fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Ioana Băsescu, fostul partener al Ioanei Băsescu, Francesco Giovanni Mario, Elena Udrea, fostul președinte al Consiliului județean Tulcea, precum și alte două persoane au fost puse sub control judiciar în dosarul DNA care investighează finanțarea campaniei prezidențiale din 2009.

 

Ioana Băsescu este acuzată de procurorii DNA de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a urmărit obținerea unui folos pentru sine sau pentru altul, precum și de  instigare la spălare de bani (2 fapte).  Elena Udrea, de spălare de bani în cinci cazuri.

 

DNA a anunțat persoanele implicate în dosar, între care Dan Andronic nu figurează.

 

Comunicatul DNA arată că procurorii  punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, cu începere de la data de 22 septembrie 2016, faţă de următorii inculpaţi:

 

NASTASIA GHEORGHE, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită,

 

TARHON VICTOR, la data faptei președintele Consiliului Județean Tulcea, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită,

 

WAGNER IOAN SILVIU, la data faptei director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a urmărit obținerea unui folos pentru sine sau pentru altul,

 

UDREA ELENA GABRIELA, persoană implicată direct în campania unuia dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2009, în prezent deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii a 5 infracțiuni de spălare de bani,

 

BĂSESCU IOANA, notar public, fiica președintelui României în funcție la acel moment, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a urmărit obținerea unui folos pentru sine sau pentru altul,

- instigare la spălare de bani (2 fapte),

 

FRANCESCO GIOVANNI – MARIO, om de afaceri, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- evaziune fiscală,

- spălare de bani (2 fapte).

 

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

 

În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani despre care există suspiciunea că au provenit din săvârșirea unor infracțiuni și care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

 

1. În acest context, în perioada octombrie – noiembrie 2009, un om de afaceri (martor în cauză), reprezentant al unei firme care avea încheiate contracte în valoare peste 20 de milioane de euro cu autorități locale finanțate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, a fost contactat de inculpatul Nastasia Gheorghe, în calitate de secretar general al instituției respective. Acesta i-a comunicat omului de afaceri că urmează să se aloce fonduri pentru demararea lucrărilor contractate şi i-a cerut suma de 900.000 de lei pentru a nu avea probleme pe viitor cu finanțarea și plata contractelor pe care le avea în derulare, indicându-i și numele societății către care urma să se facă plata.

În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, la insistențele secretarului general, omul de afaceri a virat firmei respective, în două tranșe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deși societățile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie națională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale.

În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidați.

 

2. În aceeași manieră a procedat și inculpatul Tarhon Victor, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Tulcea care în același scop, a cerut unui om de afaceri (martor în cauză), suma de 700.000 lei. Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu Consiliul Județean Tulcea un contract finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului cu o valoare de 50 milioane lei.

Astfel, în perioada 26 octombrie – 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat în conturile a 4 firme, în baza unor contracte fictive de consultanță și servicii de publicitate suma totală de 691.029,63 lei.

Nici de această dată, serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale desfășurate în favoarea aceluiași candidat.

 

3. În luna decembrie 2009, inculpata Băsescu Ioana, fiica președintelui României în funcție la acel moment, i-a cerut inculpatului Wagner Silviu Ioan, director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidențiale, care se desfășurase în toamna aceluiași an.

În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan a încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, prețul menționat în cuprinsul contractului fiind indicat de inculpata Băsescu Ioana care a și intermediat încheierea tranzacției.

În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010 s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferența de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziția inculpatului Wagner Silviu Ioan, ca urmare a faptului că nu a primit nici un document justificativ pentru suma achitată în avans.

Și de această dată, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan, neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi și nu mai achiziționase niciodată publicitate de asemenea valoare).

Mai mult, firma “prestatoare” nu desfășurase anterior acestui moment activități comerciale semnificative și nu avea experiență relevantă în domeniul publicității.

La data de 19 februarie 2010 (la două zile de la încasarea banilor), firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario, care era în acea perioadă concubinul Ioanei Băsescu.

Între cele două societăți nu au existat în realitate nici un fel de operațiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracționale a banilor proveniți din prejudicierea societății de stat reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan.

În cursul lunii februarie 2010, suma de bani obținută în maniera de mai sus a fost folosită în interes personal de inculpaţii Băsescu Ioana și Francesco Giovanni – Mario pentru achitarea contravalorii unei excursii în Cuba și a cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasării.

 

4. La data de 1 iulie 2009, inculpatul Francesco Giovanni – Mario, acționând în calitate de administrator și unic asociat al unei firme, a încheiat un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a două posturi de televiziune cu tematică muzicală și punerea la dispoziție de echipamente și aparatură audio-video.

Conform contractului, în schimbul acestor servicii societatea administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario a încasat de la firma respectivă suma totală de 2.500.000 lei. Veniturile și taxa pe valoarea adăugată colectată în maniera de mai sus nu se regăsesc în declarațiile fiscale, iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei și impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei).

La instigarea inculpatei Băsescu Ioana, suma astfel obținută a fost folosită de inculpatul Francesco Giovanni – Mario pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfășurată în cursul anului 2009 pentru alegerea președintelui României. Transferurile bancare către firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenienței infracționale a banilor.

În contextul prezentat mai sus, legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare.

Remiterea foloaselor infracționale se realiza prin încheierea unor contracte fictive cu societăți care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afișe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și prestarea de servicii de consultanță.

 

Inculpaţilor li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

 

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații trebuie să respecte o serie de obligații, între care să nu depășească limita teritorială României şi să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.

 

Inculpaților i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

 

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 

(Sursa: digi24.ro)


Ioana Băsescu a sosit joi dimineața la sediul Direcției Naționale Anticorupție. Fiica fostului președinte s-a prezentat alături de un avocat și a refuzat să dea declarații.

 

Aceasta ar putea fi audiată în calitate de martor într-un dosar penal, dar calitatea sa juridică sa ar putea fi schimbată în urma audierilor.

 

Conform unelor informații, dosarul ar putea fi legat de retrocedarea unui teren înj județul Argeș.

 

(Sursa: b1.ro)


Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 17 inculpați, printre care prefectul județului Călărași, subprefectul și șapte primari, pentru săvârșirea unor fapte de corupție.

 

Mai exact, au fost trimiși în judecată următorii inculpați:

Jenel Șerban, prefect al județului Călărași (președinte comisie),

Coman Cornel, subprefect al județului Călărași,

Eugeniu Jarul, șef al Administrației Domeniilor Statului – sucursala Călărași,

Elena Ifrim, șef serviciu – Instituția Prefectului Județului Călărași,

Ion Năbîrgeac, director la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară,

Aurelian Dobre, director executiv în Diecția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Călărași,

Dumitru Tudone, secretar general, Consiliul Județean Călărași,

Gheorghe Cora, reprezentant al Agenției Națională de Îmbunătățiri Financiare,

Toma Eneschi, reprezentant al Direcției Silvice Călărași (l-a substituit pe director),

 

toți în calitate de președinte, respectiv membri ai Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași și

 

Lucian Tudor, Niculae Marcu, Dumitru Culea, Constantin Giurea, Victor Manea, Constantin Chirică și Dorel Dorobanțu, primari ai localităților Gurbănești, Sărulești, Valea Argovei, Nicolae Bălcescu, Lupșanu, Tămădău, Fundulea și președinți ai Comisiilor locale de fond funciar și

 

Aurel Stan, în calitate de reprezentant al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași.

 

Toți cei 17 inculpați sunt acuzați de DNA de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

 

Astfel, în rechizitoriul întocmit, procurorii arată că:

 

Dorel Dorobanțu, primar al orașului Fundulea, a încheiat, la data de 12 iulie 2007 împreună cu Aurel Stan (reprezentant O.C.P.I. Călărași) un proces-verbal de delimitare a unei suprafețe de 1.982,54 ha, aflată în domeniul public al statului și în administrarea Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Fundulea (I.N.C.D.A. Fundulea), în vederea punerii în posesie a persoanelor al căror drept de proprietate a fost reconstituit de către comisiile locale Fundulea, Tămădău, Gurbănești, Sărulești, Nicolae Bălcescu, Valea Argovei, Nana, Lehliu, Lupșanu. Pentru aceasta, inculpații au invocat prevederi din legislația privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, fără a dispune de documente care să reflecte modul de calcul al acestor suprafețe.

 

Aceste prevederi, însă, nu erau aplicabile terenurilor aflate în administrarea institutelor de cercetare agricolă.

 

În data de 13 iulie 2007, membrii Comisiei județene de fond funciar Călărași, compusă din inculpații Jenel Șerban, Cornel Coman, Eugeniu Jarul, Elena Ifrim, Ion Năbîrgeac, Aurelian Dobre, Dumitru Tudone, Gheorghe Cora și Toma Eneschi, au aprobat procesul-verbal de delimitare a suprafeței de 1.982,54 ha aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea și trecerea acestuia din domeniul public al statului în domeniul privat al orașului Fundulea.

 

Acest lucru s-a realizat cu încălcarea competențelor prevăzute de lege și fără a verifica și clarifica situația juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era indispensabil activității de cercetare, cu atât mai mult, cu cât, la data respectivă, nu exista o justificare a delimitării suprafeței de teren respective.

 

În aceeași perioada de referință (anul 2007) și în același context, inculpații Tudor Lucian, Marcu Niculae, Culea Dumitru, Giurea Constantin, Manea Victor și Chirică Constantin, în calitate de primari ai comunelor anterior menționate, au întocmit propuneri către Comisia județeană de fond funciar Călărași, pentru solicitarea unor suprafețe de teren, în condițiile în care localitățile respective aveau teren în rezervă. În aceste condiții, propunerile formulate către Comisia județeană de fond funciar Călărași nu erau îndreptățite.

 

Prin acest demers, s-a produs o pagubă în dauna patrimoniului statului, constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul public, în cuantum de 3.771.012 euro, concomitent cu prejudicierea I.N.C.D.A. Fundulea cu suma de 8.632.940 lei, reprezentând lipsa de folosință a terenului.

 

În această modalitate au fost obținute foloase necuvenite pentru persoanele care au fost puse în posesie cu suprafețele de teren respective, având o valoare mult mai mare decât cele la care erau îndreptățite, dacă reglementările legale ar fi fost respectate.

 

Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând plata sumei reprezentând contravaloarea bunurilor imobile și acordarea despăgubirilor bănești pentru folosul de care a fost lipsit statul român, iar I.N.C.D.A. Fundulea s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 8.632.940 lei constând în lipsa de folosință a terenului.

 

În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra conturilor bancare și a bunurilor imobile deținute în proprietate de cei 17 inculpați până la concurența sumei de totale de 25.468.621 lei (compusă din suma de 16.835.681 lei – valoarea de piață a terenului și suma de 8.632.940 lei – lipsa de folosință a acestuia).

 

Față de numiții Clăbescu Doru Eduard, Pșanu Stelian, Marinescu Badea, Titu Ana și Buruiană Costel care au avut calitatea de suspecți în cauză, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării.

 

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Călărași, cu propunerea de a se menține măsurile asiguratorii dispuse în cauză.

 

(Sursa: realitatea.net)


Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Laura Codruta Kovesi a declarat miercuri că votul de luni din Senat prin care a fost respinsă cererea DNA de urmărire penală a senatorului independent Gabriel Oprea, fost ministru de Interne şi vicepremier, acuzat de ucidere din culpă în dosarul morţii lui Bogdan Gigină, este „un vot politic care blochează justiţia", adăugând că în acest caz DNA nu poate să stabilească „răspunderea penală a lui Gabriel Oprea pentru ucidere din culpă", astfel încât „o mamă rămâne să aştepte".

 

„Este un vot politic care blochează justiţia. DNA nu mai poate să stabilească răspunderea penală a lui Gabriel Oprea pentru ucidere din culpă. Deci o mamă rămâne să aştepte", a declarat Kovesi.

 

Senatorii au respins luni, în plen, cererea DNA de urmărire penală a senatorului independent Gabriel Oprea, fost ministru de Interne şi vicepremier, acuzat de ucidere din culpă în dosarul morţii lui Bogdan Gigina, cu 73 voturi "împotriva" şi 45 "pentru".

 

(Sursa: HotNews.ro)


Corb la corb nu-și scoate ochii! Senatorii au votat împotriva cererii DNA de începere a urmăririi penale în cazul fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea, acuzat de procurori de ucidere din culpă.

 

În urma discursurilor ținute în plenul Senatului, inclusiv cel al lui Gabriel Oprea, mai mulți senatori au votat împotriva cererii DNA. Prin urmare, deși comisia juridică a aprobat solicitarea procurorilor, Senatul a respins solicitarea procurorilor.

 

Fostul ministru de Interne Gabriel Oprea le-a cerut colegilor săi din Senat să voteze împotriva solicitării DNA de permitere a începerii urmăririi sale penale. Iar majoritatea, adică 73 de senatori, a făcut exact aşa. Au fost 45 de voturi "pentru". Cererea DNA a fost respinsă. Procurorii cerusesă permisiune să îl ancheteze pe Gabriel Oprea în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, care făcea parte din coloana oficială a fostului ministru.

 

DNA a solicitat acordul Senatului pentru a începe urmărirea penală împotriva lui Gabriel Oprea. Săptămâna trecută, Comisia juridică a avizat pozitiv solicitarea. Însă în plen, colegii fostului ministru de Interne au respins cererea. Din cei 124 de senatori care au votat, 73 au fost împotriva începerii urmăririi penale a lui Gabriel Oprea.

 

Gabriel Oprea: „Nu conduceam eu, aveam viteza legală. Din păcate s-a întâmplat această tragedie, un tânăr poliţist a căzut în una din cele trei gropi din centrul Capitalei. Nici nu puteam să discut cu tânărul coleg de pe motocicletă.

Am trăit un coşmar. Am căutat să îmi fac datoria.

De toate aceste probleme vizavi de itinerariu se ocupă Poliţia Rutieră.

Repet, aflat pe bancheta din spate nu puteam să comit această ucidere din culpă. Cred că ceea a determinat tragedia sunt cele trei gropi, cred că în această direcţie trebuie să îndreptăm atenţia. Vă rog să votaţi împotriva solicitării DNA.”

 

Dosarul prin care DNA cere urmărirea penală a lui Gabriel Oprea conţine 28 volume.

 

DNA arată că, în seara de 20 octombrie 2015, în jurul orei 19.00, agentul de poliţie Bogdan-Cosmin Gigină, care făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului Gabriel Oprea, a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a decedat.

 

„În ceea ce priveşte cauza accidentului de circulaţie constând în viteza de deplasare (84 de km/h) şi neadaptarea acesteia la condiţiile meteorologice, din probele administrate pe parcursul urmăririi penale rezultă indicii rezonabile că această cauză a fost determinată de către ministrul de Interne Oprea Gabriel. Viteza de deplasare era stabilită în mod implicit de către ministrul de Interne prin comunicarea destinaţiei şi a momentului precis la care acesta trebuia să ajungă la destinaţie. De altfel, acesta era singurul în măsură să solicite mărirea vitezei de deplasare dincolo de depăşirea limitei de siguranţă”, susţin anchetatorii.

 

(Sursa: digi24.ro)


Şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi (IPJ) Iași, chestorul Ioan Scripniciuc, a fost audiat de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în dosarul fostului primar Gheorghe Nichita.

 

Scripniciuc a fost întrebat de procurori despre o serie de conversaţii telefonice suspecte pe care le-a avut cu Nichita la începutul anului 2015, în care şeful Poliţiei l-a informat pe edilul de atunci despre o plângere depusă pe numele lui Nichita, scrie „Adevărul”.

 

Interesul procurorilor anticorupţie cu privire la chestorul Ioan Scripniciuc este legat de un telefon pe care acesta l-a primit de la Gheorghe Nichita, la scurt timp după ce pe rolul IPJ s-a înregistrat un dosar de abuz în serviciu care îl viza pe primarul suspendat. Referitor la dosarul penal instrumentat de colegii săi pe numele lui Nichita, Scripniciuc a precizat la DNA că acel dosar a fost înregistrat la nivelul Serviciului de Investigaţii Criminale, şi avea legătură cu o posibilă infracţiune de abuz în serviciu legată de Pasajul subteran „Mihai Eminescu“.

 

Scripniciuc a declarat că de acel dosar se ocupa Serviciul de Investigaţii Criminale, a cărui activitate este coordonată de către comisarul şef Costel Gâtlan. „Îmi amintesc că am fost contactat de către primarul Nichita Gheorghe, care mi-a comunicat că a primit adresă din partea IPJ Iaşi semnată de mine prin care se solicitau mai multe documente. Întrucât nu ştiam despre conţinutul acelei adrese sau a dosarului penal, am întrebat şeful serviciului despre ce este vorba. Am aflat că în acel dosar se fac cercetări cu privire la pasajul Eminescu şi şeful instituţiei Direcţia patrimoniu, un anumit domn Băbâi (n.r. - Virgil Băbâi, şeful direcţiei pentru cultură). L-am recontactat pe edil şi i-am spus că este vorba despre un dosar penal în care trebuie să pună la dispoziţie documentele solicitate, iar dacă doreşte lămuriri, să se adreseze parchetului. Acesta a fost iritat de solicitare“, a declarat Scripniciuc la DNA.

 

(Sursa: adevarul.ro)


Procurorii DNA Oradea au descins în această dimineață, la sediul IPJ Bihor pentru percheziții într-un dosar de corupție. Potrivit unor surse, vizat de anchetă ar fi chiar șeful Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, chestorul Liviu Popa.

 

Descinderea  este a treia rundă de percheziții a Serviciului Teritorial Oradea al DNA, din ultimele luni, în unități de Poliție din județul Bihor. După primele percheziții, cele din zona Beiușului, DNA Oradea a anunțat că procurorii efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție comise în perioada 2014- 2016.

 

Liviu Popa a revenit în fruntea Inspectoratului Judetean de Poliție Bihor în anul 2012. În perioada 23.11.2010 – 15.05.2012, el a fost Inspector General al Inspectoratului General al Poliției Române.

 

Surse din cadrul anchetei susțin că verificările procurorilor se fac după ce Liviu Popa ar fi fost implicat într-un accident de circulație la începutul acetsei luni. Fostul chestor conducea mașina lui Vasile Blaga, care se afla în dreapta lui.

 

(Sursa: libertatea.ro)


Co-președintele PNL Vasile Blaga s-a prezentat luni dimineață la Direcția Națională Anticorupție pentru a fi audiat într-un nou dosar.

 

O jumătate de oră a fost audiat liderul PNL, de procurorii DNA. Vasile Blaga a fost audiat ca martor într-un nou dosar.

 

Este vorba despre un accident ușor în care a fost implicată mașina sa în urmă cu aproximativ două săptămâni. El a spus că nu se afla la volan și că rugase un apropiat să pornească mașina pentru a nu avea probleme tehnice.

 

Persoana apropiată este șeful poliției Bihor, chestorul Liviu Popa. În momentul în care acesta a pornit automobilul a avut loc o tamponare ușoară.

 

„Ştiţi că a avut loc un accident cu mașina mea. Am dat o declarație de martor în care am confirmat că sunt proprietarul mașinii. Acum două săptămâni, fiind în concediu, chestorul Popa - eu l-am rugat să-mi ia mașina, pentru că e diesel și daca n-o miști, mașina e din 2001, a avut un accident ușor la Brașov. S-a deschis un dosar penal și au fost date legate de când am mașina, unde stă”, a declarat Vasile Blaga.

 

Potrivit acestuia, pagubele la mașină sunt un far spart și bara de direcție îndoită.

 

Liderul PNL a adăugat că el și chestorul din Bihor sunt prieteni de familie. Vasile Blaga a precizat că paguba o va plăti chestorul Liviu Popa.

 

Vasile Blaga ajunge pentru a treia oară la DNA pentru a fi audiat, în calitate de martor, în decurs de doi ani.

 

În primăvară a fost audiat într-unul din dosarele ANRP, despre modul în care se făceau numirile în cazul comisiei centrale.

 

Anul trecut, el a fost audiat tot în calitate de martor într-un dosoar în care procurorii investighează modul în care au ajuns anumite sume de bani la Partidul Democrat Liberal în timpul campaniilor electorale din 2012.

 

(Sursa: digi24.ro)


Denunţător sub acoperire, deconspirat de un procuror DNA. Din greşeală, procurorul care investighează dosarul lui Gabriel Oprea, privind cheltuielile suspecte de la DIPI, a scăpat în rechizitoriu numele real al bărbatului.

 

Potrivit Luju.ro, în a doua pagină a rechizitoriului, procuroarea Florentina Mirica susţine: "Prezentul dosar s-a constituit în baza denunţurilor penale formulate de trei funcţionari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă, cu pseudonimele „Ionescu Claudiu”, „Mihalcea Ionel” si „Manea Victor”, care au solicitat şi au primit acordarea statutului de martor ameninţat şi protejarea datelor de identitate".

 

Doar că, la pagina 58 a documentului, cele trei nume fictive nu mai sunt aceleaşi. În locul numelui fictiv Ionescu Claudiu apare Botilă Cosmin. Adică o persoană reală.

 

La pagina nouă, deşi numele este cel fictiv, apare funcţia reală: este vorba despre şeful structurii de control a DIPI.

 

Inspecţia Judiciară a fost sesizată de fostul ministru de Interne, Petre Tobă pentru că în rechizitoriu, procuroarea DNA ar fi inserat informaţii clasificate ca secret de stat. În dosar, Gabriel Oprea, a fost trimis în judecată în luna mai. DNA susţine că o parte din fondurile operative ale DIPI ar fi fost cheltuite pentru cadouri, pantofi numărul 46, cantităţi mari de alcool sau bomboane de pom.

 

(Sursa: realitatea.net)


Bolizi de lux - şpagă pentru foşti şefi ai Loteriei Române. Fostul director general Gheorghe Benea şi fostul şef al Serviciului Achiziţii, Ovidiu Rîpanu, au fost reţinuţi de DNA, pentru trucarea unei licitaţii prin care Loteria a cumpărat autoturisme noi. În dosar este inculpat şi şeful grupului Rădăcini Auto, despre care procurorii DNA spun că le-a fost complice şefilor Loteriei.

 

Acest dosar vizează un contract de furnizare de 182 de autovehicule în sistem buy-back pentru înlocuirea parcului auto al Loteriei Române.

 

Este vorba de un contract în valoare de peste 13 milioane de lei care ar fi fost acordat unei societăți comerciale cu încălcarea legii, fără efectuarea unor studii prealabile și contra unor importante beneficii materiale pentru Gheorghe Benea, dar și pentru alți funcționari din conducerea companiei de stat de la vremea respectivă.

 

Gheoghe Benea ar fi primit, cu ajutorul fiicei sale, un autoturism de lux, iar șeful de la Achiziții ar fi primit două autoturisme de lux, dar și alte beneficii materiale pentru acordarea respectivului contract, care ar fi adus un prejudiciu de peste 2 milioane de lei companiei.

 

10 persoane sunt vizate în acest dosar, inclusiv fiica lui Gheorghe Bunea este cercetată pentru complicitate la luare de mită.

 

Într-un alt dosar, Gheorghe Benea, dar și administratorii mai multor societăți comerciale au fost trimiși în judecată de procurorii DNA, privind contractul încheiat de Loteria Națională pentru comercializarea, prin intermediul agențiilor loto, a unor cartele telefonice.

 

Fostul șef al Loteriei este acuzat de abuz în serviciu și favorizarea infractorului, iar omul de afaceri Maricel Păcuraru, la momentul respectiv administrator al SC Global Network System SRL, aflat acum în închisoare într-o altă cauză, de participație improprie la abuz în serviciu, complicitate la spălare de bani și spălare a banilor.

 

(Sursa: digi24.ro)


Pagina 91 din 93

Arhiva ReporterIS

« August 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Cartierul Austriac