Activitatea instituţiei, în pericol
REPORTER DE IAŞI a aflat detalii despre un nou caz de tipul celui dezvăluit săptămâna trecută – în martie 2017, în loc să vireze 131.000 de lei în contul unui furnizor de combustibil, Salubris a trimis banii pe cardul unei persoane fizice care i-a scos şi a dispărut; operatorul de salubritate a pierdut procesul prin care dorea ca băncile să-i returneze banii şi a depus o plângere la Poliţie.
O situaţie similară a avut loc în octombrie 2016, la altă „subordonată” a Primăriei Iaşi. În octombrie 2016, la Servicii Publice a sosit un fax în care OMV, furnizorul de combustibil al societăţii, anunţa că şi-a schimbat contul în care să-i fie viraţi banii. Acelaşi lucru a avut loc apoi şi la Salubris, numai că aici a venit o persoană şi a lăsat la secretariat notificarea cu schimbarea contului.
Un funcţionar de la Servicii Publice a plătit 125.425,50 lei, aferenţi facturii scadente, dar după câteva zile, OMV a sunat - cu o ameninţare voalată „să asigure (Servicii Publice n.r.) plata pentru a evita neacceptarea cardurilor în staţiile de distribuţie ale OMV” - şi a întrebat când va primi banii. „Păi, vi i-am plătit”, au răspuns cei de la Servicii Publice. „Ba nu”, a venit replica OMV care a adăugat că nu a schimbat nici un cont.
Ionuţ Alexandru Bădescu, suspectul din cazul fraudei de la Servicii Publice, alături de prietenii din gaşca din Italia unde locuieşte acum
Băncile, cu Regulamentul BNR în mână
Ulterior, Servicii Publice s-a adresat băncii sale şi celei a OMV (la care şi-au făcut cont şi „căpuşele”), cerând să le fie restituiţi cei 125.425,50 lei, dar acestea au răspuns la fel ca în procesul intentat de Salubris în cazul copy-paste din martie 2017: „Pentru noi doar IBAN-ul contează, nu suntem obligaţi, prin Regulamentul Băncii Naţionale, să facem corelaţia nume - IBAN”. Şi păgubita Servicii Publice a dat în judecată băncile, la fel ca Salubris, şi, la fel ca aceasta, a pierdut procesul, în primă instanţă, dosarul fiind acum în faza de apel.
În sentinţa prin care societăţii Servicii Publice i-a fost respinsă acţiunea, există însă mai multe detalii, care, coroborate cu informaţii din mai multe interviuri, oficiale şi neoficiale, realizate de REPORTER DE IAŞI, conturează ideea unei reţele de ţepari care au profitat de neglijenţa unor funcţionari din cele două instituţii.
„Nu comentăm”
Sebastian Buraga, purtător de cuvânt Primăria Iaşi, instituţie care are în subordine Servicii Publice şi Salubris
10 zile nu au ştiut nimic
Astfel, în cazul instituţiei conduse de Laurenţiu Ivan, banii au ajuns pe 10 octombrie 2016 în contul unui anume Ionuţ Alexandru Bădescu, care până pe 12 octombrie, i-a virat pe toţi în alte conturi. Servicii Publice şi-a dat seama că lucrurile nu sunt în regulă de-abia pe 20 octombrie, „iar la data de 21.10.2016 a sesizat pe pârâta Banca Transilvania în legătură cu situaţia apărută, care la rândul său a transmis pârâtei ING Bank o sesizare la data de 26.10.2016” (fragment din sentinţă).
Pe lângă procesul civil, şi Servicii Publice a depus o plângere penală pentru a afla ce s-a întâmplat şi a recupera banii. „Referitor la acestă persoană (Bădescu n.r.) există mai multe plângeri penale. Dosarul a fost declinat la DIICOT-structura centrală”, a declarat Anca Vîjîiac, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Până la ora închiderii ediţiei, nu am putut obţine un punct de vedere al DIICOT legat de această anchetă.
Neculau: „Oricine poate păţi”
„DIICOT-ul nu ne-a spus prea multe, dar am auzit că au fost mai multe instituţii înşelate, iar paguba s-ar ridica la circa 500 de milioane de lei”, a afirmat actualul director al Salubris, Cătălin Neculau. Se poate spune că instituţia sa l-a avut în mână pe unul dintre cei care, cel mai probabil, face parte dintr-o reţea: infractorul a venit personal la Salubris, secretara nu a cerut o legitimaţie, a înregistrat hârtia, a pus-o în circuitul actelor, a ajuns la Financiar şi banii au fost vărsaţi în respectivul cont. „Nu este vina celor care au plătit, oricine poate păţi”, îşi apără subordonaţii Neculau.
„A venit un fax, acesta a ajuns direct la Financiar, un angajat a avizat plata, fără informarea conducerii”, spune Ivan de la Servicii Publice. Ambii şefi susţin că ulterior incidentelor au modificat procedurile pentru a preîntâmpina ţepele de acest gen.
Ponderea „ţepelor” comparativ cu cifrele contabile din anii în care au avut loc
12% din profitul net pe 2016 al Servicii Publice
4% din profitul net pe 2017 al Salubris
Bădescu: probabil un „pion”
Conform contului de Facebook, a unor declaraţii neoficiale şi a unor date accesibile pe Internet, Bădescu provine dintr-o familie din comuna Săpata-Argeş, părinţii divorţând în 2006. Tatăl, Lucreţiu Eugeniu Bădescu, a fost inculpat pentru vătămare corporală în 2005, iar după şapte ani a candidat la Primăria comunei în calitate de preşedinte interimar al filialei PNL din localitate.
Juniorul a început liceul în Piteşti, fără a-l mai termina, iar în prezent se află în Torino-Italia. Din fotografiile şi comentariile postate pe reţeaua de socializare pare pasionat de maşini puternice, cluburi şi manele, fiind parte a unui grup de tineri români proveniţi din mai multe părţi ale ţării. Bădescu n-a răspuns mesajului postat de REPORTER DE IAŞI pe contul său de Facebook.
Laurenţiu Ivan de la Servicii Publice şi Ioan Apostol, în mandatul căruia a avut loc jaful de la Salubris, nu au luat vreo măsură împotriva angajaţilor care au greşit
Metoda pare nouă, dar nu este
Nu ar fi prima dată când în România este utilizată o astfel de metodă de înşelăciune, inventată însă în străinătate, cel mai probabil în China. Poliţia Română informa, în 2013, că doi suspecţi au fost reţinuţi în urma unor percheziţii, într-un dosar privind prejudicierea a şapte companii multinaţionale, cu şase milioane de dolari şi trei milioane de euro. Una dintre procedurile de furat era următoarea: „(...) suspecţii şi-au înfiinţat în România mai multe firme cu denumiri similare celor apartinând părţilor vătămate şi au contactat clienţii acestora, spunând că a fost schimbat contul bancar şi trebuie să vireze bani în noile conturi. Banii ajungeau astfel în conturile societăţilor comerciale înfiinţate în România. (..) O parte din bani au fost transferaţi de suspecţi în conturile unor societăţi comerciale din străinătate de tip offshore şi redirecţionate ulterior în conturile unor persoane fizice şi juridice din Israel.”
Citește și Salubris a virat 131.000 de lei într-un cont greşit şi nu ştie cui
Servicii Publice, un mic succes
În faza de apel a procesului intentat celor două bănci, judecătorul a anulat sentinţa prin care se respinsese cererea Servicii Publice de obligare a ING şi a Băncii Transilvania la plata celor 125.450.50 de lei şi l-a introdus în cauză, în calitate de pârât, pe Bădescu, lucru respins de instanţa anterioară. La termenul din 13 iunie, judecătorul a cerut Servicii Publice să precizeze obiectul acţiunii „respectiv dacă este vorba despre plată nedatorată, răspunderea civilă delictuală sau altă instituţie de drept civil.” Următorul termen al procesului este programat pe 12 septembrie.
Şi Salubris speră la o asemenea soluţie, în dosarul său băncile fiind mai secretoase – nu au divulgat numele persoanei fizice la care au ajuns cei 131.000 de lei viraţi în martie 2017. Directorii Salubris şi Servicii Publice ne-au declarat că nu au luat legătura să vadă dacă a fost vorba de acelaşi IBAN.
Cu toate acestea, chiar în cazul în care vor câştiga procesele, iar vinovaţii vor fi arestaţi, este puţin probabil ca societăţile subordonate Primăriei să mai recupereze vreodată banii. De obicei, membrii unor astfel de reţele îi cheltuie cu repeziciune şi nu deţin bunuri care să fie executate. Faptul că locuiesc în străinătate face recuperarea şi mai dificilă.
