Handicap major din chiar primul pas spre alfabetizare: copii care nu vor ajuta niciodată România cu forță de muncă. E un indicator al gradului de sărăcie extremă. 1.650 de minori născuți în 2011 nu apar școlarizați în Clasa Pregătitoare. Sunt cei din cele mai sărace comunități rrome din județ sau o parte dintre cei care au plecat din țară cu părinții, în căutarea unui loc de muncă. Misterul e nedezlegat de autorități. Nici chiar în Păcureț nu-și înscriu copilul la școală. În comune foarte sărace, primarii nici nu-i caută pe cei neînscriși, pentru că școlile sunt neîncăpătoare.
La Iași, în acest moment, se plătesc alocații pentru 9.109 copii de 6 ani, dar înscriși în clasa 0 sunt doar 7.459 de elevi, conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul Școlar Județean. O parte sunt și copii născuți în perioada septembrie-decembrie 2010, dar numărul lor este compensat de cei născuți la sfârșitul anului 2011, care n-au intrat în Clasa Pregătitoare.
Handicap major din chiar primul pas spre alfabetizare: copii care nu vor ajuta niciodată România cu forță de muncă. E un indicator al gradului de sărăcie extremă. 1.650 de minori născuți în 2011 nu apar școlarizați în Clasa Pregătitoare. Sunt cei din cele mai sărace comunități rrome din județ sau o parte dintre cei care au plecat din țară cu părinții, în căutarea unui loc de muncă. Misterul e nedezlegat de autorități. Nici chiar în Păcureț nu-și înscriu copilul la școală. În comune foarte sărace, primarii nici nu-i caută pe cei neînscriși, pentru că școlile sunt neîncăpătoare.
La Iași, în acest moment, se plătesc alocații pentru 9.109 copii de 6 ani, dar înscriși în clasa 0 sunt doar 7.459 de elevi, conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul Școlar Județean. O parte sunt și copii născuți în perioada septembrie-decembrie 2010, dar numărul lor este compensat de cei născuți la sfârșitul anului 2011, care n-au intrat în Clasa Pregătitoare.
Tendința e clară în ultimii ani: nu mai poartă fuste înflorate, merg la mall și stau pe internet. Stilul tradiţionalist de viaţă al rromilor nu a scăpat de tentaţia Internetului sa de facilităţile de trai din epoca modernă. Smarthpone, cont de Facebook, haine la modă în comunitatea majoritară – toate sunt o atracţie pentru rromi.
Au legat viața tradiţională de porţile palatelor cu turnuleţe din Grajduri, Ciurea sau Zanea şi au ieşit în lume. Şi-au stilizat rochiile înflorate cu unele de firme, salbele cu cocoşei le-au închis în seifuri şi şi-au atârnat la gât coliere discrete, iar la certurile din şatră au renunţat pentru un cont de Facebook. Şi totul nu e deloc o răzvrătire a rromilor tineri împotriva conservatorismului impus de cei bătrâni, căci acum până şi bulibaşii din cele trei comunităţi se exprimă pe Facebook, fac live-uri şi-şi etalează online de la haine, palate, mese îmbelşugate până la şiragurile de dinţi din aur. Un boom al emancipării ultimilor rromi „tradiţionali”.
Tendința e clară în ultimii ani: nu mai poartă fuste înflorate, merg la mall și stau pe internet. Stilul tradiţionalist de viaţă al rromilor nu a scăpat de tentaţia Internetului sa de facilităţile de trai din epoca modernă. Smarthpone, cont de Facebook, haine la modă în comunitatea majoritară – toate sunt o atracţie pentru rromi.
Au legat viața tradiţională de porţile palatelor cu turnuleţe din Grajduri, Ciurea sau Zanea şi au ieşit în lume. Şi-au stilizat rochiile înflorate cu unele de firme, salbele cu cocoşei le-au închis în seifuri şi şi-au atârnat la gât coliere discrete, iar la certurile din şatră au renunţat pentru un cont de Facebook. Şi totul nu e deloc o răzvrătire a rromilor tineri împotriva conservatorismului impus de cei bătrâni, căci acum până şi bulibaşii din cele trei comunităţi se exprimă pe Facebook, fac live-uri şi-şi etalează online de la haine, palate, mese îmbelşugate până la şiragurile de dinţi din aur. Un boom al emancipării ultimilor rromi „tradiţionali”.
