalitatea de „câștigare” a banilor ar putea crea probleme Iașului. „În interiorul fiecărei categorii (municipii reședință de județ, municipii, orașe și comune – n.r.) se va aloca o sumă fixă la dispoziția UAT, pentru implementarea proiectelor din aria de priorități a PNRR. Distribuția se va organiza în runde de tragere a fondurilor (prima rundă – acces universal, a doua rundă – se redistribuie fondurile rămase neutilizate către cei care au cheltuit alocarea)”, se punctează în PNRR.
Încă nu se știe ce sumă va fi alocată fiecărui palier și nici care va fi criteriul de acordare a finanțării (primul venit, viabilitatea investiției, altă formă de punctaj). Însă, documentul cuprinde o precizare clară: proiectele trebuie să ajungă la „maturitate  - termen de implementare 31.08.2026 (nu se «fazează»).

Zeci de minute se stă în trafic la toate intrările în Iași: Păcurari, Bucium și CUG

Lista lui Chirica: reșaparea proiectelor mici vânturate în ultimii 9 ani
Astfel, parcurgerea unei investiții, de la documentația tehnică, licitație, implementare și recepție trebuie să se producă până în vara anului 2026.

La începutul lunii martie, primarul Mihai Chirica a prezentat într-o conferință de presă proiectele pe care le-ar vrea finanțate prin PNRR. Lista, una fantezistă, cuprindea 45 de posibile investiții cu o valoare totală estimată de aproximativ 2,3 miliarde de euro. Cel mai costisitor, trenul metropolitan, cotat la 1,4 miliarde de euro nici n-a fost vreodată luat în serios de membrii Guvernului de la București.

Lista lui Chirica, reșapată, e în fapt suma tuturor inițiativelor pe care acesta le-a vânturat în ultimii 9 ani ca viceprimar și, ulterior, primar al Iașului. Acolo se regăsesc parcări de tip „park&ride”, modernizarea sistemului de termoficare, reabilitarea termică a blocurilor, refacerea mai multor clădiri de patrimoniu, reabilitari de străzi și linii de tramvai, dar și extinderea transportului electric (tramvaie + troleibuze), achiziția de autobuze electrice, realizarea de piste pentru bicicliști, refaceri de spații verzi, parcuri, amenajarea arhitecturală a Bahluiului, pasajele supraterane din Podu Roș.

Mihai Chirica și Costel Alexe n-au făcut niciun comentariu

Opoziția a catalogat această listă ca fiind cel puțin neserioasă și a taxat faptul că multe dintre aceste propuneri nu au în spate și documentația tehnică astfel încât ar fi greu să fie finalizate până în 2026.
După lansarea publică a PNRR de vineri, nici primarul Mihai Chirica și nici Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, ambii fruntași PNL Iași, n-au făcut niciun fel de comentarii pe marginea acestuia, ori a proiectelor pe care le propun pentru Iași.

Teoretic, Iașul ar putea primi bani pentru modernizarea depoului de tramvaie, dar întrebarea este dacă poate face proiectul până în 2022

Distribuția fondurilor pe cei șase piloni
Pilonul I - Tranziția verde:
-  Sistemul național de gestionare a apei: acces la apă și canalizare, irigații, dezmlăștiniri, lucrări de combatere a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă – 4 miliarde de euro
-  Împădurim România și protejăm biodiversitatea – 1,5 miliarde de euro
-  Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară – 1,3 miliarde de euro
- Transport feroviar și mobilitate urbană – 5 miliarde euro
- Valul renovării – Fondul pentru reabilitarea verde și seismică – 2,2 miliarde de euro
- Energie regenerabilă și eficiență energetică – 1,3 miliarde euro
Pilonul II - Transformarea digitală:
- Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC – 2,59 miliarde euro
- România Educată – Digitalizarea educației – 780 milioane euro
- Broadband și 5G – 650 milioane euro
Pilonul III - Creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii:
- Reforma sistemului de pensii și reforme fiscale – 110 milioane euro
- Investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat – 2,4 miliarde euro
- România Educată – Învățământ dual, tehnic și profesional – 630 milioane de euro
- Cercetare, Dezvoltare și Inovare – 510 milioane de euro
- Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi – 600 milioane de euro
- România Creativă (industrii creative) – 77 milioane de euro
- Transport rutier și autostrăzi – 4,5 miliarde euro
Pilonul IV - Coeziune socială și teritorială:
- Fondul de reziliență pentru localități: 4 miliarde euro
- Fondul pentru dezvoltare comunitară în rural și zone urbane sărace – 400 milioane euro
- Infrastructură socială si cămine de bătrâni - 250 milioane de euro
- România Velo – Încurajarea transportului și turismului pe bicicletă, pedestru și alte forme nemotorizate - 120 milioane de euro
- România Atractivă: 400 milioane euro
Pilonul V - Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională:
- Fondul pentru Spitale. Creșterea accesului la Sănătate – 3 miliarde euro
- Reziliență în situații de criză – 700 milioane euro
- România Educată – infrastructură școlară și universitară – 2 miliarde euro
- Încurajarea formalizării muncii și introducerea Venitului Minim de Incluziune – 567 milioane de euro
- Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției – 148 milioane euro
- Fondul de reziliență a societății civile – 100 milioane euro
Pilonul VI - Politici pentru generația următoare, copii și tineri:
- România Educată - Programul național de reducere a abandonului școlar – 636 milioane euro
- Granturi pentru tineret și sport – 300 milioane euro
- România Educată - Programul Național pentru Creșe – 370 milioane euro

Article image
Compania Națională de Investiții asigură fonduri pentru trei stadioane și șapte săli polivalente. Suceava, ultima pe listă. Iașul rămâne cu pozele lui Chirica În ultimul an, Compania Națională de Investiții a anunțat finanțarea  construcției pentru mai multe baze sportive, în orașe precum Brașov, Pitești, Timișoara sau Suceava. În acest timp, Mihai Chirica prezintă detalii despre proiecte similare din Iași, dar rămase la s...
Autor cristi tanasa Reportaje 18 Martie 2021


Citeste si...
Nota
(1 Vote)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: