fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Echipa REPORTER DE IAȘI a prezentat în premiera și în exclusivitate, în iulie 2015, faptul că Adinei Samson, fosta amantă a lui Gheorghe Nichita, nu-i ies banii pentru mașina rosie, Skoda Rapid, pe care o includea în declarația sa de avere. REPORTER DE IAȘI a făcut atunci toate calculele, conform mecanismului utilizat de ANI, și a informat în exclusivitate că această mașină nu poate fi justificată din veniturile lui Samson. Din 2015 până în prezent, materialul nu a stârnit nicio reacție din partea autorităților.

 

Echipa REPORTER DE IAȘI a atras atenția încă din 2015 faptul că Adinei Samson nu-i ies banii pentru mașina Skoda Rapid care apăruse brusc în declarația sa de avere.

 

 A „spălat” Adina Samson bani primiţi cadou de la primarul Gheorghe Nichita, cu care avea o relaţie? Este unul dintre misterele pe care procurorii anticorupţie trebuie să-l deslușească în acest caz.

 


A cumpărat un teren la Moara de Vânt cu 35.000 de euro, dar nu poate justifica decât o treime din sumă. Cu toate veniturile sale și ale soției, ca să facă 35.000 de euro într-un an, șeful CJAS trebuia să se hrănească numai cu aer și să nu-și cumpere nicio pereche de șosete. Conform calculelor, poate justifica doar 12.600 de euro din prețul terenului. Restul de 22.000 de euro i-au picat din cer n Important: Robert Dâncă este singurul angajat al CJAS Iași care nu și-a urcat declarația de avere pe site-ul instituției.

 

Directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) a făcut un număr de prestidigitație. Robert Dâncă și-a luat un teren intravilan la Moara de Vânt fără să-i iasă banii de la un an la altul, în declarațiile de avere.

Au ceva bani

Robert Dâncă și soția sa au venituri în creștere spectaculoasă în ultimii trei ani, salariile cumulate crescând cu 30.000 de lei anual față de 2013. De la 76.000 de lei în 2012 și 108.000 de lei în 2013, ei au trecut de pragul de 130.000 de lei în fiecare dintre ultimii trei ani. Problema este că banii pentru terenul din Moara de Vânt nu se regăsesc nici măcar în aceste venituri.
Șeful CJAS Iași a cumpărat proprietatea în primăvara acestui an, suma fiind confidențială, dar tranzacția fiind raportată pe site-ul ANI. În 2015, Robert Dâncă raporta două depozite de 25.000 de lei fiecare, bani strânși justificând cumva creșterile salariale din ultimii doi ani.

Anul trecut, toată averea lui Dâncă și a soției sale, medic la Cuza-vodă (transferată de la Pneumo, câștigurile sale crescând spectaculos), era formată din: un teren extravilan la Rediu, un apartament de 65 mp, luat în rate, o mașină Skoda veche de 8 ani, două depozite totalizând 50.000 de lei și veniturile anuale de 130.000 de lei.

La capitolul datorii figurau creditul de 85.000 de franci elvețieni și o linie de 5.000 de euro (descoperire pe cont).

 

40 de euro/mp

În 2016, se păstrează terenul de la Rediu, apartamentul și mașina Skoda, dar apare terenul din Moara de Vânt și dispare un depozit de 25.000 de lei. Creditele au rămas aceleași: 85.000 de franci elvețieni și 5.000 de euro. Veniturile au fost de 130.000 de lei (29.000 de euro). Chiar confidențial, prețul proprietății achiziționate a fost aflat de REPORTER DE IAȘI: 35.000 de euro. Vânzătorul a fost latifundiarul Ioan Zapodeanu, care declarase inițial că vinde la Moara de Vânt cu 70 de euro/mp, dar apoi, când i-am spus prețul exact în cazul lui Robert Dâncă, a recunoscut: „Da, el are în planul doi, e mai în spate, acolo e mai ieftin”.

Șeful CJAS a cumpărat 860 mp (40 de euro/mp). Veniturile sale totale între 2015 și 2016 au fost de 29.000 de euro plus depozitul de 25.000 de lei consumat, adică încă 5.600 de euro. În total, 34.600 de euro, adică aproape cât face terenul.

 

 

Robert Dâncă are un lung interimat în fruntea CJAS Iași

Cât rămâne din coșul zilei

Dar Robert Dâncă are un credit în franci elvețieni pe 35 de ani, iar calculatorul de rate, la o dobândă medie de 5%, ne-a dat o valoare de minim 450 de franci pe lună, adică 1.800 de lei. La acestea se adaugă cheltuielile casei, utilitățile, îngrijirea copilului, hrana, hainele, distracțiile de weekend, minim 1.000 de euro pe lună. Din venitul anual de 34.600 de euro (cu tot cu depozit), trebuie să scădem cheltuielile cu viața de zi cu zi (12.000 de euro/an), plus ratele convertite în euro, pentru ușurința calculului: 5.000 de euro. Dacă punem și vacanțele și cheltuielile neprevăzute (cadouri, reparații, gadgeturi), mai dispar 5.000 de euro într-un an.

În total, familia Dâncă a cheltuit 22.000 de euro și a câștigat 34.600 de euro. Diferența rămasă este de 12.600 de euro. Dar terenul a costat 35.000 de euro, iar în declarația de avere nu sunt menționate alte surse de venit, inclusiv împrumuturi de la persoane fizice. Deci nu ies 22.400 de euro.

 

Un salt de 22.000 de euro într-un an

Robert Dâncă a spus că nu divulgă prețul terenului, fiind o chestiune personală, și că sursele de venit sunt doar cele ale familiei: „Terenul l-am cumpărat din veniturile familiei, nu fac niciun alt comentariu”. Șeful CJAS n-a confirmat dacă a primit bani de la rude, dar oricum sursele trebuiau precizate în declarația de avere.

Concret, sunt două posibilități: fie șeful CJAS și soția sau au câștigat în realitate între iunie 2015-iunie 2016 mai mult cu 22.400 de euro, și banii n-au fost declarați, fie au trăit în tot acest timp numai cu aer, pentru că toate veniturile lor s-au regăsit în valoarea terenului. Nu și-au cumpărat mâncare, haine, n-au mers în vacanțe, i-au întreținut părinții, și au băut numai apă de la chiuvetă, și nici măcar n-au plătit întreținerea, acumulând datorii.

Cazul Robert Dâncă este doar un exemplu-școală despre erorile și fracturile logice care apar în declarațiile de avere ale celor mai importanți șefi de instituții și politicieni din Iași. Neechivalarea sumelor câștigate și cheltuite de la un an la altul poate declanșa verificarea ANI, sesizarea instanței judecătorești și, în final, confiscarea sumei. Necorcondanța minoră de la o declarație la alta poate fi o scăpare, dar în cazul lui șeful CJAS lipsesc două treimi din costul real al terenului cumpărat. El a costat 35.000 de euro, iar Robert Dâncă n-a avut decât 12.600 de euro.

Un salt de 22.000 de euro într-un an e bun pentru România, țară ieftină, bună de trăit dacă ai funcție la stat.

 

 

 Pe aici sunt terenurile lui Ioan Zapodeanu, în spatele restaurantului Little Texas

Dâncă a cumpărat prin agenție

Ioan Zapodeanu spune că nu l-a cunoscut pe Robert Dâncă: „El a venit la mine cu un agent imobiliar, abia îmi aduc aminte. Valoarea tranzacției n-o mai țin minte, trebuie să mă uit în acte, am zeci de vânzări pe an”. Zapodeanu are în coama dealului de la Moara de Vânt, pe partea stângă, circa 40 de parcele, pe care le-a vândut în totalitate în ultimii doi ani. „Nu mai am nimic acolo, am dat tot”, afirmă el.

 

Citește și Şefa Radio Iaşi are salariu de bancher: 12.000 de lei pe lună. E al patrulea cel mai bine plătit om la stat din oraș

 

Bilanțul pe cinci ani: economie la sânge

În ultimii cinci ani, toate veniturile familiei Dâncă au fost de 575.750 de lei, circa 130.000 de euro. Dacă luăm în calcul ratele la bancă, în valoare totală de 25.200 de euro, rămân 104.800 de euro. Coșul zilei, evaluat la 1.000 de euro pe lună, mai înseamnă în cinci ani, 60.000 de euro. Tot rămân 44.800 de euro. Mai sunt vacanțele și cheltuielile neprevăzute, dar, dacă ar fi fost extrem de economi, soții Dâncă ar fi putut pune deoparte circa 30.000 de euro pentru terenul din Moara de Vânt. Adică ar mai fi cheltuit doar 15.000 de euro pe vacanțe în ultimii cinci ani.

Dar Robert Dâncă nu a menționat niciodată suma de 30.000 de euro că ar fi economisit-o în cinci ani. El a declarat doar depozite de 50.000 de lei (11.000 de euro), din care 25.000 de lei încă îi mai are. Un exemplu că declarațiile de avere sunt completate cu totală indiferență.   


A cumpărat un teren la Moara de Vânt cu 35.000 de euro, dar nu poate justifica decât o treime din sumă. Cu toate veniturile sale și ale soției, ca să facă 35.000 de euro într-un an, șeful CJAS trebuia să se hrănească numai cu aer și să nu-și cumpere nicio pereche de șosete. Conform calculelor, poate justifica doar 12.600 de euro din prețul terenului. Restul de 22.000 de euro i-au picat din cer n Important: Robert Dâncă este singurul angajat al CJAS Iași care nu și-a urcat declarația de avere pe site-ul instituției.

 

Directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) a făcut un număr de prestidigitație. Robert Dâncă și-a luat un teren intravilan la Moara de Vânt fără să-i iasă banii de la un an la altul, în declarațiile de avere.

Au ceva bani

Robert Dâncă și soția sa au venituri în creștere spectaculoasă în ultimii trei ani, salariile cumulate crescând cu 30.000 de lei anual față de 2013. De la 76.000 de lei în 2012 și 108.000 de lei în 2013, ei au trecut de pragul de 130.000 de lei în fiecare dintre ultimii trei ani. Problema este că banii pentru terenul din Moara de Vânt nu se regăsesc nici măcar în aceste venituri.
Șeful CJAS Iași a cumpărat proprietatea în primăvara acestui an, suma fiind confidențială, dar tranzacția fiind raportată pe site-ul ANI. În 2015, Robert Dâncă raporta două depozite de 25.000 de lei fiecare, bani strânși justificând cumva creșterile salariale din ultimii doi ani.

Anul trecut, toată averea lui Dâncă și a soției sale, medic la Cuza-vodă (transferată de la Pneumo, câștigurile sale crescând spectaculos), era formată din: un teren extravilan la Rediu, un apartament de 65 mp, luat în rate, o mașină Skoda veche de 8 ani, două depozite totalizând 50.000 de lei și veniturile anuale de 130.000 de lei.

La capitolul datorii figurau creditul de 85.000 de franci elvețieni și o linie de 5.000 de euro (descoperire pe cont).

 

40 de euro/mp

În 2016, se păstrează terenul de la Rediu, apartamentul și mașina Skoda, dar apare terenul din Moara de Vânt și dispare un depozit de 25.000 de lei. Creditele au rămas aceleași: 85.000 de franci elvețieni și 5.000 de euro. Veniturile au fost de 130.000 de lei (29.000 de euro). Chiar confidențial, prețul proprietății achiziționate a fost aflat de REPORTER DE IAȘI: 35.000 de euro. Vânzătorul a fost latifundiarul Ioan Zapodeanu, care declarase inițial că vinde la Moara de Vânt cu 70 de euro/mp, dar apoi, când i-am spus prețul exact în cazul lui Robert Dâncă, a recunoscut: „Da, el are în planul doi, e mai în spate, acolo e mai ieftin”.

Șeful CJAS a cumpărat 860 mp (40 de euro/mp). Veniturile sale totale între 2015 și 2016 au fost de 29.000 de euro plus depozitul de 25.000 de lei consumat, adică încă 5.600 de euro. În total, 34.600 de euro, adică aproape cât face terenul.

 

 

Robert Dâncă are un lung interimat în fruntea CJAS Iași

Cât rămâne din coșul zilei

Dar Robert Dâncă are un credit în franci elvețieni pe 35 de ani, iar calculatorul de rate, la o dobândă medie de 5%, ne-a dat o valoare de minim 450 de franci pe lună, adică 1.800 de lei. La acestea se adaugă cheltuielile casei, utilitățile, îngrijirea copilului, hrana, hainele, distracțiile de weekend, minim 1.000 de euro pe lună. Din venitul anual de 34.600 de euro (cu tot cu depozit), trebuie să scădem cheltuielile cu viața de zi cu zi (12.000 de euro/an), plus ratele convertite în euro, pentru ușurința calculului: 5.000 de euro. Dacă punem și vacanțele și cheltuielile neprevăzute (cadouri, reparații, gadgeturi), mai dispar 5.000 de euro într-un an.

În total, familia Dâncă a cheltuit 22.000 de euro și a câștigat 34.600 de euro. Diferența rămasă este de 12.600 de euro. Dar terenul a costat 35.000 de euro, iar în declarația de avere nu sunt menționate alte surse de venit, inclusiv împrumuturi de la persoane fizice. Deci nu ies 22.400 de euro.

 

Un salt de 22.000 de euro într-un an

Robert Dâncă a spus că nu divulgă prețul terenului, fiind o chestiune personală, și că sursele de venit sunt doar cele ale familiei: „Terenul l-am cumpărat din veniturile familiei, nu fac niciun alt comentariu”. Șeful CJAS n-a confirmat dacă a primit bani de la rude, dar oricum sursele trebuiau precizate în declarația de avere.

Concret, sunt două posibilități: fie șeful CJAS și soția sau au câștigat în realitate între iunie 2015-iunie 2016 mai mult cu 22.400 de euro, și banii n-au fost declarați, fie au trăit în tot acest timp numai cu aer, pentru că toate veniturile lor s-au regăsit în valoarea terenului. Nu și-au cumpărat mâncare, haine, n-au mers în vacanțe, i-au întreținut părinții, și au băut numai apă de la chiuvetă, și nici măcar n-au plătit întreținerea, acumulând datorii.

Cazul Robert Dâncă este doar un exemplu-școală despre erorile și fracturile logice care apar în declarațiile de avere ale celor mai importanți șefi de instituții și politicieni din Iași. Neechivalarea sumelor câștigate și cheltuite de la un an la altul poate declanșa verificarea ANI, sesizarea instanței judecătorești și, în final, confiscarea sumei. Necorcondanța minoră de la o declarație la alta poate fi o scăpare, dar în cazul lui șeful CJAS lipsesc două treimi din costul real al terenului cumpărat. El a costat 35.000 de euro, iar Robert Dâncă n-a avut decât 12.600 de euro.

Un salt de 22.000 de euro într-un an e bun pentru România, țară ieftină, bună de trăit dacă ai funcție la stat.

 

 

 Pe aici sunt terenurile lui Ioan Zapodeanu, în spatele restaurantului Little Texas

Dâncă a cumpărat prin agenție

Ioan Zapodeanu spune că nu l-a cunoscut pe Robert Dâncă: „El a venit la mine cu un agent imobiliar, abia îmi aduc aminte. Valoarea tranzacției n-o mai țin minte, trebuie să mă uit în acte, am zeci de vânzări pe an”. Zapodeanu are în coama dealului de la Moara de Vânt, pe partea stângă, circa 40 de parcele, pe care le-a vândut în totalitate în ultimii doi ani. „Nu mai am nimic acolo, am dat tot”, afirmă el.

 

Citește și Şefa Radio Iaşi are salariu de bancher: 12.000 de lei pe lună. E al patrulea cel mai bine plătit om la stat din oraș

 

Bilanțul pe cinci ani: economie la sânge

În ultimii cinci ani, toate veniturile familiei Dâncă au fost de 575.750 de lei, circa 130.000 de euro. Dacă luăm în calcul ratele la bancă, în valoare totală de 25.200 de euro, rămân 104.800 de euro. Coșul zilei, evaluat la 1.000 de euro pe lună, mai înseamnă în cinci ani, 60.000 de euro. Tot rămân 44.800 de euro. Mai sunt vacanțele și cheltuielile neprevăzute, dar, dacă ar fi fost extrem de economi, soții Dâncă ar fi putut pune deoparte circa 30.000 de euro pentru terenul din Moara de Vânt. Adică ar mai fi cheltuit doar 15.000 de euro pe vacanțe în ultimii cinci ani.

Dar Robert Dâncă nu a menționat niciodată suma de 30.000 de euro că ar fi economisit-o în cinci ani. El a declarat doar depozite de 50.000 de lei (11.000 de euro), din care 25.000 de lei încă îi mai are. Un exemplu că declarațiile de avere sunt completate cu totală indiferență.   


Florin Boca, cel mai influent pesedist din Iași după Mihai Chirica, își clădește cariera pe un morman de minciuni: sute de mii de lei și zeci de mii de euro împrumutați socrului, clădiri trecute pe numele sorei, tranzacții subevaluate. Florin Boca menționează împrumuturi exorbitante către Gheorghe Popa, viceprimar în Stulpicani: 90.000 de euro și 341.000 de lei. Tata-socru în schimb declară că el i-a împrumutat lui Boca 210.000 de lei. Niciunul nu recunoaște că ar avea datorii către celălalt. Talmeș-balmeș: soția latifundiarului nu declară niciun leu primit sau dat. Unul din cei trei minte. ANI a mai investigat asemenea cazuri, cel mai cunoscut fiind cel al lui Bogdan Olteanu. Albirea banilor negri se face prin declararea unor sume rambursate de rude.

 

Consilierul local PSD Florin Boca și-a completat declarația de avere în disprețul legii și al normelor de integritate. Cel mai influent lider PSD din Iași, după Mihai Chirica, a menționat în 2015 că i-a împrumutat unui anume Gheorghe Popa 90.000 de euro și 341.000 de lei. În 2016, tot în declarația de avere, Boca menționează din nou 90.000 de euro împrumutați lui Popa, la care se adaugă 129.200 de lei.
Surpriza e alta: la rândul său, Gheorghe Popa, viceprimar la Stulpicani (Suceava), menționează că, dimpotrivă, el i-a împrumutat lui Florin Boca 210.000 de lei. Niciunul nu recunoaște deci nicio datorie. Gheorghe Popa e chiar socrul consilierului ieșean Florin Boca, iar ce-au făcut ei este o rețetă clasică de albit bani negri: când îi vor scoate la suprafață vor spune că sunt rambursări din împrumuturi.

 

O mână spală pe alta

Cei doi au fost foarte neglijenți în completarea declarațiilor de avere. Mai mult, soția lui Florin Boca, ea însăși șefă de Serviciu la Primăria Iași, n-a menționat la împrumuturi sau debite nicio sumă, deși era obligată prin lege. Talmeș-balmeș cu sute de mii de lei și zeci de mii de euro. Deci Monica Boca nici n-a luat, nici n-a dat.

Ajuns la pensie, Gheorghe Popa a candidat în Stulpicani și a ajuns viceprimar. El nu recunoaște nicio datorie către ginerele său, ci spune invers, că el i-a împrumutat bani: 210.000 de lei. Mențiunea apare la rubrica “plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate”, iar numele sunt trecute în clar de către viceprimarul din Stulpicani: Boca Monica, Boca Florin. „Da, viceprimarul de la noi are fata la Iași. O cheamă Monica și este căsătorită Boca”, ne-a explicat un angajat al Primăriei.

 

Florin Boca, viitor parlamentar, rechin imobiliar și șef la Urbanism

Demersurile REPORTER DE IAȘI pentru a lămuri pierderile grave de memorie ale celor trei au avut un deznodământ tragi-comic. Căutat la Primăria din Suceava, Popa a răspuns hotărât: „Eu sunt”. Auzind că suntem de la ziar și întrebat ce bani are de dat ginerelui și ce are de luat, viceprimarul pensionar s-a fâstâcit: „N-am timp acum, sunt ocupat, reveniți peste o oră, să mă interesez”. Ulterior, timp de trei zile, n-a mai răspuns la telefon. Luni după-amiază, prins din nou pe telefonul Primăriei, viceprimarul ne-a stupefiat, prefăcându-se ca un elev de școală primară: „Nu sunt eu Gheorghe Popa. Ați greșit”.

La Florin Boca lucrurile stau mai simplu: are tot timpul telefonul închis sau nu răspunde. Nu reacționează nici la mesaje. Jongleria cu sumele mari împrumutate în familie reprezintă o încălcare a legii, act total surprinzător și care nu-i stă în caracter unuia dintre favoriții PSD la alegerile parlamentare, locul 3 pe lista de la Camera Deputaților, tot electoratul așteptându-se ca Florin Boca să fie un model de integritate pentru întreaga comunitate.

 
Juriștii: așa se ascund banii

Un jurist din cadrul unei instituții din Iași unde sunt depuse periodic declarații de avere, Mihai Gheorghiță, susține că practica este cunoscută și este o metodă prin care cei care le depun mai pot ascunde diverse sume de bani. „Sunt câteva metode clare: nunțile, botezurile, împrumuturile între rude. Eu spun că ai datorie la mine, tu spui ca eu am la tine, suntem din familie și de fapt nu avem niciunul de dat bani celuilalt. Este o situație care trebuie verificată de ANI. O dovadă în sprijinul afirmațiilor este că pe declarația soției nu apare nicio datorie de acest gen. Acea sumă este inexistentă”, ne-a explicat Mihai Gheorghiță.

 

Florin Boca spune că i-a dat bani socrului. Acesta spune invers, că el i-a dat bani. Ambele situații sunt acoperire pentru eventualii bani negri din viitor

O tranzacție suspect de mică

Florin Boca este total nesincer în tranzacțiile pe care le manevrează, încercând să convingă opinia publică de faptul că nu are interese imobiliare în Iași. De altfel, el se declară cetățean simplu, fără nicio firmă proprie. Soția sa, care este funcționar public, deține un coafor pe Străpungere Silvestru, dar și-aici administrator și asociat unic e mama sa din Stulpicani, soția viceprimarului care spune la telefon că nu e el.
Florin Boca a construit un bloc cu 16 apartamente în Păcurari pe o autorizație de casă, el fiind atunci membru în Comisia de Urbanism, iar acum e chiar președintele comisiei. Ca să acopere ilegalitatea, Boca, încercând să demonstreze că n-are interese imobiliare în Iași, în mai 2015 i-a vândut clădirea, deja ridicată, firmei Rafant SRL, aparținând sorei sale. Tranzacția s-a făcut pe doar 25.000 de euro, deși avea 16 apartamente în construcție. Rafant a obținut certificatul de urbanism peste o lună, în octombrie a primit și autorizația de la Primărie, iar peste două săptămâni s-a semnat procesul-verbal de recepție, clădirea fiind gata.

Subevaluarea unui imobil în tranzacții este o practică neortodoxă pentru un viitor parlamentar. Un notar ne-a explicat: „Nu putem ști cu cât s-a vândut o proprietate, este înțelegerea părților. Valoarea reală e cunoscută doar de vânzător și cumpărător. Am avut camere de cămin vândute cu 25.000 de euro. Însă taxa notarială se achită la valoarea reală a construcției, conform unei grile transmise de ANAF, care ia în calcul suprafața și zona”, afirmă Sabina Udișteanu.

 

„În ceea ce priveşte proiectele Rafant, nu am absolut nicio implicare.” Florin Boca, 5 octombrie, Ziarul de Iaşi

 

Un consilier de la Mureș cercetat pentru fals

Florin Boca trebuie să-și lămurească problema din declarațiile de avere ale sale și ale socrului, pentru că ANI a precizat că va începe verificările. “A fost primită o sesizare pe acest caz și vor fi făcute verificări”, a menționat, într-o scurtă declarație, instituția. În cazul în care inspectorii vor descoperi intenția unui fals, există situații asemănătoare. În 2012, Agenția Națională de Integritate a trimis în judecată un consilier județean de la Mureș, Iosif Carol Szalkay, pentru fals. Acesta nu a trecut în declarații trei împrumuturi de la persoane fizice și inspectorii le-au descoperit. În cazul lui Boca, ori el, ori socrul său au realizat un fals în declarații.

 

 

 Principalul suţinător a lui Boca este primarul Mihai Chirica

Profilul lui Boca: interpuşi, legi încălcate, controverse

O obişnuinţă de familie: nu avem nici o firmă, dar, pe la spate, manevrăm cel puţin două. Deşi a negat faptul că ştie ce proiecte imobiliare pune la cale sora sa, există multe detalii care arată că şeful Comisiei de Urbanism din Consiliul Local minte. REPORTER DE IAŞI prezintă o serie de documente care demontează afirmaţia lui Boca.

 

Primarul Mihai Chirica şi mafia imobiliară din Iaşi au făcut scut în jurul preşedintelui Comisiei de Urbanism din Consiliul Local, pesedistul Florin Adrian Boca. Membru al acestei comisii şi în mandatul 2012-2016, acesta este implicat prin interpuşi în proiecte imobiliare controversate. Este şi arbitru, şi jucător, dar neagă cu înverşunare acest lucru, iar primarul îl menţine în funcţie. REPORTER DE IAŞI enumeră mai multe fapte, preluate din acte oficiale, care indică incompatibilitatea lui Boca în funcţia de preşedinte şi membru al comisiei.

 

A minţit sau spune adevărul?

Ziarul de Iaşi şi echipa REPORTER DE IAȘI au dezvăluit faptul că, prin firma Rafant Company, familia Boca are două proiecte imobiliare în municipiul Iaşi. Este vorba de blocul Sunny Residence din Păcurari, a cărui autorizaţie s-a transformat cu viteza fulgerului din vilă în bloc de locuinţe, şi un turn cu 13 niveluri în centrul Iaşului. Firma o are drept unic asociat şi administrator pe sora lui Boca, Irina Ramona, iar fratele său spune că nu are nici nici o legătură cu proiectele. REPORTER DE IAŞI a descoperit mai multe indicii care pun sub semnul întrebării negaţia lui Boca. Datele prezentate în acest articol au fost accesate luni, 10 octombrie 2016.    

 

„Atât timp cât nu sunt interese imobiliare directe sau indirecte de când sunt eu membru sau preşedinte al Comisiei de Urbanism, şi niciunul dintre proiecte nu poartă semnătura mea în nicio calitate din această Comisie, nu văd nicio incompatibilitate şi nicio problemă.” Florin Adrian Boca, 10 octombrie, Ziarul de Iaşi

 

Mail-ul personal la datele firmei surorii şi mobilul soţiei

Conform listafirme.ro, o bază de date asemănătoare celei de la Registrul Comerţului, la datele de contact ale Rafant Company apare de mai mulţi ani mail-ul lui Florin Adrian Boca This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.. Pe site-ul Ministerului de Finanţe, www.mfinante.ro, loc unde sunt prezentate bilanţurile contabile ale societăţilor, la numărul de contact figurează numărul de telefon mobil al soţiei lui Boca, Monica Ioana, angajată a Primăriei Iaşi. Timp de mai mulţi ani, până în acest an, sediul Rafant a fost într-o casă din Vişan deţinută de Florin Adrain Boca şi soţia sa. 

 

Citește și Şefa Radio Iaşi are salariu de bancher: 12.000 de lei pe lună. E al patrulea cel mai bine plătit om la stat din oraș

 

Tradiţie de a pune firme pe interpuşi

În nici una dintre declaraţiile de avere semnate de Florin Adrian Boca din momentul când a intrat în politică şi până acum (2012-2016), precum şi de soţia sa, Monica Ioana, angajată în Primărie (2015-2016) nu figurează acţiuni sau calitatea de administrator la vreo firmă. Monica a fost acţionar, anterior slujbei de la Primărie, la o firmă de cosmetică, Antraf Company, dar a trecut acţiunile pe mama ei, pensionară din Stulpicani-Suceava. La fel ca soţul ei, însă, Monica Ioana Boca apare şi acum în datele societăţii. Listafirme.ro, la datele de contact, arată numărul ei de mobil, precum şi mail-ul ei This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.. Aceeaşi situaţie ca la Rafant Company, în cazul soţului.

 

Sora lui Florin Boca bate discotecile cât el este în ședinte de la Urbanism

Terenul vândut de Boca surorii

Cazul blocului din Păcurari, autorizat când era deja ridicat, nu reprezintă prima încălcare a legilor de urbanism de către Florin Boca. În martie 2007, urmare a unei sesizări primite de către Serviciul de Control Urbanism din cadrul Primăriei, s-a constatat că acesta începuse lucrări de construire a unei locuinţe fără autorizaţie de construire, fiind executate demisolul, structura de rezistenţă a parterului şi cofrarea stâlpilor de la etaj. A fost amendat cu 3.000 de lei şi i s-a cerut să obţină autorizaţiile necesare. Boca a plătit amenda, iar apoi Primăria a cerut în instanţă demolarea casei, pe motiv că Boca nu a făcut demersurile intrării în legalitate în termenul cerut, dar, în final, acesta a obţinut autorizaţia de construcţie în timpul procesului, iar acţiunea a fost respinsă.

 

Citește și Nedreptate crasă în numele PSD: investitor ieșean blocat de șefii Primăriei, ca într-o țară bananieră

 

Misterioasa soră, o anonimă cu avere de milioane?

Un mare mister îl reprezintă modul în care sora lui Boca deţine sumele necesare unor proiecte de sute şi milioane de euro, cum sunt cele din Păcurari şi Splai Bahlui. Această informaţie, corelată cu lipsa ei din datele de contact ale firmelor, ar putea arăta că este o interfaţă, o interpusă. Puţinele informaţii disponibile despre Boca Irina Ramona indică faptul că are 28 de ani, este mediator cu adresa în Gura Humorului, a studiat Dreptul la Universitatea „Petre Andrei”, a dat în acest an concurs pentru a se înscrie la Şcoala Naţională de Grefieri şi este o obişnuită a cluburilor şi călătoriilor. Profilul şi preocupările nu corespund deloc cu duritatea unui domeniu cum este cel al construcţiilor.


Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat ieri că Mugur Isărescu a obţinut, în 2015, un venit net lunar de aproximativ 16.000 de euro, compus din salariul standard de 13.000 de euro la care se adaugă aproximativ 2,6 salarii lunare nete. Declaraţia de avere a Guvernatorului arată că Isărescu a luat mai mulţi bani de la BNR.

 

Mai precis, Mugur Isărescu a a avut un venit net de la BNR de 1.144.069 lei în 2015, conform declaraţiei de avere, ceea ce înseamnă un venit lunar de 95.339 de lei, venit care, în euro înseamnă un venit net lunar de peste 21.000 de euro (la un curs mediu pe 2015 de 4,4450 de lei pentru un euro).

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a obţinut, în 2015, un venit net lunar de aproximativ 16.000 de euro, compus din salariul standard de 13.000 de euro la care se adaugă aproximativ 2,6 salarii lunare nete, reprezentând plăţi ocazionale şi participarea la profitul instituţiei, care reprezintă încă un salariu lunar, a declarat joi purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

 

 

 

„Domnul guvernator a anunţat cifra de 13.000 de euro care constă în venituri standard lunare nete, respectiv salariul net lunar şi indemnizaţia lunară netă în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie. La aceasta se mai adaugă încă ceva (maxim 3,6 salarii lunare -n.r.), dar aceste venituri suplimentare se primesc o singură dată pe an, şi ajungem undeva la vreo 16.000 de euro în medie pe lună. Este vorba de anul 2015, pentru care avem toate datele”, a explicat Suciu.

 

Potrivit acestuia, suma suplimentară pe care guvernatorul o poate încasa anual, pe lângă salariu şi indemnizaţia de Consiliu de Administraţie, este de maxim 3,6 salarii lunare.

 

(Sursa: capital.ro)

 

 


Pagina 8 din 8

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Cartierul Austriac