fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS

„Prietenii naturii” nu s-au gândit să consulte un specialist de la Agronomie. Dealurile din jurul Iașului se umplu de puieți „electorali” care, la scurt timp, se usucă. Recent, USR Iași a plantat 5.000 de copaci în Moara de Vânt. Pozat, filmat, postat, apoi proiect abandonat. Nimeni n-a mai udat puieții. Prin urmare, mulţi s-au uscat, iar alţii sunt înconjuraţi de buruieni.

 

Politicienii ieşeni caută orice motiv pentru a acumula capital de imagine. Plantarea de copaci dă bine la imagine, aşa că, în urmă cu trei săptămâni, membrii organizaţiei USR Iaşi, în frunte cu deputatul Cosette Chichirău, s-au mobilizat şi au mers să planteze copăcei în Moara de Vânt, în zona fostei vii. Ocolul Silvic Iaşi a pus aproximativ 5.000 de puieţi de salcâm, stejar, paltin, frasin şi cireş la dispoziţia celor câteva sute de ieşeni care au dat curs invitaţiei venite din partea useriştilor. „Am demarat această acţiune pentru că avem nevoie de aer curat şi trebuie să protejăm natura. Plantăm pentru sănătate, plantăm pentru viitor“, a spus atunci Silviu Gurlui, şeful filialei locale a USR Iaşi.


„Prietenii naturii” nu s-au gândit să consulte un specialist de la Agronomie. Dealurile din jurul Iașului se umplu de puieți „electorali” care, la scurt timp, se usucă. Recent, USR Iași a plantat 5.000 de copaci în Moara de Vânt. Pozat, filmat, postat, apoi proiect abandonat. Nimeni n-a mai udat puieții. Prin urmare, mulţi s-au uscat, iar alţii sunt înconjuraţi de buruieni.

 

Politicienii ieşeni caută orice motiv pentru a acumula capital de imagine. Plantarea de copaci dă bine la imagine, aşa că, în urmă cu trei săptămâni, membrii organizaţiei USR Iaşi, în frunte cu deputatul Cosette Chichirău, s-au mobilizat şi au mers să planteze copăcei în Moara de Vânt, în zona fostei vii. Ocolul Silvic Iaşi a pus aproximativ 5.000 de puieţi de salcâm, stejar, paltin, frasin şi cireş la dispoziţia celor câteva sute de ieşeni care au dat curs invitaţiei venite din partea useriştilor. „Am demarat această acţiune pentru că avem nevoie de aer curat şi trebuie să protejăm natura. Plantăm pentru sănătate, plantăm pentru viitor“, a spus atunci Silviu Gurlui, şeful filialei locale a USR Iaşi.


Cum poate face rost Iașul de 200 milioane de euro din piața imobiliară. Expansiune în exterior. Primăria are 170 ha în proprietate în cea mai bună zonă de dezvoltare a Iașului. Dacă 50 ha ar fi alocate construcției de locuințe, Primăria ar deveni cel mai mare jucător imobiliar din zonă, cu 9.000 de apartamente. Blocurile ar putea fi făcute etapizat, pe măsură ce se vând celelalte n Iașul ar obține o comoară: 200 milioane de euro pentru investiții în pasaje, poduri, axe rutiere, hub-uri școlare și modernizarea spitalelor. Cel mai mare avantaj: dispar proiectele scandaloase ale samsarilor imobiliari.




Primăria, jucător pe piața apartamentelor noi. Cele 170 de hectare din Moara de Foc ar putea deveni amplasamentul unui cartier cu mii de apartamente. Planul e simplu: cu bani de la bănci, Primăria să tocmească constructori care să-i ridice blocuri.


Cum poate face rost Iașul de 200 milioane de euro din piața imobiliară. Expansiune în exterior. Primăria are 170 ha în proprietate în cea mai bună zonă de dezvoltare a Iașului. Dacă 50 ha ar fi alocate construcției de locuințe, Primăria ar deveni cel mai mare jucător imobiliar din zonă, cu 9.000 de apartamente. Blocurile ar putea fi făcute etapizat, pe măsură ce se vând celelalte n Iașul ar obține o comoară: 200 milioane de euro pentru investiții în pasaje, poduri, axe rutiere, hub-uri școlare și modernizarea spitalelor. Cel mai mare avantaj: dispar proiectele scandaloase ale samsarilor imobiliari.




Primăria, jucător pe piața apartamentelor noi. Cele 170 de hectare din Moara de Foc ar putea deveni amplasamentul unui cartier cu mii de apartamente. Planul e simplu: cu bani de la bănci, Primăria să tocmească constructori care să-i ridice blocuri.


Ne minunăm de Polivalenta din Cluj-Napoca: 70 de milioane de lei, integral din bugetul Primăriei. Iaşul nu primeşte finanţare pentru construirea unei săli moderne pentru că banii pentru infrastructura sportivă sunt alocaţi pentru stadioanele ce vor găzdui meciuri la Euro 2020. În 2016, PSD se angajase să construiască o astfel de sală la Iaşi în timpul următorului mandat de 4 ani.

 

În timp ce oraşe mai mici decât Iaşul au beneficiat în ultimii ani de proiecte realizate cu bani de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), capitala Moldovei nu a beneficiat de niciun astfel de finanţare. Dacă zilele trecute, la Focşani, a fost inaugurat un bazin de înot şi urmează să fie reabilitate două stadioane, iar la Târgu Jiu a fost făcută o sală polivalentă şi este pe cale să fie reabilitat stadionul, Iaşul doar speră că va avea, cândva, măcar o sală de sport modernă.


Ne minunăm de Polivalenta din Cluj-Napoca: 70 de milioane de lei, integral din bugetul Primăriei. Iaşul nu primeşte finanţare pentru construirea unei săli moderne pentru că banii pentru infrastructura sportivă sunt alocaţi pentru stadioanele ce vor găzdui meciuri la Euro 2020. În 2016, PSD se angajase să construiască o astfel de sală la Iaşi în timpul următorului mandat de 4 ani.

 

În timp ce oraşe mai mici decât Iaşul au beneficiat în ultimii ani de proiecte realizate cu bani de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), capitala Moldovei nu a beneficiat de niciun astfel de finanţare. Dacă zilele trecute, la Focşani, a fost inaugurat un bazin de înot şi urmează să fie reabilitate două stadioane, iar la Târgu Jiu a fost făcută o sală polivalentă şi este pe cale să fie reabilitat stadionul, Iaşul doar speră că va avea, cândva, măcar o sală de sport modernă.


Ministerul Sănătăţii preia cele 12 hectare de teren din municipiul Iași pe care va fi construit Spitalul Regional de Urgenţă, arată o hotărâre de Guvern adoptată în şedinţa de astăzi.

 

Terenul a trecut în domeniul public al statului român, din cel al municipalității în noiembrie 2016, printr-o hotărâre a Consiliului Local Iaşi. Ministerul Sănătăţii are printre obiectivele prioritare construirea a trei spitale regionale de urgenţă, investiţie pentru care există o finanţare alocată de 300 milioane euro prin Programul Regional Operaţional (POR). De asemenea, în decembrie 2016, Ministerul Sănătăţii a încheiat un Acord de asistenţă tehnică cu Banca Europeană de Investiţii, în vederea întocmirii documentelor necesare aplicaţiei pentru finanţarea din fonduri structurale nerambursabile pentru construcţia celor trei spitale regionale de urgenţă.

 


Reprezentanți ai Ministerului Sănătății (expertul Sorin Zaharcu și arhitectul Redin Abduraman, responsabil de proiect), arhitectul Stefan Wunderlich, consultant din partea Băncii Europene de Investiții, și primarul Mihai Chirica au făcut astăzi, 4 mai, o nouă vizită de lucru la amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgență. După deplasarea în zona Moara de Vânt, discuțiile au continuat la sediul Primăriei Municipiului Iași.

 


În cursul acestei dimineți, primarul Mihai Chirica, însoțit de reprezentanți ai Ministerului Sănătății și membri - experți ai Băncii Europene de Investiții au făcut o vizită de lucru la amplasamentul din zona Moara de Vânt unde va fi construit viitorul Spital Regional de Urgență de la Iași.

 


Tinerii de azi vor avea barbă albă când, în sfârşit, Primăria le va da ce li se cuvine prin lege. Există o lege care spune că primăriile pot concesiona terenuri tinerilor să-şi ridice case. Fostul primar Nichita a exploatat la maximum, din punct de vedere electoral, promisiunea că va face acest lucru în Moara de Vânt, unde Primăria avea un teren în litigiu. Acum nici măcar nu mai este sigur că suprafaţa de acolo va avea această destinaţie. „Vom vedea care este locul cel mai potrivit conform noului Plan Urbanistic General”, spun reprezentanţii Primăriei. Peste 3.000 de cereri stau la sertar din cauza bâlbâielilor municipalităţii.

 

„Aprobăm noul PUG (Plan Urbanistic General n.r.) anul acesta şi împărţim parcele în Moara de Vânt”, anunţa, cu mândrie, Primăria. Acuşi se fac trei ani de la această declaraţie din iulie 2014 şi terenurile care li se cuvin tinerilor prin lege, ca să-şi facă locuinţe, nu sunt nici măcar pe hârtie. Declaraţia actualizată este că „Aprobăm PUG-ul şi apoi vedem”. Diferenţa faţă de acum aproape trei ani este că, între timp, a ieşit din ecuaţie Moara de Vânt ca loc sigur pentru această împărţire de parcele. În rest, nu s-a schimbat absolut nimic. Doar tinerii care au depus cereri sunt acum mult mai bătrâni, iar mulţi au ieşit din cursă. Avreau dreptul la teren până la 35 de ani.

 


Pagina 4 din 6

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top