Cai verzi pe pereţi
Şefii ANP se lăudau atunci că planurile construcţiei ar fi fost deja realizate, iar costurile de proiectare erau suportate de Ambasada Olandei, printr-un program de dezvoltare. „Planurile pe care le vedeţi sunt modulare. Ele pot fi realizate oriunde şi pot fi modificate, întrucât ce vedeţi pe această planşă reprezintă sectoarele unui penitenciar. Astfel, capacitatea unei închisori de acest gen poate fi crescută chiar până la 1.000 de locuri, fiind necesară doar multiplicarea unora dintre sectoare”, spunea Ioan Băla, director la acel moment al ANP. El a prezentat şi o planşă a închisorii a cărei construcţie trebuia începută încă de la finalul acelui an. Prin hotărâre de guvern urmau să fie stabilite detaliile noului complex, care trebuia construit în 16-18 luni, pe un teren de 26 de hectare aparţinând unei foste unităţi militare şi cedat de Ministerul Apărării. Costurile construcţiei ar fi trebuit ulterior rambursate în întregime eventualului câştigător al licitaţiei, iar cota-parte din profit urma să fie stabilită. Închisoarea privată nu s-a realizat însă nici până în ziua de azi, principala problemă fiind legislaţia.
O soluţie la Iaşi - mutarea închisorii
Odată cu proiectul ordonanţei privind graţierea, a fost vehiculată din nou construirea unui penitenicar în regim public-privat ca soluţie pentru reducerea aglomerării din închisori. „Ar fi o soluţie şi realizarea unui penitenciar privat. Nu e firesc ca în penitenciarul din Iaşi să ai supraaglomeraţie, nu e firesc să nu aibă standarde moderne şi, tot la fel, nu e firesc ca Penitenciarul din Iaşi, chiar şi stadionul, să ocupe o zonă rezidenţială foarte frumoasă. Dacă, de exemplu, s-ar găsi un teren în afara oraşului, unde să se construiască un penitenciar modern, cu toate condiţiile, cred că ar dispărea problema din Penitenciarul de la Iaşi, cred că s-ar descongestiona o zonă frumoasă a Iaşului şi ar fi una dintre măsurile pozitive, din pachetul de măsuri pentru eliminarea acestei probleme a supraaglomerării unor penitenciare”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.
„Având în vedere că în alte ţări există penitenciare în parteneriat public-privat, nu văd de ce nu ar putea fi o soluţie. Problema se pune cine ar investi într-un astfel de penitenciar pentru că bănuiesc că ar fi nişte costuri destul de mari şi se cer anumite condiţii, nu îl poţi construi oricum”, este de părere Dorin Scarlii, liderul sindicatului IURIS din Penitenciarul Iaşi.
Aşa arăta proiectul din Prahova. La planşe stăm bine, la punerea în practică, mai rău
Fost director ANP: „Nu este o soluţie”
Sorin Dumitraşcu, preşedintele Sindicatului Omnia şi fost director adjunct al ANP, susţine însă că ridicarea unui astfel de complex nu este o soluţie, el militând pentru modernizarea spaţiilor deja existente. „Presiunea pentru penitenciare private vine din partea unor companii foarte mari şi foarte puternice, care au făcut o afacere din asta. Guvernul Federal din America deja a renunţat la penitenciare private pentru că a descoperit că sunt cu 20% mai scumpe şi cu 40% mai periculoase, adică sunt mai multe infracţiuni acolo”, a spus Dumitraşcu.
Acesta a explicat şi că o închisoare privată nu este una de lux, iar deţinuţii nu îşi pot alege ei unitatea în care să fie încarceraţi. „Să vă explic cum funcţionează penitenciarele astea, şi, repet, sunt un business. Statul dă bani ca să construieşti un penitenciar, apoi ai două variante: fie statul îl operează de la un capăt la altul, fie tu păstrezi partea administrativă şi statul preia partea operativă, angajează personal şi îl pune la treabă”, a mai explicat liderul de sindicat. În opinia sa, costurile construirii unui penitenciar ar fi în jur de 35 de milioane de euro, fără cheltuieli de personal.
8.500 mai mulţi decât capacitatea
Controversatul proiect de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor cu închisoarea de până la 5 ani. Totodată, li se poate înjumătăţi pedeapsa femeilor gravide, persoanelor cu vârste de peste 60 de ani, celor cu boli incurabile în faze terminale şi celor care au în întreţinere copii sub cinci ani. Ministrul Florin Iordache a precizat că de graţiere nu vor beneficia violatorii, criminalii, recidivişitii, cei acuzaţi de fapte de corupţie, iar condiţia pusă este legată de recuperarea prejudiciului. În închisorile din România sunt 27.559 de deţinuţi, raportat la 18.985 de locuri în puşcării.
