fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS

Unde dai şi unde crapă: mai multe locuri pentru morţi datorită construirii unei sere. Societatea Primăriei care se ocupă de plantarea florilor şi copacilor în oraş va avea o seră nouă. Numărul de fire plantate din producţia proprie va fi de trei ori mai mare ca în trecut, ceea ce ar fi o lovitură pentru câteva firme private abonate la astfel de contracte până acum. Investiţia în această seră va fi de 420.000 de euro.

 

La finalul anului trecut, Servicii Publice Iaşi (SPI) SA, societate subordonată Primăriei, a semnat un contract de aproximativ 420.000 de euro pentru construirea unei sere.

 


În cadrul conferinței de presă susținută astăzi, 7 decembrie de Marius Bodea și Alexandru Muraru candidați PNL la Camera Deputaţilor și Răzvan Timofciuc, consilier local al PNL Iaşi, a fost prezentată poziția PNL referitor la decizia  Consiliului Local Iași de a ceda Ministerului Sănătăţii 12 hectare de teren în zona Moara de Vânt pentru amplasamentul Spitalului Regional de Urgență. Totodată aceștia au exprimat puncte de vedere referitoare la cazul victimei atacate de câinii comunitari în zona Ciric subliniind faptul că administrația publică locală, implicit SALUBRIS, ar trebuie să răspundă pentru aceasta.

Consilierii locali au aprobat în această seară, transferul suprafeței de 12 hectare de teren, din zona Moara de Vânt, în proprietatea Ministerului Sănătății. Aici va fi construit Spitalul Regional de Urgență (SRU).

 

Deși pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu a fost un singur punct, respectiv transferul suprafeței de teren pe care va fi construit SRU, dezbaterile au durat mai bine de o oră. Majoritatea consilierilor au ținut să-și afirme sprijinul pentru acest proiect.

 


Spital Regional de Urgențe (SRU) de la Iași va fi amplasat în cartierul Moara de Vânt. Hotărârea finală a fost luată la București, în urma discuțiilor purtate vineri, între reprezentanții Guvernului, Ministerul Sănătății, Autorității Aeronautice Române și Primăriei Municipiului Iași, a anunțat astăzi Mihai Chirica.

 

Primarul a anunțat astăzi, într-o conferință de presă, că legătura rutieră se va face prin bulevardul C. A. Rosetti. Spitalul va fi realizat după un proiect suedez și va fi structurat pe trei module. Înălțimea maximă va fi de șase niveluri.

 

Autoritățile ieșene vor pune la dispoziție o suprafață de teren de 12 hectare, situată la peste 2 km de aeroport.

 

Lucrările vor începe după ce va fi elaborată o Hotărâre de Guvern în acest sens. Investiția se ridică la aproximativ 150 de milioane de euro, bani care provin de la Comisia Europeană, Guvern și Banca Mondială.

 

 

Chirica a mai spus că prioritară în momentul de față este punerea terenulului la dispoziția Ministerului Sănătății.

 

Ridicarea SRU în această zonă a fost criticată de reprezentanții Aeroportului Iași. Marius Bodea, directorul Aeroportului, spuneea, în urmă cu câteva săptămâni, că SRU la Moara de Vânt implică trei riscuri: restricții în timpul construcției spitalului, impuse de zboruri, retristricții în zona de protecție după terminarea construcției și îngreunarea traficului rutier pe ruta Iași-Aeroport.

 

Primul risc se referă la macarelele care vor construi clădirea: „Vor fi întreruperi ale lucrărilor, macarelele nu vor avea voie să se miște în anumite momente, aceleași probleme le-am avut și noi la construirea Terminalului 3”, explică Marius Bodea.

 

Citește și Controversa Moara de Vânt: „Faceți Spitalul, omorâți Aeroportul”. Trei riscuri provocate de construirea Spitalului Regional

 

El a precizat că în 4-5 ani pista de 2.400 m va fi extinsă la 3.000 de metri. „Toate calculele trebuie făcute la acest parametru, se schimbă traseele, se schimbă procedurile de aterizare și decolare, ceea ce este valabil acum nu va mai fi valabil atunci”, mai spune Bodea.

 

Heliportul de la viitorul spital va fi de asemenea supus restricțiilor. Elicopterul SMURD va avea timpi de așteptare, afectând intervențiile de urgență.

 

Directorul Aeroportului spune că în 2017 se va ajunge la 60 de mișcări pe zi (avioane care sosesc sau pleacă), o creștere substanțială de la 36 de plecări în prezent. „În intervalul 6 dimineața – 1 noaptea vor zbura avioane din sfert în sfert de oră. Vor fi foarte multe restricții în zona de protecție în tot acest timp”, afirmă Marius Bodea, referindu-se la faptul că elicopterul SMURD va fi ghidat de turnul de control al Aeroportului.

 

Un alt risc îl reprezintă iluminatul Spitalului Regional, care ar putea confuziona piloții de avioane, existând și în această privință restricții aeronautice.


A cumpărat un teren la Moara de Vânt cu 35.000 de euro, dar nu poate justifica decât o treime din sumă. Cu toate veniturile sale și ale soției, ca să facă 35.000 de euro într-un an, șeful CJAS trebuia să se hrănească numai cu aer și să nu-și cumpere nicio pereche de șosete. Conform calculelor, poate justifica doar 12.600 de euro din prețul terenului. Restul de 22.000 de euro i-au picat din cer n Important: Robert Dâncă este singurul angajat al CJAS Iași care nu și-a urcat declarația de avere pe site-ul instituției.

 

Directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) a făcut un număr de prestidigitație. Robert Dâncă și-a luat un teren intravilan la Moara de Vânt fără să-i iasă banii de la un an la altul, în declarațiile de avere.

Au ceva bani

Robert Dâncă și soția sa au venituri în creștere spectaculoasă în ultimii trei ani, salariile cumulate crescând cu 30.000 de lei anual față de 2013. De la 76.000 de lei în 2012 și 108.000 de lei în 2013, ei au trecut de pragul de 130.000 de lei în fiecare dintre ultimii trei ani. Problema este că banii pentru terenul din Moara de Vânt nu se regăsesc nici măcar în aceste venituri.
Șeful CJAS Iași a cumpărat proprietatea în primăvara acestui an, suma fiind confidențială, dar tranzacția fiind raportată pe site-ul ANI. În 2015, Robert Dâncă raporta două depozite de 25.000 de lei fiecare, bani strânși justificând cumva creșterile salariale din ultimii doi ani.

Anul trecut, toată averea lui Dâncă și a soției sale, medic la Cuza-vodă (transferată de la Pneumo, câștigurile sale crescând spectaculos), era formată din: un teren extravilan la Rediu, un apartament de 65 mp, luat în rate, o mașină Skoda veche de 8 ani, două depozite totalizând 50.000 de lei și veniturile anuale de 130.000 de lei.

La capitolul datorii figurau creditul de 85.000 de franci elvețieni și o linie de 5.000 de euro (descoperire pe cont).

 

40 de euro/mp

În 2016, se păstrează terenul de la Rediu, apartamentul și mașina Skoda, dar apare terenul din Moara de Vânt și dispare un depozit de 25.000 de lei. Creditele au rămas aceleași: 85.000 de franci elvețieni și 5.000 de euro. Veniturile au fost de 130.000 de lei (29.000 de euro). Chiar confidențial, prețul proprietății achiziționate a fost aflat de REPORTER DE IAȘI: 35.000 de euro. Vânzătorul a fost latifundiarul Ioan Zapodeanu, care declarase inițial că vinde la Moara de Vânt cu 70 de euro/mp, dar apoi, când i-am spus prețul exact în cazul lui Robert Dâncă, a recunoscut: „Da, el are în planul doi, e mai în spate, acolo e mai ieftin”.

Șeful CJAS a cumpărat 860 mp (40 de euro/mp). Veniturile sale totale între 2015 și 2016 au fost de 29.000 de euro plus depozitul de 25.000 de lei consumat, adică încă 5.600 de euro. În total, 34.600 de euro, adică aproape cât face terenul.

 

 

Robert Dâncă are un lung interimat în fruntea CJAS Iași

Cât rămâne din coșul zilei

Dar Robert Dâncă are un credit în franci elvețieni pe 35 de ani, iar calculatorul de rate, la o dobândă medie de 5%, ne-a dat o valoare de minim 450 de franci pe lună, adică 1.800 de lei. La acestea se adaugă cheltuielile casei, utilitățile, îngrijirea copilului, hrana, hainele, distracțiile de weekend, minim 1.000 de euro pe lună. Din venitul anual de 34.600 de euro (cu tot cu depozit), trebuie să scădem cheltuielile cu viața de zi cu zi (12.000 de euro/an), plus ratele convertite în euro, pentru ușurința calculului: 5.000 de euro. Dacă punem și vacanțele și cheltuielile neprevăzute (cadouri, reparații, gadgeturi), mai dispar 5.000 de euro într-un an.

În total, familia Dâncă a cheltuit 22.000 de euro și a câștigat 34.600 de euro. Diferența rămasă este de 12.600 de euro. Dar terenul a costat 35.000 de euro, iar în declarația de avere nu sunt menționate alte surse de venit, inclusiv împrumuturi de la persoane fizice. Deci nu ies 22.400 de euro.

 

Un salt de 22.000 de euro într-un an

Robert Dâncă a spus că nu divulgă prețul terenului, fiind o chestiune personală, și că sursele de venit sunt doar cele ale familiei: „Terenul l-am cumpărat din veniturile familiei, nu fac niciun alt comentariu”. Șeful CJAS n-a confirmat dacă a primit bani de la rude, dar oricum sursele trebuiau precizate în declarația de avere.

Concret, sunt două posibilități: fie șeful CJAS și soția sau au câștigat în realitate între iunie 2015-iunie 2016 mai mult cu 22.400 de euro, și banii n-au fost declarați, fie au trăit în tot acest timp numai cu aer, pentru că toate veniturile lor s-au regăsit în valoarea terenului. Nu și-au cumpărat mâncare, haine, n-au mers în vacanțe, i-au întreținut părinții, și au băut numai apă de la chiuvetă, și nici măcar n-au plătit întreținerea, acumulând datorii.

Cazul Robert Dâncă este doar un exemplu-școală despre erorile și fracturile logice care apar în declarațiile de avere ale celor mai importanți șefi de instituții și politicieni din Iași. Neechivalarea sumelor câștigate și cheltuite de la un an la altul poate declanșa verificarea ANI, sesizarea instanței judecătorești și, în final, confiscarea sumei. Necorcondanța minoră de la o declarație la alta poate fi o scăpare, dar în cazul lui șeful CJAS lipsesc două treimi din costul real al terenului cumpărat. El a costat 35.000 de euro, iar Robert Dâncă n-a avut decât 12.600 de euro.

Un salt de 22.000 de euro într-un an e bun pentru România, țară ieftină, bună de trăit dacă ai funcție la stat.

 

 

 Pe aici sunt terenurile lui Ioan Zapodeanu, în spatele restaurantului Little Texas

Dâncă a cumpărat prin agenție

Ioan Zapodeanu spune că nu l-a cunoscut pe Robert Dâncă: „El a venit la mine cu un agent imobiliar, abia îmi aduc aminte. Valoarea tranzacției n-o mai țin minte, trebuie să mă uit în acte, am zeci de vânzări pe an”. Zapodeanu are în coama dealului de la Moara de Vânt, pe partea stângă, circa 40 de parcele, pe care le-a vândut în totalitate în ultimii doi ani. „Nu mai am nimic acolo, am dat tot”, afirmă el.

 

Citește și Şefa Radio Iaşi are salariu de bancher: 12.000 de lei pe lună. E al patrulea cel mai bine plătit om la stat din oraș

 

Bilanțul pe cinci ani: economie la sânge

În ultimii cinci ani, toate veniturile familiei Dâncă au fost de 575.750 de lei, circa 130.000 de euro. Dacă luăm în calcul ratele la bancă, în valoare totală de 25.200 de euro, rămân 104.800 de euro. Coșul zilei, evaluat la 1.000 de euro pe lună, mai înseamnă în cinci ani, 60.000 de euro. Tot rămân 44.800 de euro. Mai sunt vacanțele și cheltuielile neprevăzute, dar, dacă ar fi fost extrem de economi, soții Dâncă ar fi putut pune deoparte circa 30.000 de euro pentru terenul din Moara de Vânt. Adică ar mai fi cheltuit doar 15.000 de euro pe vacanțe în ultimii cinci ani.

Dar Robert Dâncă nu a menționat niciodată suma de 30.000 de euro că ar fi economisit-o în cinci ani. El a declarat doar depozite de 50.000 de lei (11.000 de euro), din care 25.000 de lei încă îi mai are. Un exemplu că declarațiile de avere sunt completate cu totală indiferență.   


A cumpărat un teren la Moara de Vânt cu 35.000 de euro, dar nu poate justifica decât o treime din sumă. Cu toate veniturile sale și ale soției, ca să facă 35.000 de euro într-un an, șeful CJAS trebuia să se hrănească numai cu aer și să nu-și cumpere nicio pereche de șosete. Conform calculelor, poate justifica doar 12.600 de euro din prețul terenului. Restul de 22.000 de euro i-au picat din cer n Important: Robert Dâncă este singurul angajat al CJAS Iași care nu și-a urcat declarația de avere pe site-ul instituției.

 

Directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) a făcut un număr de prestidigitație. Robert Dâncă și-a luat un teren intravilan la Moara de Vânt fără să-i iasă banii de la un an la altul, în declarațiile de avere.

Au ceva bani

Robert Dâncă și soția sa au venituri în creștere spectaculoasă în ultimii trei ani, salariile cumulate crescând cu 30.000 de lei anual față de 2013. De la 76.000 de lei în 2012 și 108.000 de lei în 2013, ei au trecut de pragul de 130.000 de lei în fiecare dintre ultimii trei ani. Problema este că banii pentru terenul din Moara de Vânt nu se regăsesc nici măcar în aceste venituri.
Șeful CJAS Iași a cumpărat proprietatea în primăvara acestui an, suma fiind confidențială, dar tranzacția fiind raportată pe site-ul ANI. În 2015, Robert Dâncă raporta două depozite de 25.000 de lei fiecare, bani strânși justificând cumva creșterile salariale din ultimii doi ani.

Anul trecut, toată averea lui Dâncă și a soției sale, medic la Cuza-vodă (transferată de la Pneumo, câștigurile sale crescând spectaculos), era formată din: un teren extravilan la Rediu, un apartament de 65 mp, luat în rate, o mașină Skoda veche de 8 ani, două depozite totalizând 50.000 de lei și veniturile anuale de 130.000 de lei.

La capitolul datorii figurau creditul de 85.000 de franci elvețieni și o linie de 5.000 de euro (descoperire pe cont).

 

40 de euro/mp

În 2016, se păstrează terenul de la Rediu, apartamentul și mașina Skoda, dar apare terenul din Moara de Vânt și dispare un depozit de 25.000 de lei. Creditele au rămas aceleași: 85.000 de franci elvețieni și 5.000 de euro. Veniturile au fost de 130.000 de lei (29.000 de euro). Chiar confidențial, prețul proprietății achiziționate a fost aflat de REPORTER DE IAȘI: 35.000 de euro. Vânzătorul a fost latifundiarul Ioan Zapodeanu, care declarase inițial că vinde la Moara de Vânt cu 70 de euro/mp, dar apoi, când i-am spus prețul exact în cazul lui Robert Dâncă, a recunoscut: „Da, el are în planul doi, e mai în spate, acolo e mai ieftin”.

Șeful CJAS a cumpărat 860 mp (40 de euro/mp). Veniturile sale totale între 2015 și 2016 au fost de 29.000 de euro plus depozitul de 25.000 de lei consumat, adică încă 5.600 de euro. În total, 34.600 de euro, adică aproape cât face terenul.

 

 

Robert Dâncă are un lung interimat în fruntea CJAS Iași

Cât rămâne din coșul zilei

Dar Robert Dâncă are un credit în franci elvețieni pe 35 de ani, iar calculatorul de rate, la o dobândă medie de 5%, ne-a dat o valoare de minim 450 de franci pe lună, adică 1.800 de lei. La acestea se adaugă cheltuielile casei, utilitățile, îngrijirea copilului, hrana, hainele, distracțiile de weekend, minim 1.000 de euro pe lună. Din venitul anual de 34.600 de euro (cu tot cu depozit), trebuie să scădem cheltuielile cu viața de zi cu zi (12.000 de euro/an), plus ratele convertite în euro, pentru ușurința calculului: 5.000 de euro. Dacă punem și vacanțele și cheltuielile neprevăzute (cadouri, reparații, gadgeturi), mai dispar 5.000 de euro într-un an.

În total, familia Dâncă a cheltuit 22.000 de euro și a câștigat 34.600 de euro. Diferența rămasă este de 12.600 de euro. Dar terenul a costat 35.000 de euro, iar în declarația de avere nu sunt menționate alte surse de venit, inclusiv împrumuturi de la persoane fizice. Deci nu ies 22.400 de euro.

 

Un salt de 22.000 de euro într-un an

Robert Dâncă a spus că nu divulgă prețul terenului, fiind o chestiune personală, și că sursele de venit sunt doar cele ale familiei: „Terenul l-am cumpărat din veniturile familiei, nu fac niciun alt comentariu”. Șeful CJAS n-a confirmat dacă a primit bani de la rude, dar oricum sursele trebuiau precizate în declarația de avere.

Concret, sunt două posibilități: fie șeful CJAS și soția sau au câștigat în realitate între iunie 2015-iunie 2016 mai mult cu 22.400 de euro, și banii n-au fost declarați, fie au trăit în tot acest timp numai cu aer, pentru că toate veniturile lor s-au regăsit în valoarea terenului. Nu și-au cumpărat mâncare, haine, n-au mers în vacanțe, i-au întreținut părinții, și au băut numai apă de la chiuvetă, și nici măcar n-au plătit întreținerea, acumulând datorii.

Cazul Robert Dâncă este doar un exemplu-școală despre erorile și fracturile logice care apar în declarațiile de avere ale celor mai importanți șefi de instituții și politicieni din Iași. Neechivalarea sumelor câștigate și cheltuite de la un an la altul poate declanșa verificarea ANI, sesizarea instanței judecătorești și, în final, confiscarea sumei. Necorcondanța minoră de la o declarație la alta poate fi o scăpare, dar în cazul lui șeful CJAS lipsesc două treimi din costul real al terenului cumpărat. El a costat 35.000 de euro, iar Robert Dâncă n-a avut decât 12.600 de euro.

Un salt de 22.000 de euro într-un an e bun pentru România, țară ieftină, bună de trăit dacă ai funcție la stat.

 

 

 Pe aici sunt terenurile lui Ioan Zapodeanu, în spatele restaurantului Little Texas

Dâncă a cumpărat prin agenție

Ioan Zapodeanu spune că nu l-a cunoscut pe Robert Dâncă: „El a venit la mine cu un agent imobiliar, abia îmi aduc aminte. Valoarea tranzacției n-o mai țin minte, trebuie să mă uit în acte, am zeci de vânzări pe an”. Zapodeanu are în coama dealului de la Moara de Vânt, pe partea stângă, circa 40 de parcele, pe care le-a vândut în totalitate în ultimii doi ani. „Nu mai am nimic acolo, am dat tot”, afirmă el.

 

Citește și Şefa Radio Iaşi are salariu de bancher: 12.000 de lei pe lună. E al patrulea cel mai bine plătit om la stat din oraș

 

Bilanțul pe cinci ani: economie la sânge

În ultimii cinci ani, toate veniturile familiei Dâncă au fost de 575.750 de lei, circa 130.000 de euro. Dacă luăm în calcul ratele la bancă, în valoare totală de 25.200 de euro, rămân 104.800 de euro. Coșul zilei, evaluat la 1.000 de euro pe lună, mai înseamnă în cinci ani, 60.000 de euro. Tot rămân 44.800 de euro. Mai sunt vacanțele și cheltuielile neprevăzute, dar, dacă ar fi fost extrem de economi, soții Dâncă ar fi putut pune deoparte circa 30.000 de euro pentru terenul din Moara de Vânt. Adică ar mai fi cheltuit doar 15.000 de euro pe vacanțe în ultimii cinci ani.

Dar Robert Dâncă nu a menționat niciodată suma de 30.000 de euro că ar fi economisit-o în cinci ani. El a declarat doar depozite de 50.000 de lei (11.000 de euro), din care 25.000 de lei încă îi mai are. Un exemplu că declarațiile de avere sunt completate cu totală indiferență.   


Primarul Mihai Chirica a anunțat că va depune plângere penală împotriva membrilor PNL care au făcut presiuni asupra ministrului Sănătății pentru a schimba amplasamentul din Moara de Vânt stabilit pentru Spitalul Regional de Urgențe.

UPDATE

La câteva ore după declarațiile făcute de primar la adresa conducerii Aeroportului Iași, a venit și răspunsul lui Marius Bodea pe care îl prezentăm mai jos:

 

„Referitor la declaraţiile Domnului Primar al Municipiului Iaşi, în Conferinţa de Presă de astăzi, 12 octombrie 2016, privind construirea Spitalului Regional de Urgențe în zona Moara de Vânt, precizăm următoarele:

 

Aeroportul Iaşi nu avizează autorizaţii de construire, astfel încât toate afirmaţiile legate de acest subiect sunt tendenţioase. Avizul tehnic de specialitate pentru construirea unui astfel de obiectiv este obligatoriu şi este emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR).

 

Conform Regulamentului (UE) nr. 139/2014 (Anexa III, paragraf ADR.OPS.B.075 – Protecţia Aerodromurilor, precum şi AMC&GM - Aerodromes - Annex to ED 2014-012-R), Aeroportul Iaşi şi-a îndeplinit datoria şi a acţionat legal, înaintând factorilor de decizie acte pentru a aduce la cunoştinţă riscurile ce pot apărea în cazul realizării unei construcţii precum Spitalul de Regional de Urgențe într-o zonă de risc operaţional aerian. Totodată, şi în baza aceloraşi cerinţe, Aeroportul Iaşi şi-a apărat dreptul legitim de a-şi proteja desfăşurarea eficientă şi în siguranţă a activităţii economice care i-a fost încredinţată spre administrare. 

 

„Amplasarea unui astfel de obiectiv de importanță regională într-o zonă cu restricţii, lângă un  aeroport care, prin activitatea sa, generează zgomot foarte mare, este clar o măsură care va crea o dublă problemă: disconfort fonic pentru cei ce beneficiază de serviciile spitalului şi, cu siguranţă, viitoare restricţii de operare pentru Aeroport, întrucât legislaţia de mediu protejează sănătatea oamenilor în mod primordial, şi nu investiţiile, chiar dacă acestea sunt multiplicatoare în economie, aşa cum este Aeroportul Iaşi.

 

Administratorul de aerodrom are datoria de a monitoriza continuu zonele de protecţie ale Aeroportului şi este obligat să facă toate diligențele legale pentru a-i înştiinţa pe cei în drept asupra riscurilor ce se pot apărea, prin construirea în zonele de protecţie a Aeroportului, a unor obiective civile. Siguranţa oamenilor primează întotdeauna chiar şi în cazul în care vorbim de cei care folosesc obiectivul în cauză sau sunt pasageri în avion. După momentul de înştiinţare, administratorul de aerodrom va fi absolvit de orice obligaţie şi nu va putea răspunde pentru eventuale prejudicii ori evenimente critice produse ca urmare a construirii unui edificiu într-o zonă de risc operaţional aerian. Orice decizie adoptată în urma luării la cunoştinţă a elementelor de risc operaţional şi de altă natură va trebui să fie asumată de cei care iau această decizie.

 

Rog Primarul Iaşului să aibă decenţa de a nu îşi ascunde greşeala de a decide amplasarea hazardată a SRU lângă Aeroport, prin infestarea opiniei publice cu declaraţii deplasate.”, a declarat Marius BODEA, Președintele C.A. al Aeroportului Internaţional Iaşi

 

Știre inițială

Edilul a declarat astăzi, într-o conferință de presă, că va depune la Parchet plângerea, solicitând procurorilor să identifice persoanele care au încercat să-l oblige pe ministru să nu accepte zona din Moara de Vânt.

 

„L-am anunțat și pe domnul ministru că, referitor la persoanele care au încercat în mod abuziv să influențeze decizia pe care urma să o ia la Iași, precizez că vom depune plângere penală la DNA pentru trafic de influență și încercare de a contura o altă decizie tehnică pentru sprijinirea unui membru de partid dintr-o altă formațiune politică. Nu mai dau nume. Și o să cerem judecarea „in rem” până se află cele trei persoane care, cu o zi înainte, au fost la cabinetul ministrului Sănătății, cerând să nu ia o decizie cât timp este prezent comisarul european Corina Crețu la Iași... pentru că nu e bine”, a spus Chirica.

 

Primarul Iașului a făcut referire și la directorul Aeroportului, Marius Bodea, care ar fi transmis într-o adresă către Autoritatea Aeronautică că nu va da aviz pentru noul amplasament.

 

„Am asistat cu deosebită tristețe să văd că un ieșean care a urmărit să obțină și o demnitate publică de a reprezenta viața acestei comunități, își permite să trimită o scrisoare către o autoritate și minister nefiind implicat în niciun fel în proiect. Dorința acestei scrisori este de a aduce autoritatea statului, Ministerul Sănătății și Guvernul României, să ia o decizie în ceea ce privește construirea acestui edificiu în municipiul Iași, pe terenul pus la dispoziție de către noi”, a mai spus Chirica.

 

 

Primarul a specificat faptul că cei care încearcă să oprească proiectul Spitalului Regional nu urmăresc decât interese personale, de grup sau de partid, fără să țină seama de comunitatea din care face parte.

 

Citește și Controversa Moara de Vânt: „Faceți Spitalul, omorâți Aeroportul”. Trei riscuri provocate de construirea Spitalului Regional


Europarlamentarul Cătălin Ivan spune că amplasamentul este perfect, presiunile PNL pentru mutarea la Miroslava având în spate interese imobiliare n Specialiștii în aeronautică susțin însă că spitalul va fi prea aproape în situațiile în care avioanele vor rata aterizarea sau decolarea: „Au nevoie de spațiu”. Cea mai mare problemă va fi folosirea capătului de nord al pistei, utilizată în sezonul toamnă-iarnă.

 

Controversele continuă în privința amplasării Spitalului Regional de Urgență (SRU) la Moara de Vânt, cel puțin până pe 30 octombrie, data anunțată pentru desemnarea finală ce va fi comunicată de Guvern.

 

Se așteaptă un aviz de specialitate din partea Autorității Aeronautice Civile din România (AARC), reprezentanții Primăriei Iași declarând însă că există un acord de principiu pentru noua construcție. Însă experții din Operaționalul Aeroportului Iași afirmă că noul spital, cu mii de angajați și pacienți, cu heliport și o suprasolicitare a traficului rutier în zonă, va duce la stoparea dezvoltării porții aeriene a orașului. „Principala problemă este restricția pentru aeronavele care ar urma să folosească la decolare și aterizare capătul nordic al pistei”, explică Dan Tofan, de la Operaționalul Aeroportului.

 

Ivan: „Presiuni imobiliare la Miroslava”

Un important politician local susține că o clădire de 9-10 etaje nu ar fi nici o problemă în lateralul pistei, la 1,5 km de aceasta. Europarlamentarul Cătălin Ivan spune că, în conformitate cu legislația în domeniu, locația este potrivită din mai multe puncte de vedere. “Sunt 120 de ha ale Primăriei și instituția poate hotărî amplasarea SRU în diferite variante, astfel încât să existe acces din toate părțile, inclusiv de pe șoseaua mică. În plus, se va face șoseaua de centură ce va lega drumul european care duce spre Târgu Frumos de acea zonă. La un astfel de spital vor lucra 2.000-3.000 de oameni ce vor veni la muncă. Una este să vină acolo, alta să meargă 15 km până la Miroslava. Până la urmă, este vorba despre un spital regional, este normal să fie într-un oraș, nu pe câmp, la câțiva kilometri”, ne-a explicat Cătălin Ivan.

 

Europarlamentarul Cătălin Ivan: „Amplasamentul la Moara de Vânt este perfect. Și ministrul Sănătății a fost încântat”

Acesta susține că a consultat legislația aeronautică și, după toate calculele, pe terenul de pe Moara de Vânt se poate construi cu regim de înălțime de 10 etaje. “Știu că este presiunea PNL pentru cealaltă locație, de la Miroslava. L-au împiedicat și pe ministrul Sănătății să ia acum o decizie. Este un lobby foarte agresiv pentru că acolo sunt interese imobiliare”, mai spune Ivan.

 

Ce spune Aeroportul

Reprezentanții Operaționalului de la Aeroportul Iași spun că nu doar înălțimea este factorul luat în calcul în cazul unui aviz.  “Este empirică interpretarea acelui regim de înălțime. Calculele sunt foarte sofisticate și nici măcar nu le putem face noi. Toată operarea avioanelor se face după date exacte. Se face studiu de obstacolare în acest caz și valorile se încarcă în niște programe speciale care dau procedura de zbor. Abia acele programe pot spune ce împiedică și cum”,  ne-a explicat Dan Tofan.

Dar riscul acelui amplasament nu este dat doar de apropierea de pistă, ci de apropierea de culoarul de zbor. “Amplasarea spitalului acolo, față de culoar, este la maxim 1 km, deci mai aproape decât apropierea fizică de pistă. Calculul se face așa: avioanele vin la aterizare pe o pantă de 3 %. Cum se traduce asta? La 1 km de capătul pistei ele sunt la înălțimea de 30 de m și culoarul aerian trebuie să fie liber, chiar dacă în plan lateral. Sunt calcule foarte exacte, nu le pot detalia”, a mai spus Dan Tofan. Acesta mai spune că și mijloacele de radionavigație pot fi influențate și legislația are astfel de prevederi. “Ce facem cu activitatea de heliport care va fi la spital?”

 

Marius Bodea, directorul Aeroportului, spune că SRU la Moara de Vânt implică trei riscuri: restricții în timpul construcției spitalului, impuse de zboruri, retristricții în zona de protecție după terminarea construcției și îngreunarea traficului rutier pe ruta Iași-Aeroport.

Primul risc se referă la macarelele care vor construi clădirea: „Vor fi întreruperi ale lucrărilor, macarelele nu vor avea voie să se miște în anumite momente, aceleași probleme le-am avut și noi la construirea Terminalului 3”, explică Marius Bodea.

 

„Dacă va fi dat avizul AACR, va fi cu restricționarea drastică a operării pe aeroport pe zona de nord. Rămânem aproape descoperiți acolo. Nu ne opunem SRU, chiar este o investiție excepțională. Dar dacă îl vor face aici, strâng de gât aeroportul, o altă investiție importantă”. Dan Tofan, Operațional Aeroportul Iași.

 

El a precizat că în 4-5 ani pista de 2.400 m va fi extinsă la 3.000 de metri. „Toate calculele trebuie făcute la acest parametru, se schimbă traseele, se schimbă procedurile de aterizare și decolare, ceea ce este valabil acum nu va mai fi valabil atunci”, mai spune Bodea.

 

Zonarea protecțiilor în jurul pistei arată că amplasementul spitalului poate fi un incovenient pentru avioane atunci când vor coti din culoarul de zbor din capătul nordic al pistei

Heliportul de la viitorul spital va fi de asemenea supus restricțiilor. Elicopterul SMURD va avea timpi de așteptare, afectând intervențiile de urgență.

 

Directorul Aeroportului spune că în 2017 se va ajunge la 60 de mișcări pe zi (avioane care sosesc sau pleacă), o creștere substanțială de la 36 de plecări în prezent. „În intervalul 6 dimineața – 1 noaptea vor zbura avioane din sfert în sfert de oră. Vor fi foarte multe restricții în zona de protecție în tot acest timp”, afirmă Marius Bodea, referindu-se la faptul că elicopterul SMURD va fi ghidat de turnul de control al Aeroportului.
Un alt risc îl reprezintă iluminatul Spitalului Regional, care ar putea confuziona piloții de avioane, existând și în această privință restricții aeronautice. 

 

Citește și Gafița, clientelismul din Primărie pe cele mai înalte culmi: cum să faci din pat 40.000 de lei în două luni

 

Expertul Dan Tofan afirmă că zonele laterale, SRU urmând a fi plasat la 1,5 km de pistă, sunt foarte importante în situațiile în care un avion ratează decolarea sau aterizarea: „În aceste situații există o procedură de urgență, cu devierea avionului spre una din zonele laterală de restricție”.

 

Lui Marius Bodea îi este cel mai frică de aglomerarea traficului rutier:  „Chiar și-acum sunt momente în timpul zilei când se formează coloane pe drumul de acces. Dacă se adaugă miile de angajați, pacienți și vizitatori de la spital, traficul va fi sugrumat. Chiar dacă se face o nouă șosea, cea de pe Moara de Vânt va rămâne aglomerată”. Părerea sa este că noua investiție, Spitalul Regional, ar putea bloca dezvoltarea aeroportului în perioada următoare.


Prezent la Iaşi, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat că decizia finală privind amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţe de la Iaşi va fi luată la sfârşitul lunii octombrie. El a precizat că la baza hotărârii vor sta criteriile tehnice care vor fi făcute publice.

 

Vlad Voiculescu a spus că există o singură propunere din partea Primăriei Iași pentru Spitalul Regional de Urgență, și anume terenul de la Moara de Vânt, iar cea de-a doua este terenul din Miroslava. De asemenea, a mai adăugat că acum se analizează propunerile și amplasamentul final va fi hotărât la sfârșitul lunii octombrie.

 

„Suprafața este de minimum 2 ha care trebuie să fie disponibile. Trebuie să ne gândim la accesul spre obiectiv, la mobilitate. Este esențial ca accesul rapid să fie făcut spre căi de circulație importante din regiune. Sigur că trebuie să avem în vedere utilitățile, trebuie să fie liber de construcție, trebuie să avem spațiu pentru o eventuală realizare a unui heliport, trebuie să ne uităm la vecinătăți și, desigur, la condițiile tehnice ale terenului. La inundabilitate, la studiul geo. Să respecte restricțiile specifice ale diferitelor autorități naționale”, a declarat ministrul Sănătății, citat de Radio Iași.

 

Vorbind de restricții, Vlad Voiculescu  a ridicat aceeași problemă menționată de REPORTER DE IAȘI privind terenul propus de municipalitate. Concret, terenul de pe Moara de Vânt este situat, conform legislației, în zona II de siguranță a Aeroportului Iași. „Zona II de siguranță corespunde unei distanțe de aproximativ 4,5 km față de pistă, unde este necesar avizul Autorității Aeronautice Civile Române. Din informațiile noastre, AACR nu a primit o astfel de solicitare de la Primăria Iași”, ne-a explicat Dan Tofan de la Operaționalul Aeroportului Iași.

 

Legislația prevede această restricție din cauza unor probleme de siguranță de zbor ce pot apărea. “Un spital are un sistem de iluminare care, amplasat atât de aproape de pistă, poate crea confuzie pe vreme nefavorabilă. Un exemplu concret este avizul pentru nocturna sadionului Voluntari, situat la distanță mai mare de Băneasa decât în acest caz, solicitat de Primăria de acolo și refuzat. Echipa de fotbal din Voluntari nu joacă noaptea tocmai pentru că nu are și nu va avea niciodată nocturnă. Mai este și problema regimului de înălțime, limitat”, ne-a mai explicat Dan Tofan.

Acesta spune, ca opinie personală, de specialist, că AACR se va opune avizării spitalului în zona Moara de Vânt. Pe lângă problemele legate de iluminat, mai există în listă și cele legate de faună. „Cantina unui spital poate atrage păsări. Un habitat de păsări atât de aproape de aeronave este periculos. Tot cantina atrage rozătoare, care atrag, la rândul lor, prădători. La Aeroport ar găsi mediul propice: este un loc împrejmuit, unde se pot dezvolta în voie. Ieșirea lor pe pistă poate produce accidente grave. Din aceste cauze sunt interzse clădirile cu un anumit specific în zona de protecție”, a mai explicat Dan Tofan.

 

Citește și REPORTER DE IAȘI a anunțat în premieră amplasamentul Spitalului Regional: Moara de Vânt. Salubris curăță locul

 

O altă problemă este accesul spre Moara de Vânt. Pentru a ajunge în zonă, acum, există o singură variantă: din Podul de Fier, la urcare pe strada Beldiceanu, cu sens unic, iar la coborâre prin strada Moara de Vânt continuată cu strada Vântu. Ambele străzi sunt înguste, printre case. O soluție avansată de Primărie este un drum de acces de 6 km lungime, din CA Rosetti până în zona Moara de Vânt. Strada ar urma să fie construită de la zero, din apropierea străzii Brândușa. În cazul unei asemenea investiții, banii necesari depășesc 2,4 milioane de euro pentru un drum cu două benzi.

 

Ministrul Vlad Voiculescu, a mai spus că în trei ani, de la începerea construcţiei, Spitalul Regional de Urgenţe de la Iaşi va fi definitivat şi va avea o mie de paturi. Terenurile luate în discuţie pentru ridicarea unităţii medicale sunt cele din zona Moara de Vânt şi Valea Ursului din comuna Miroslava.

 

În România vor fi ridicate trei spitale regionale: la Craiova, Cluj-Napoca şi Iaşi. Investiţia va fi realizată cu fonduri europene, iar dotările ulterioare vor fi suportate de Banca Mondială.


Acesta este amplasamentul Spitalului Regional dorit de primarul Mihai Chirica: Moara de Vânt, la 1,5 km de Aeroport. Blestemul continuă, pentru că nici aici nu există avizul Autorității Aeronautice. Amplasamentul se află în zona II de restricție a Aeroportului, dar nu pe axul pistei, ci în plan lateral. Primăria nu spune dacă a cerut avizul AACR. Opinia unui specialist este că nu-l va primi, deci un nou obstacol, după cel de la ERA. În plus, trebuie făcută o nouă șosea, din CA Rosetti, lung de 6 km. Noul drum ar deschide toată zona, fiind mană cerească pentru afacerile imobiliare din zonă. Săptămâna trecută, Salubris a trecut la curățarea terenului pentru viitorul șantier. Suspansul se menține: vineri, 30 septembrie, comisarul european Corina Crețu trebuie să facă anunțul.

 

Ani de așteptare, zeci de piruete ale politicienilor și autorităților, alba-neagra cu amplasamentul viitorul Spital Regional și, exact la final, cu câteva zile înainte ca anunțul oficial să fie făcut, o ultimă controversă: apropierea de Aeroport.
Conducerea Primăriei Iași nu dorește încă să precizeze locația, după un protocol atent urmărit, spunând că o lasă pe Corina Crețu, comisarul european, să facă anunțul, vineri, 30 septembrie. Reprezentanții Primăriei nu au răspuns nici măcar întrebării puse de REPORTER DE IAȘI dacă a fost cerut sau nu avizul Autorității Aeronautice Civile. Totuși, Salubris a curățat deja terenul din Moara de Vânt, la finalul săptămânii trecute, în așteptarea anunțului oficial, pentru organizarea șantierului. Muncitorilor care au lucrat acolo câteva zile li s-a spus clar ceea ce pregătesc.

 

Salubris a curățat terenul: „Aici va fi spitalul”

Primăria a anunțat, recent, schimbarea locației Spitalului Regional, vehiculată inițial ca fiind în zona Complexului ERA, din Valea Lupului. Primarul Mihai Chirica a precizat că există două variante: pe Viticultori – zona Copou (unde există un teren de 9,5 ha) și pe Moara de Vânt, unde Primăria deține 121,4 ha. Primarul Mihai Chirica a afirmat chiar că ar prefera ca unitatea medicală să fie amplasată pe Moara de Vânt, unde există rezerve mari de teren pentru viitor.
Ținută la secret de către Primărie, locația posibilă a viitorului spital regional a fost dezvăluită, fără voie, de Salubris. La finalul săptămânii trecute, muncitorii firmei au curățat, cu utilajele, un teren de pe Moara de Vânt. Întrebați despre ce fac acolo, au răspuns foarte sincer: „Pregătim terenul, aici se va face spitalul regional”. Dacă în Viticultori singura problemă părea să fie dimensiunea redusă a terenului – 9,5 ha, în Moara de Vânt cele două mari probleme sunt apropierea de Aeroport și lipsa drumului de acces.

 

Terenul de la Moara de Vânt a fost curățat de buruieni de către Salubris, la ordinul primarului. Macheta noului spital există deja de la precedentul studiu de fezabilitate

Amplasamentul, în zona de protecție a Aeroportului

Concret, terenul de pe Moara de Vânt este situat, conform legislației, în zona II de siguranță a Aeroportului Iași. „Zona II de siguranță corespunde unei distanțe de aproximativ 4,5 km față de pistă, unde este necesar avizul Autorității Aeronautice Civile Române. Din informațiile noastre, AACR nu a primit o astfel de solicitare de la Primăria Iași”, ne-a explicat Dan Tofan de la Operaționalul Aeroportului Iași. Primăria Iași, întrebată despre locație și avize, a precizat, prin purtătorul de cuvânt Sebastian Buraga, că toate infromațiile vor putea fi cunoscute abia vineri. “Anunțul privind terenul și toate celelalte detalii va fi făcut vineri de către comisarul european Corina Crețu. Până atunci, nu putem spune nimic despre acest subiect”, a afirmat Sebastian Buraga.

 

Riscurile apropierii

Legislația prevede această restricție din cauza unor probleme de siguranță de zbor ce pot apărea. “Un spital are un sistem de iluminare care, amplasat atât de aproape de pistă, poate crea confuzie pe vreme nefavorabilă. Un exemplu concret este avizul pentru nocturna sadionului Voluntari, situat la distanță mai mare de Băneasa decât în acest caz, solicitat de Primăria de acolo și refuzat. Echipa de fotbal din Voluntari nu joacă noaptea tocmai pentru că nu are și nu va avea niciodată nocturnă. Mai este și problema regimului de înălțime, limitat”, ne-a mai explicat Dan Tofan.
Acesta spune, ca opinie personală, de specialist, că AACR se va opune avizării spitalului în zona Moara de Vânt. Pe lângă problemele legate de iluminat, mai există în listă și cele legate de faună. “Cantina unui spital poate atrage păsări. Un habitat de păsări atât de aproape de aeronave este periculos. Tot cantina atrage rozătoare, care atrag, la rândul lor, prădători. La Aeroport ar găsi mediul propice: este un loc împrejmuit, unde se pot dezvolta în voie. Ieșirea lor pe pistă poate produce accidente grave. Din aceste cauze sunt interzse clădirile cu un anumit specific în zona de protecție”, a mai explicat Dan Tofan.

 

Zona hașurată a fost aleasă ca amplasament al spitalului. Se vede că a fost curățată față de terenurile din jur. Distanța până la Aeroport este de 1,5 km

A doua problemă: lipsa drumului de acces

Pentru a ajunge în zona Moara de Vânt, acum, există o singură variantă: din Podul de Fier, la urcare pe strada Beldiceanu, cu sens unic, iar la coborâre prin strada Moara de Vânt continuată cu strada Vântu. Ambele străzi sunt înguste, printre case. O soluție avansată de Primărie este un drum de acces de 6 km lungime, din CA Rosetti până în zona Moara de Vânt. Strada ar urma să fie construită de la zero, din apropierea străzii Brândușa.
În cazul unei asemenea investiții, banii necesari depășesc 2,4 milioane de euro pentru un drum cu două benzi. “Costul pentru construit de la zero, fără poduri și alte lucrări, este de 350.000-400.000 de euro pe kilometru, pentru două benzi. Dar, dacă este vorba despre un drum de acces atât de important, nu cred că este suficient cu două benzi, trebuie cu 4, deci suma se dublează. Totuși, eu știam că există în continuare discuții cu privire la amplasarea spitalului la Miroslava și nu cred că s-a renunțat la această idee”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună.

 

O mare surpriză

Parlamentarul Anton Doboș susține că politicienii locali au discutat cu miniștrii Vasile Dâncu și Vlad Voiculescu și aceștia au precizat că nu este stabilit un amplasament ce ar urma să fie anunțat vineri. “Nu este stabilit nimic. Noi am cerut ca spitalul să fie poziționat la intrarea în Iași, pentru ca o salvare de la Botoșani care face două ore până la Iași să nu mai stea încă o oră în trafic. Faptul că ar urma să facă Primăria o șosea de acces către Moara de Vânt este o simplă fabulație, ei nu au făcut drumuri mult mai ieftine și simple. Corina Crețu nu va anunța nimic vineri la Iași, vor fi înainte niște discuții cu reprezentanții județelor vecine pentru stabilirea unei locații potrivite. Eu nu știu de unde a scos Primăria variantele Viticultori și Moara de Vânt, dar amândouă sunt nepotrivite. Oricum, toată lumea este de acord: trebuie găsită urgent locația, pentru a nu pierde 150 de milioane de euro”, ne-a explicat Anton Doboș.

 

 

Schema zonelor de restricție ale Aeroportului, pe axul pistei și în plan lateral. Spitalul s-ar afla în Zona II de restricție

Istoricul unei investiții

Proiectul Spitalului Regional a fost vânturat electoral, mai ales din anul 2007, iar locația oferită era Valea Ursului (Miroslava). În vara anului 2014, Comisia Europeană a decis să finanţeze spitalele de la Cluj, Craiova şi Iaşi, iar primarul Gheorghe Nichita a afirmat că Iașul are două terenuri disponibile, la Era și la Antibiotice. Ulterior, au fost vehiculate cinci amplasamente disponibile, unele dintre ele fiind improprii (Antibiotice, unde există o stație de transformare și este imposibilă construcția, curtea Spitalului Sfântul Spiridon, strada Trei Fântâni).
În cazul terenului din Moara de Vânt s-a vorbit doar despre problema accesibilităţii, nicidecum de apropierea de Aeroport, astfel că, până în vara anului 2016, toată greutatea cădea pe zona ERA. A apărut însă și aici o problemă: suprafața de teren face parte dintr-o suprafață de 930 ha pe care Miroslava o revendică în cadrul unui proces pentru delimitarea limitelor administrativ teritoriale. Fiind teren în litigiu, a căzut și această variantă, orice investiție urmând să fie blocată. În septembrie, Primăria a anunțat două posibile locații – Viticultori și Moara de Vânt, primarul Mihai Chirica spunând că preferă ultima variantă.

 

Citește și EXCLUSIV. Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri

 

Aeroportul Iași, în proces cu Primăria Aroneanu

În urmă cu doi ani, Aeroportul Iași a avertizat Primăria Aroneanu, oficial, că în prelungirea pistei de la Iași, în zona I de siguranță, zonă delimitată cu formă trapezoidală, nu pot fi ridicate clădiri. Totuși, Primăria Aroneanu a emis autorizații de construire în zona I, fără nici un aviz de la AACR. Reprezentanții Aeroportului Iași spun că a fost deschis proces, că probabil autorizațiile vor fi anulate și că cei care și-au făcut casele vor fi despăgubiți de Primăria care a comis eroarea. Casele din Aroneanu sunt la o distanță de 1,6 km de capătul pistei. În cazul spitalului, acesta ar urma să fie în zona de protecție II, care are restricții importante de înălțime și destinație a clădirilor. În linie dreaptă, distanța viitorului spital de pista Aeroportului va fi de 1,5 km.


Pagina 5 din 5

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top