fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Revoltă într-un cartier de lux al Iaşului. Locuitorii au filmat canalele pe punctul de a arunca fecale în aer. Primarul din Valea Lupului recunoaşte senin: când a fost proiectată reţeaua de canalizare, în 2006, nu a fost luată în calcul construcţia de blocuri. Cu toate acestea, instituţia a dat autorizaţii de construire pentru blocuri ştiind că a fost executată o reţea dimensionată pentru case. Locuitorii sunt disperaţi: orice ploaie mai puternică le poate înfunda canalizarea din bloc. S-a ajuns ca investitorii imobiliari să pună bani la comun pentru a face un sistem paralel de canalizare.

 

O situaţie fără precedent i-a adus pe locuitorii dintr-o zonă de blocuri din Valea Lupului în pragul revoltei. Canalizarea este ineficientă, se înfundă în permanenţă şi oamenii s-au săturat. Ei spun că sistemul a fost gândit pentru case, nicidecum pentru blocuri, şi nu îşi explică cum de a dat Primăria Valea Lupului autorizaţii cunoscând acest detaliu. Apa Vital nu poate interveni acum, deşi canalele sunt pline de dejecţii. Primarul recunoaşte eroarea şi susţine că o posibilă rezolvare ar putea veni în anii următori: se lucrează la un sistem paralel de canalizare, pentru cartierul de blocuri, care să se „înţepe” la canalizarea Iaşului în Păcurari.


Potopul a însemnat 10 l/mp în 10 minute, sâmbătă, 16 iunie, între orele 8.30-9.30. O ploaie torențială este luată în considerare de la 0,17 l/mp într-un minut. S-a depășit de 6 ori capacitatea de colectare. Apavital a raportat doar 15 canale înfundate din cele 8.600 existente în oraș. Sistemele de canalizare și de ape pluviale converg în bazine de colectare comune, o deficiență majoră. Separarea costă însă enorm, iar statistica arată că un potop pe o repriză foarte scurtă de timp se produce odată la câteva decenii. Conductele se înfundă cu resturi menajere, PET-uri în principal. Apavital nu inspectează preventiv conductele, ci doar acolo unde se raportează colmatări.

 

Cu sistemul de canalizare actual, Iaşul este la mila cerului. Potrivit specialiştilor, sunt mai multe cauze care produc evacuarea dificilă a apelor, de multe ori în zone care nu sunt de fapt expuse unui asemenea risc, cum sunt Sfântul Lazăr sau Baş Ceauş.


Potopul a însemnat 10 l/mp în 10 minute, sâmbătă, 16 iunie, între orele 8.30-9.30. O ploaie torențială este luată în considerare de la 0,17 l/mp într-un minut. S-a depășit de 6 ori capacitatea de colectare. Apavital a raportat doar 15 canale înfundate din cele 8.600 existente în oraș. Sistemele de canalizare și de ape pluviale converg în bazine de colectare comune, o deficiență majoră. Separarea costă însă enorm, iar statistica arată că un potop pe o repriză foarte scurtă de timp se produce odată la câteva decenii. Conductele se înfundă cu resturi menajere, PET-uri în principal. Apavital nu inspectează preventiv conductele, ci doar acolo unde se raportează colmatări.

 

Cu sistemul de canalizare actual, Iaşul este la mila cerului. Potrivit specialiştilor, sunt mai multe cauze care produc evacuarea dificilă a apelor, de multe ori în zone care nu sunt de fapt expuse unui asemenea risc, cum sunt Sfântul Lazăr sau Baş Ceauş.


Viaţa tihnită şi confortabilă sperată de cei care şi-au construit case în comuna învecinată Iaşului s-a transformat în coşmar. Gunoiul nu a fost ridicat cu lunile, drumurile sunt vai de capul lor, iar aducţiunea la reţeaua de gaze este un proiect îndepărtat.

Sunt locuitori ai Iaşului, „la o azvârlitură de băţ” de centrul oraşului reşedinţă de judeţ, dar nu au condiţiile minime ale unui trai decent. Cu maşina nu fac mai mult de cinci minute până în Târgu Cucu, mult mai puţin decât un ieşean din cartierele CUG sau Dacia, şi, totuşi, locuitorii din Aroneanu nu au drumuri asfaltate, gaz, canalizare şi, poate cel mai grav, un serviciu de salubritate.

 

Duceau deşeurile, cu maşina, în oraş

Încă din vara lui 2017, operatorul Salubris a ridicat din ce în ce mai rar gunoiul din Aroneanu, ajungându-se ca, din octombrie şi până în decembrie, să nu mai treacă aproape deloc prin comună. În aceste condiţii, locuitorii, chiar dacă plăteau taxa de salubritate de 8 lei de persoană, lunar, au fost nevoiţi să-şi ducă singuri gunoiul la pubele din municipiul Iaşi.

Primarul liberal Benoni Moruzi susţine că problemele cu salubritatea ar fi cauzate de locuitori, care aruncă prea mult gunoi. „Dintotdeauna s-a reclamat cantitatea mare de gunoi pe care o colecta operatorul, raportat la numărul de utilizatori ai serviciului. Acest aspect a atins cote alarmante în vara anului 2017, când s-a ajuns ca într-o singură săptămână să se colecteze cantitatea de 12 tone/săptămână, respectiv 48 tone în patru săptămâni. Acesta a fost şi motivul pentru care operatorul nu termina de ridicat gunoiul menajer într-o zi, fiind nevoit să revină şi a doua zi“, spune Moruzi.

 

Lăsaţi cu gunoiul în curte

Problemele intervenite între comuna Aroneanu şi Salubris, după cum spune Moruzi, au fost ca urmare a facturilor foarte mari emise, care au depăşit contractul asumat de părţi (aproximativ 400.000 de lei, faţă de valoarea contractată de 130.000 de lei). Primăria a refuzat să mai efectueze plăţile, Salubris nu a mai ridicat gunoiul timp de câteva luni, iar singurii care au avut de suferit au fost locuitorii. „Asumarea unor plăţi în afara condiţiilor contractuale ar constitui un abuz, motiv pentru care facturile emise au fost returnate şi neînregistrate în contabilitate“, zice Moruzi.

Cu gunoiul ridicat sporadic din luna septembrie şi până în prezent, oamenii din Aroneanu au ajuns la disperare, mulţi ameninţând pe pagina de Facebook a comunei că vor aduce gunoiul şi îl vor lăsa în faţa Primăriei.

Greaţă şi ruşine... Nici nu ştiu în ce ordine. Asfalt nu, gaz nu, canalizare nu, acum nici gunoi? Într-o comună adiacentă Iaşului?! Să stăm ca şobolanii între munţi de gunoaie? Vă mai bateţi mult joc de noi pe banii noştri?“, a scris George Maftei. Şi Sebi are o reacţie dură: „Aş dori să ştiu pentru ce plătesc taxa de salubritate? Ca să mi se ridice gunoiul o dată pe săptămână, o dată la două săptămâni sau o dată pe lună?“

 

Un alt contract, aceleaşi probleme

În luna decembrie 2017, Primăria Aroneanu a selectat, prin serviciul electronic de achiziţii publice, firma SC Edil Industry SRL ca să se ocupe de salubritatea în comună. Preţul perceput de această firmă este de 71 de lei/mc.

Ridicarea gunoiului se va face o dată pe lună, dar edilul se încurcă în date. „Cât gunoi se produce într-o gospodărie? Aproximativ 10 kilograme de gunoi la două zile. Un tomberon dat de noi are 240 de litri. Este suficient pentru o săptămână... chiar pentru o lună. Şi... oricum, gunoiul se va ridica la două săptămâni“, se fâstâceşte Moruzi, care visează la un contract încheiat în cadrul sistemului integrat, proiect derulat de Consiliul Judeţean: „Urmează să se finalizeze contractul de salubrizare integrat la nivelul întregului judeţ, ocazie cu care tariful va fi unic în toată zona rurală. Contractul de salubrizare cu Edil are clauză de încetare data la care devine funcţional proiectul prin cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi.“

 

Gaz, poate peste câţiva ani

O altă mare problemă pentru locuitorii din Aroneanu este lipsa gazului.

Ar fi două soluţii. Una valabilă din 2007-2009, cu înţepare undeva în bulevardul Metalurgiei şi de acolo să venim cu gazul. Din păcate, ne costă undeva la un milion de euro să aducem reţeaua până la intrarea în sat. A doua variantă este să ne conectăm la gazoductul care leagă Iaşul de Ungheni. Aşteptăm avizul de la Transgaz pentru a demara conectarea la gazoduct“, afirmă Moruzi.

Asta înseamnă cel puţin cinci ani de aşteptare, dacă nu mai mult, din momentul conectării, mai ales că partea moldoveană nu mai pare interesată să ia gaz din România, iar Vestmoldtransgaz a sistat lucrările.

Unul dintre satele din Aroneanu, Şorogari, ar putea avea gaz chiar de anul acesta, însă nu este meritul primarului, ci al unui unui investitor imobiliar, care doreşte să tragă o conductă de gaz, pe cheltuiala sa. Surse apropiate omului de afaceri susţin că acesta i-ar fi propus lui Moruzi să susţină 40% din investiţie pentru a aduce gaz în toată comuna, însă acesta ar fi refuzat.

Nu am primit nicio ofertă concretă“, se scuză edilul.

 

Primarul Moruzi spune, dar nu face

Asfalt... la Sfântu’ Aşteaptă

Locuitorii au slabe speranţe şi pentru punerea la punct a străzilor principale din comună, în condiţiile în care singura stradă asfaltată este cea de la intrarea dinspre Iaşi până la Rediu Aldei. În rest, toate drumurile din Aroneanu sunt pietruite sau din pământ. Şi lucrurile vor mai dura aşa cel puţin câţiva ani deoarece primarul Moruzi intenţionează să rezolve întâi problema canalizării, iar după aceea să asfalteze drumurile. „Au fost obţinute certificatele de racordare pentru staţiile de pompare a apelor uzate 1 şi 2. Urmează semnarea contractelor de furnizare a energiei electrice, iar după montarea contoarelor se vor efectua probe în vederea predării lucrării către ApaVital“, zice primarul.

Comparativ cu alte comune din zona metropolitană, Aroneanu stă cel mai rău


Viaţa tihnită şi confortabilă sperată de cei care şi-au construit case în comuna învecinată Iaşului s-a transformat în coşmar. Gunoiul nu a fost ridicat cu lunile, drumurile sunt vai de capul lor, iar aducţiunea la reţeaua de gaze este un proiect îndepărtat.

Sunt locuitori ai Iaşului, „la o azvârlitură de băţ” de centrul oraşului reşedinţă de judeţ, dar nu au condiţiile minime ale unui trai decent. Cu maşina nu fac mai mult de cinci minute până în Târgu Cucu, mult mai puţin decât un ieşean din cartierele CUG sau Dacia, şi, totuşi, locuitorii din Aroneanu nu au drumuri asfaltate, gaz, canalizare şi, poate cel mai grav, un serviciu de salubritate.

 

Duceau deşeurile, cu maşina, în oraş

Încă din vara lui 2017, operatorul Salubris a ridicat din ce în ce mai rar gunoiul din Aroneanu, ajungându-se ca, din octombrie şi până în decembrie, să nu mai treacă aproape deloc prin comună. În aceste condiţii, locuitorii, chiar dacă plăteau taxa de salubritate de 8 lei de persoană, lunar, au fost nevoiţi să-şi ducă singuri gunoiul la pubele din municipiul Iaşi.

Primarul liberal Benoni Moruzi susţine că problemele cu salubritatea ar fi cauzate de locuitori, care aruncă prea mult gunoi. „Dintotdeauna s-a reclamat cantitatea mare de gunoi pe care o colecta operatorul, raportat la numărul de utilizatori ai serviciului. Acest aspect a atins cote alarmante în vara anului 2017, când s-a ajuns ca într-o singură săptămână să se colecteze cantitatea de 12 tone/săptămână, respectiv 48 tone în patru săptămâni. Acesta a fost şi motivul pentru care operatorul nu termina de ridicat gunoiul menajer într-o zi, fiind nevoit să revină şi a doua zi“, spune Moruzi.

 

Lăsaţi cu gunoiul în curte

Problemele intervenite între comuna Aroneanu şi Salubris, după cum spune Moruzi, au fost ca urmare a facturilor foarte mari emise, care au depăşit contractul asumat de părţi (aproximativ 400.000 de lei, faţă de valoarea contractată de 130.000 de lei). Primăria a refuzat să mai efectueze plăţile, Salubris nu a mai ridicat gunoiul timp de câteva luni, iar singurii care au avut de suferit au fost locuitorii. „Asumarea unor plăţi în afara condiţiilor contractuale ar constitui un abuz, motiv pentru care facturile emise au fost returnate şi neînregistrate în contabilitate“, zice Moruzi.

Cu gunoiul ridicat sporadic din luna septembrie şi până în prezent, oamenii din Aroneanu au ajuns la disperare, mulţi ameninţând pe pagina de Facebook a comunei că vor aduce gunoiul şi îl vor lăsa în faţa Primăriei.

Greaţă şi ruşine... Nici nu ştiu în ce ordine. Asfalt nu, gaz nu, canalizare nu, acum nici gunoi? Într-o comună adiacentă Iaşului?! Să stăm ca şobolanii între munţi de gunoaie? Vă mai bateţi mult joc de noi pe banii noştri?“, a scris George Maftei. Şi Sebi are o reacţie dură: „Aş dori să ştiu pentru ce plătesc taxa de salubritate? Ca să mi se ridice gunoiul o dată pe săptămână, o dată la două săptămâni sau o dată pe lună?“

 

Un alt contract, aceleaşi probleme

În luna decembrie 2017, Primăria Aroneanu a selectat, prin serviciul electronic de achiziţii publice, firma SC Edil Industry SRL ca să se ocupe de salubritatea în comună. Preţul perceput de această firmă este de 71 de lei/mc.

Ridicarea gunoiului se va face o dată pe lună, dar edilul se încurcă în date. „Cât gunoi se produce într-o gospodărie? Aproximativ 10 kilograme de gunoi la două zile. Un tomberon dat de noi are 240 de litri. Este suficient pentru o săptămână... chiar pentru o lună. Şi... oricum, gunoiul se va ridica la două săptămâni“, se fâstâceşte Moruzi, care visează la un contract încheiat în cadrul sistemului integrat, proiect derulat de Consiliul Judeţean: „Urmează să se finalizeze contractul de salubrizare integrat la nivelul întregului judeţ, ocazie cu care tariful va fi unic în toată zona rurală. Contractul de salubrizare cu Edil are clauză de încetare data la care devine funcţional proiectul prin cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi.“

 

Gaz, poate peste câţiva ani

O altă mare problemă pentru locuitorii din Aroneanu este lipsa gazului.

Ar fi două soluţii. Una valabilă din 2007-2009, cu înţepare undeva în bulevardul Metalurgiei şi de acolo să venim cu gazul. Din păcate, ne costă undeva la un milion de euro să aducem reţeaua până la intrarea în sat. A doua variantă este să ne conectăm la gazoductul care leagă Iaşul de Ungheni. Aşteptăm avizul de la Transgaz pentru a demara conectarea la gazoduct“, afirmă Moruzi.

Asta înseamnă cel puţin cinci ani de aşteptare, dacă nu mai mult, din momentul conectării, mai ales că partea moldoveană nu mai pare interesată să ia gaz din România, iar Vestmoldtransgaz a sistat lucrările.

Unul dintre satele din Aroneanu, Şorogari, ar putea avea gaz chiar de anul acesta, însă nu este meritul primarului, ci al unui unui investitor imobiliar, care doreşte să tragă o conductă de gaz, pe cheltuiala sa. Surse apropiate omului de afaceri susţin că acesta i-ar fi propus lui Moruzi să susţină 40% din investiţie pentru a aduce gaz în toată comuna, însă acesta ar fi refuzat.

Nu am primit nicio ofertă concretă“, se scuză edilul.

 

Primarul Moruzi spune, dar nu face

Asfalt... la Sfântu’ Aşteaptă

Locuitorii au slabe speranţe şi pentru punerea la punct a străzilor principale din comună, în condiţiile în care singura stradă asfaltată este cea de la intrarea dinspre Iaşi până la Rediu Aldei. În rest, toate drumurile din Aroneanu sunt pietruite sau din pământ. Şi lucrurile vor mai dura aşa cel puţin câţiva ani deoarece primarul Moruzi intenţionează să rezolve întâi problema canalizării, iar după aceea să asfalteze drumurile. „Au fost obţinute certificatele de racordare pentru staţiile de pompare a apelor uzate 1 şi 2. Urmează semnarea contractelor de furnizare a energiei electrice, iar după montarea contoarelor se vor efectua probe în vederea predării lucrării către ApaVital“, zice primarul.

Comparativ cu alte comune din zona metropolitană, Aroneanu stă cel mai rău


Un episod tragic s-a petrecut în Dâmboviţa. Şanţul la care săpa i-a devenit mormânt unui muncitor de 33 de ani.

 

Un mal de pământ s-a prăbuşit peste el, iar când martorii au reuşit să-l scoată la suprafaţă nu mai respira.

 


Vremea rea a făcut, din nou, dezastru, în sud-estul țării. La Galați, străzile s-au inundat și traficul a fost dat peste cap după o ploaie care a durat doar câteva zeci de minute. În Brăila și în Tulcea a căzut grindină cât nuca.

 

Prognozele meteorologilor s-au adeverit în județele din sud-estul țării, aflate sub cod galben de vreme rea.

 


Paradox: deşi îşi iau salariile la timp, angajaţii din Primărie trimit informaţii publice mai târziu decât spune legea. Locuitorii din Ţicău mai au de aşteptat: străzile lor vor fi asfaltate într-un viitor necunoscut.

 

Pentru a afla când vor fi asfaltate străzile din zona Ţicău, REPORTER DE IAŞI a trimis în luna martie o adresă oficială la Primărie. Demersul fusese făcut înainte de publicarea unui articol pe această temă. După mai bine de o lună şi jumătate de la apariţia articolului, municipalitatea a răspuns.

 


Paradox: deşi îşi iau salariile la timp, angajaţii din Primărie trimit informaţii publice mai târziu decât spune legea. Locuitorii din Ţicău mai au de aşteptat: străzile lor vor fi asfaltate într-un viitor necunoscut.

 

Pentru a afla când vor fi asfaltate străzile din zona Ţicău, REPORTER DE IAŞI a trimis în luna martie o adresă oficială la Primărie. Demersul fusese făcut înainte de publicarea unui articol pe această temă. După mai bine de o lună şi jumătate de la apariţia articolului, municipalitatea a răspuns.

 


Modernizarea unei comune: peste 50 milioane de lei, până în 2018, pentru utilități. La câțiva km de Iași se investesc bani mai mulți decât în reședința de județ: câte 1.000 de euro pe cap de locuitor. Proiecte ambițioase la Tomești pentru 2017 și 2018: 43 de milioane de lei din fonduri de la bugetul de stat, 6,2 milioane de lei prin PNDL, 1,5 milioane de lei din fonduri proprii. La finalul următorilor doi ani de investiții toată comuna va avea gaz metan, canalizare, drumuri și spații verzi. „Realist, poate nu prindem toți banii din toate proiectele, dar mare parte din ei vor intra aici”, spun conducătorii comunei.

 


Pagina 4 din 5

Arhiva ReporterIS

« August 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Cartierul Austriac