Succes de anvergură: termoficarea de la Iaşi este considerată printre cele mai bune sisteme din România. Cum a reuşit Veolia să pună pe picioare reţeaua falimentară de energie termică din Iaşi a fost una dintre temele principale ale unei conferinţe de la Bucureşti unde au participat primari din oraşele care au probleme cu acest serviciu. „Guvernul a încercat să le arate trei modele de succes, unul privat şi două de stat, ca să aleagă între cele două formule”, spune Ana-Maria Icătoiu, directorul comercial şi de comunicare al Veolia Energie Iaşi. 

Pe 22 septembrie a avut loc, la Bucureşti, Conferinţa naţională “Termoficarea la răscruce de drumuri. Cum se pot salva sistemele centralizate din România?”. Scopul indirect al conferinţei a fost acela de a prezenta primarilor din oraşele cărora sunt probleme cu acest serviciu două tipuri de reţete de succes: cel privat, de la Iaşi, prin Veolia Energie, şi cele publice, de la Oradea şi de la Chişinău, prin societăţi şi investiţii ale municipalităţilor. “Primarii oraşelor în care sunt probleme ne-au întrebat, la final, cum s-au rezolvat problemele la noi. Suntem dispuşi să-i consiliem. De altfel, unii vor veni la Iaşi, să le prezentăm sistemele noastre”, explică Ana-Maria Icătoiu, director comercial şi de comunicare al Veolia Energie Iaşi.

Serviciu de utilitate publică

Participanţii la conferinţă au căzut de acord că sistemul de termoficare centralizată din România este, în multe oraşe, în colaps. Fără bani, cu datorii imense de recuperat, cu o listă lungă de investiţii necesare, societăţile din majoritatea oraşelor sunt aproape de a nu mai putea asigura căldura iarna viitoare. Organizatorii au menţionat că, din acest motiv, serviciul de termoficare este unul de utilitate publică şi de impact maxim asupra populaţiei. „Încălzirea locală este o decizie locală: primarul şi Consiliul Local trebuie să-şi asume soluţia de încălzire, pentru că acesta este serviciul care contribuie cel mai mult la insatisfacţia cetăţenilor. Poţi accepta să stai 2-3 zile fără curent, dar nu poţi sta 2-3 nopţi de iarnă fără căldură”, a subliniat Emil Calotă, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

„Scopul nedeclarat al conferinţei a fost următorul: Guvernul a dorit să arate primarilor care se plâng de faptul că au multe probleme în acest domeniu câteva exemple de succes. Am fost aleşi noi pentru a reprezenta mediul privat şi societăţile de la Chişinău şi Oradea, pentru investiţii ale statului”, a explicat Ana-Maria Icătoiu.

Expunerile echipei de la Iaşi au fost apreciate de cei prezenţi

Oradea: investiţii imense

Municipiul Oradea primeşte apă caldă şi căldură de la Termoficare S.A. Oradea, societate înfiinţată în anul 2013. Preluând centrala pusă în funcţiune din 1966 şi având peste 70% din reţelele primare îmbătrânite, operatorul a beneficiat de una din cele mai mari investiţii în termoficare din România: 104 milioane euro, din care 88 de milioane au reprezentat fonduri europene. Prin reabilitarea reţelelor şi cazanelor, modernizarea şi automatizarea punctelor termice, implementarea sistemului informatic de citire a contoarelor, comunicarea intensă cu clienţii, operatorul de termoficare din Oradea a oprit debranşările şi a început să aducă clienţi noi în sistem, de la apartamente la hale industriale, şcoli, spitale etc.

Chişinău: S-au împăcat cu clienţii

Al treilea exemplu de succes a fost cel de la Chişinău. Echipa din capitala Republicii Moldova a preluat expertiza trecutului, dar a lansat un program de restructurare şi modernizare a sistemului de termoficare. Datoriile faţă de furnizori au scăzut, pierderile de energie termică au fost diminuate, iar situaţia financiară s-a îmbunătăţit. „Situaţia la Chişinău a fost foarte grea, consumatorii nici nu voiau să audă de noi, administraţia publică de-abia acum a început să recunoască greşelile trecutului şi sperăm să lucreze cu noi pentru dezvoltarea sistemului centralizat de încălzire”, a spus Veaceslav Eni, director general Termoelectrica S.A. Chişinău.

 CET II Holboca, modernizat cu fonduri europene

Cât de aproape de colaps am fost

În vara anului 2011, Iaşul era într-o situaţie critică: fostul CET S.A. a intrat în colaps financiar, combustibilul lipsea din depozite, ceea ce ar fi însemnat că furnizarea de energie termică ar fi fost oprită. Se preconiza o iarnă fără căldură. Primăria a organizat o procedură de urgenţă, prin care a fost ales un prestator de servicii care să ajute la depăşirea momentului critic (iarna 2011–2012), urmând, apoi, lansarea licitaţiei internaţionale pentru delegarea serviciului de termoficare.  În final, Municipiul Iaşi a semnat un contract pe 20 de ani cu operatorul Veolia Energie Iaşi, Primăria fiind, în continuare, proprietarul sistemului de termoficare, iar operatorul acţionând pe baza unui contract de performanţă. „Astăzi, situaţia s-a schimbat. Întreaga cantitate de cărbune este adusă la Iaşi cel târziu în luna octombrie, s-au înlocuit reţelele primare şi secundare care aveau risc de avarie, s-au introdus conducte de recirculare, pentru a furniza apă caldă la temperatura corectă. Clienţii au la dispoziţie multiple căi de comunicare, echipele de intervenţie sunt disponibile 7 zile din 7, 24 ore/zi, există audienţe publice şi întâlniri cu clienţii la scara blocului”, a spus Ana-Maria Icătoiu.

În plus, în premieră pentru România, Veolia Energie Iaşi a derulat o campanie susţinută privind repartizarea corectă a costurilor cu încălzirea, iar mii de familii din Iaşi şi-au primit înapoi banii plătiţi în plus pe lista asociaţiei de proprietari sau locatari.

De asemenea, un proiect pilot de contorizare individuală şi distribuţie pe orizontală de energie termică a fost realizat cu succes, fiind, la acest moment, dorit în mai multe oraşe din ţară.