Într-un puseu de aroganță, Mihai Chirica, primarul Iașului, a declarat, în 2019, despre planul clujenilor de a-și face metrou: „Sincer, eu nu am să-mi trag niciun metrou, iar când apare metroul la Cluj, eu voi fi primul călător. Să dea Dumnezeu să pot să mă mişc, dar bănuiesc că nu o să apuc!”.
Joia trecută, Emil Boc, primarul Clujului, a semnat contractul de proiectare și execuție: 9 miliarde de lei, 21 de stații, termen de realizare 8 ani. Din suma totală, 1,5 miliarde lei sunt fonduri din PNRR. La Iași, doar firimituri din PNRR: singura certitudine, 18 tramvaie scurte (22 metri), un buget total de 40 milioane de euro. Cam asta e diferența, Clujul ia 306 milioane de euro, Iașul doar a șaptea parte. În aceste condiții, o reformare completă a transportului public din Iași este imposibilă.
Capacitatea de transport în Iași este subdimensionată la orele de vârf. Flota CTP numără 170 de mijloace și ar fi necesar un număr dublu
200.000 de ieșeni în mișcare la „orele de vârf”
Din cele două sloturi orare 7:00 – 9:00 și 14:00 – 18:00 extrem de aglomerate, dimineața circulația este sufocantă. Populația Iașului cu localitățile limitrofe, primul inel din suburbii, măsoară acum 450.000 - 500.000 de oameni.
Sunt peste 120.000 de salariați, 60.000 de copii în învățământul preuniversitar, 50.000 studenți și peste 80.000 de pensionari care sunt din Iași sau au treabă în oraș. O estimare rezonabilă arată că măcar 200.000 de oameni se deplasează între orele 7:00 – 9:00 la serviciu, la școală, la medic sau la piață.
Pentru toți aceștia, Compania de Transport Public scoate zilnic la stradă 180 mijloace, împărțite astfel:
1) Total autobuze la stradă la orele de vârf: 88 +16 (trasee metropolitane) = 104 unități
104 de autobuze x 100 de locuri = 10.400 capacitate
2) Total tramvaie la stradă: 76 la orele de vârf
16 vagoane PESA – 230 de locuri
16 Bozankaya – 230 de locuri
44 vagoane GT 4 – 140 de locuri
32 x 230 = 7.360
44 x 140 = 6.160
Total tramvaie = 13.520 capacitate într-o situație ideală când toate cele 32 tramvaie moderne circulă concomitent dimineața.
Total capacitate mijloace de transport = 23.920. Majoritatea curselor (dus-întors) durează între 60 și 80 de minute. Unii coboară, alții urcă, ceea ce înseamnă că într-o oră,
CTP poate transporta aproximativ 35.000 călători. Astfel, în intervalul 7:00 – 9:00, capacitatea este de 70.000 de călători.
Dacă 100.000 de ieșeni ar alege transportul în comun în locul mașinii proprii, nu ar avea loc în tramvaie. Nu sunt suficiente
Cifrele oficiale furnizate de conducerea CTP au arătat numărul de călătorii înregistrate în primele luni ale acestui an:
- ianuarie 7.476.236
- februarie 7.297.020
- martie 7.843.012
- aprilie 7.267.493
Așadar, în martie, când a fost consemnat cel mai mare număr de călătorii, ar ieși o medie zilnică de 253.000 și una orară (între 5 dimineața și 11 seara) de 14.055. Deci, la orele de vârf se poate duce peste 30.000.
Dacă între 7:00 – 9:00 capacitatea este de 70.000 de călători, iar necesarul ar fi de 200.000, rezultă un deficit de 130.000, adică 65.000 de călători/oră.
E nevoie de dublarea flotei de transport public
Prin PNRR, Primăria Iași a anunțat că va achiziționa încă 18 tramvaie, însă mai scurte, 22 metri față de 30 m cele poloneze, PESA. S-ar ajunge la 50 de tramvaie noi din cele 76 aflate la stradă, însă efectul acestora în frecvență va fi insesizabil de vreme ce doar le vor înlocui pe cele vechi.
O dublare a capacității CTP ar însemna ca între 7:00 și 9:00 să poată transporta 140.000 din cei 200.000 de ieșeni care au treabă dimineață:
- 100 de autobuze noi = 50 milioane de euro
- 60 tramvaie de 30 metri (230 călători capacitate fiecare) = 120 milioane de euro
Total: 170 milioane de euro pentru dublarea capacității de transport de la 35.000 la 70.000 călători pe oră
Extinderea rețelei de transport și dublarea parcului : 500 milioane de euro
A doua măsură pentru încurajarea transportului cu CTP este extinderea rețelei de tramvai:
- Podu Roș - Bucium (fostul punct de poliție) = 5 km
- Capăt CUG – Blocuri Lunca Cetățuii = 3,4 km
- Căpat Tehnoton – Tomești = 4,3 km
- Tomești – Holboca = 2,1 km
- Holboca - Dancu = 2 km
- Rond Agronomie – Castel = 3,2 km
- Rond Dacia – Rond ERA = 2,2 km
Total: 22,2 km
Preț linie dublă, stâlpi, dublare șosea de la două la patru benzi = 7 milioane euro/km. Prețul estimat este maximal, fiind de așteptat ca prețurile reale să fie mai mici. Oradea a construit linii noi de tramvai cu 3 milioane de euro/km.
Total extindere 23 km = 160 milioane de euro.
Acum, Iașul are 77,5 km cale simplă (stradală + depouri) din care 69,4 km doar stradal.
Pentru a menține frecvența tramvaielor, ar mai fi necesare încă 90 de vagoane = 180 milioane euro

Nenorocirea din Nicolina e produsă de numărul prea mic de tramvaie. Trece un singur mijloc de transport la 10 minute, prea puțin pentru cei 60.000 de locuitori din zonă
Total extindere șină + achiziția a încă 90 de tramvaie = 340 milioane de euro la care se adaugă cei 170 milioane de euro pentru dublarea capacității.
Total general extindere rețea de tramvaie (23 km șină dublă) + creștere flotă (de la 180 mijloace la stradă la 430) ce ar asigura o capacitate pe oră de 90.000 călători – 510 milioane de euro.
E nevoie de parcări supraterane la capăt de linie, pentru ca locuitorii din suburbii să-și lase mașinile și să urce în tramvaie
Sunt necesare și parcări noi în zonele de preluare a călătorilor
La mijlocul lunii decembrie 2022, la Oradea a fost pusă în funcțiune prima linie nou construită, extindere, din România ultimilor 30 de ani. Cu o lungime de 3,8 kilometri, din care 2,3 kilometri au fost înierbaţi, a costat 11,6 milioane de euro fără TVA. La Iași nu doar că nu s-a construit, ci s-a astupat cea dintre Podul de Piatră și Podu Roș, pe malul drept al Bahluiului.
Pentru un sistem eficient, la intrările în oraș ar trebui construite parcări tip park&ride. Cei care intră în Iași să-și lase mașinile personale și să urce în autobuze și tramvaie. Cu câțiva ani în urmă, Primăria a identificat chiar șase zone în apropierea Complexului Era, în Dacia, la Fortus SA, dar și la intrările dinspre Holboca, Tomești și zona Cârlig. Nu s-a construit niciuna, nu se cunosc valorile acestor investiții, nu există nici măcar documentațiile necesare.
Strasbourg are cu 200.000 de călători/zi mai mult decât Iașul, la aceeași populație
Spre comparație, câteva cifre de la Strasbourg, un oraș de jumătate de milion locuitori:
- 10 stații park&ride – un total de peste 4.000 de locuri. Cel mai mic – 102 locuri, cel mai mare 800, sute de mii de utilizatori anual. Pentru a-i încuraja să-și lase mașinile, există reduceri la prețul biletelor și abonamentelor pe tramvaie
- rețeaua de tramvai din orașul francez măsoară aproape 50 km și este operată de 94 de vagoane de mare capacitate
Demonstrație: în Strasbourg, oraș cu același număr de locuitori ca Iașul, numărul de călători transportați zilnic este cu 200.000 mai mare decât la noi. Explicația: au mai multe tramvaie, capacitate de transport mult mai mare
- În Strasbourg, sistemul cu tramvaie a fost abandonat în 1960 și reintrodus în 1994. De atunci, rețeaua se extinde constant
- în 2018, media zilnică a călătoriilor în Strasbourg depășea 450.000, față de o medie zilnică la Iași în martie 2023 de 253.000 călătorii pe tot ce înseamnă transport public, tramvaie și autobuze
- tramvaiele care circulă prin Strasbourg au între 33 și 43 metri și pot transporta până la 288 pasageri fiecare
Pasaje în nodurile rutiere cele mai aglomerate
Din bani publici, Primăria Oradea a făcut 5 mari parcări sub și supraterane ce pot fi luate ca etalon în ceea ce privește costurile. Spre exemplu, una dintre acestea, inaugurată în 2020, cu o capacitate de 400 de locuri, a costat 4 milioane de euro.
Așadar, pentru Iași, 5 park&ride x 5 milioane de euro fiecare = 25 milioane euro pentru 2.000 de locuri.
Pentru descongestionarea traficului, la Iași au fost prezentate mai multe randări și machete de pasaje sub și supraterane. Mai întâi, subterane și apoi supraterane în Podu Roș. Apoi, alte două subterane la Rond Agronomie și în fața Palatului Culturii. Niciunul nu a fost materializat.
Cost pasaje Podu Roș: 15-20 milioane de euro.
În schimb, la Oradea se lucrează la o rețea de 5 pasaje subterane în Piața Gojdu. Investiția de peste 17 milioane de euro va fi gata în acest an.
Sunt necesare campusuri școlare în suburbii
O altă soluție pentru descongestionarea traficului din Iași ar fi reducerea „navetei” școlarilor. Familii care s-au mutat în Miroslava, Bârnova, Lețcani, Rediu sau Aroneanu, dar care continuă să își aducă copiii la școlile din Iași, mai dotate și cu o reputație mai bună. Soluția ar fi realizarea a două-trei campusuri școlare în comunele satelit.
Campus școlar construit la Oradea din bani de la bugetul local, 30 milioane de euro. La Iași nu s-a construit nicio școală nouă în ultimii 34 de ani
La Bihor, Consiliul Județean va finaliza în curând lucrările la un mare campus școlar destinat învățării unei meserii. Consorțiul pentru învățământ dual „Campus Oradea” este format din 18 membri, respectiv două autorități publice, Consiliul Județean Bihor și Primăria, școli și firme private. Aici vor fi funcționale laboratoare, ateliere de practică pentru diferite specializări, săli pentru învățământul teoretic, un cămin pentru cazare cu o capacitate de 140 de locuri, o cantină, cabinete medicale, bazin de înot și sală de sport. Valoarea proiectului se apropie de 30 milioane de euro, a fost lansat pe finanțare proprie, locală. În martie 2023, CJ Bihor a depus cerere pentru decontarea prin PNRR. Lucrările sunt aproape finalizate, șefii județului ar vrea să-l deschidă chiar din această toamnă. Toată investiția s-a derulat în doi ani jumătate.
Două campusuri școlare în imediata vecinătate a Iașului: 60 milioane de euro.
Depoul Dacia este o idee veche de 15 ani la Iași. Deocamdată e la nivel de machetă
Centura ușoară, proiect abandonat
Trâmbițată cu ani în urmă, realizarea de la zero a unui nou depou în Dacia, o investiție de peste 50 milioane de euro finanțată în parte cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) încă nu a început. În martie 2023, a fost anunțată demolarea structurilor actuale ce ar urma să se facă în acest an, însă procedura nu a fost pornită.
Depou Dacia: 40 milioane de euro.
Așa numita centură „ușoară” a Iașului este un alt proiect îngropat. Contractul pentru actualizarea studiului de fezabilitate a fost semnat în 2021 cu o firmă clujeană. Însă, s-a blocat la obținerea avizului de mediu. Valoarea se ridică la aproximativ 190 milioane de lei – 39 milioane de euro, cu finanțare incertă. Aceasta ar urma să aibă 8 kilometri din care 5 kilometri de drum nou pe ruta giratoriu Uricani – Cicoarei, cu două continuări spre Dacia și Nicolina.
Mihai Chirica practică un cult al personalității de tip Asia Centrală. Postarea sa pe Facebook are următorul comentariu la această fotografie: „Ceasul istoriei ticăie fără încetare!”. În acest timp, Iașul este cel mai poluat oraș din România pentru că este cel mai aglomerat
Ziarul de Iași, noiembrie 2022: „Ideea de construire a drumului a fost resuscitată în campania electorală din anul 2020, atunci când preşedintele Consiliului Judeţean Costel Alexe spunea că actualizarea studiului de fezabilitate va fi gata «într-o lună». Ulterior, DRDP a vorbit despre un termen de «trei luni», deşi în caietul de sarcini durata era de 12 luni”.
Centura ușoară: 40 milioane de euro.
Total investiții minimale pentru descongestionarea traficului din Iași: 700 milioane de euro mai puțin de jumătate față de cât costă metroul clujean.
Reacțiile Opoziției locale: „Numărul de călători crește odată cu capacitatea de transport”
Marius Bodea, senator USR: „La Iași, avem nevoie de o revoluție a transportului public. Clujul își face metrou, iar la Iași nu suntem în stare să mărim flotele de transport public suprateran. Oradea își scoate traficul din oraș prin două inele de centură, iar noi avem un biet ciot de șosea ocolitoare.
Sunt câteva condiții simultane să reușim. Extinderea axelor de transport public spre suburbiile care au devenit adevărate orașe lipite de Iași. Creșterea numărului de tramvaie și autobuze pentru a obține o frecvență mare. Astăzi nu avem capacitate să-i transportăm pe ieșenii care aleg mașinile personale. Iar eu l-aș face gratuit, am prezentat și exemplele funcționale din Europa. Suntem prizonierii unui primar defazat complet față de nevoile celor ce l-au ales. Și defazarea aceasta este completată de multiplele probleme penale care îl fac nefrecventabil în cercurile de putere de la București. Pe deasupra, este și incapabil să gestioneze eficient banii locali”.
Bogdan Crucianu, liderul consilierilor locali PSD: „Din nefericire, suntem captivi zi de zi în cozile infernale care se formează pe toate arterele Iașului. Și pun accent pe acest toate, deoarece tot orașul este paralizat, iar Executivul nu a avut curajul de a demara măcar un proiect de mare anvergură în acest sector! Realitatea tristă este că, în timp ce la Cluj va apărea metroul, la noi vor mai răsări noi machete și promisiuni peste care se va așterne, așa cum s-a întâmplat și până acum, praful! Dacă vrem să rezolvăm problema transportului la Iași, trebuie demarate proiecte de anvergură atât în zona de infrastructură rutieră, cât și în ceea ce privește modernizarea din temelii a parcului CTP de tramvaie și autobuze”
Cluj și Oradea fac investiții de 30 de ori mai mari decât la Iași, accesând fonduri publice
ORADEA:
Exemplul 1:
- 1 februarie 2023 s-a semnat contractul de execuție pentru 3 centuri ocolitoare în comune din Zona Metropolitană Oradea (drum național extrem de aglomerat)
- cele trei centuri: Oșorhei, Sântandrei, Nojorid
- lungime totală: 27 km
- valoare: 200 milioane lei (42 milioane euro)
- finanțare UE pe exercițiul 2021-2027 – POR (Programul Operațional Regional)
Trei centuri noi în Zona Metropolitană sunt în construcție la Oradea. La Iași, machete)
La Iași, abia a fost semnat contractul pentru realizarea unui studiu de fezabilitate având ca obiect centura orașului Podu Iloaiei.
Exemplul 2:
- 3 februarie 2023 s-au semnat contractele de execuție pentru alte trei centuri ocolitoare în județul Bihor: Beiuș, Aleșd, Sânmartin
- finanțare: fonduri europene POIM 2014-2020 (Programul Operațional Infrastructură Mare), CJ Bihor fiind acceptat ca partener al CNAIR (eligibilă pentru finanțare)
- Beiuș: 54 milioane euro
- Aleșd: 24 milioane euro (tot POIM-CNAIR) – e licitată din 2021
- Sânmartin: 36 milioane euro (tot POIM-CNAIR)
- toate trei sunt în execuție
Concluzia: trei centuri făcute prin CNAIR, în valoare totală de 114 milioane de euro. La Iași nimic asemănător
Exemplul 3:
- Centura Oradea - Autostrada A3 = 19 km (16 km drum expres și 3 km drum național la două benzi pe sens)
- valoare – 110 milioane de euro
- finanțare – CNAIR (fonduri guvernamentale)
- executant: Strabag, lucrare începută în 2022, va fi finalizată în decembrie 2023
- SF-ul a fost făcut de Zona Metropolitană Oradea în 2018, în 2019 a fost predat către CNAIR, care finanțează proiectul, în 2021 s-a făcut proiectarea de către Strabag, iar în 2022 a început execuția.
Chirica predă banderola lui Alexe. Au dosare penale, conduc fără probleme Iașul, nu construiesc nimic, și-au trecut averile pe rude
TOTAL proiecte mari de infrastructură Oradea în ultimii 4 ani: 266 milioane de euro, fonduri europene (unele angajate în avans) și fonduri guvernamentale
CLUJ
Exemplul 4:
- Șoseaua de Centură, 1,5 miliarde de euro, proiect aprobat în două etape de Ministerul Transporturilor: 1 miliard de euro finanțare prin POT (fonduri europene 2021-2027) și 460 milioane de euro (etapa a doua), fonduri locale
- 100 km de autostradă, 35 km de piste de biciclete
- cele trei tronsoane ale Centurii au fost scoase la licitație în martie
- clujenii spun că orădenii le-au luat-o înainte cu Centura (vezi Exemplul 3) și s-au grăbit să-i ajungă din urmă. Iașul, zero
- la Cluj mai există și metroul aprobat prin PNRR
La Iași n-avem niciun proiect gata de execuție dat publicității. N-avem 1 km de drum alternativ la Aeroport. La Iași se vorbește de niște proiecte europene de 4-5 milioane de euro (Baia Turcească, Palatul Braunstein sau Muzeul de Istorie Naturală) și se mai vorbește de 18 tramvaie care vor veni peste 3 ani.