Poluarea a atins cote îngrijorătoare la începutul acestui an în municipiul Iași. Specialiștii trag un semnal de alarmă și spun că oamenii respiră din ce în ce mai mult benzen.

Un mic oraş din vestul Norvegiei a stabilit, joi, un nou record pentru cea mai ridicată valoare termică din luna ianuarie în această ţară scandinavă, potrivit Le Soir.

Poluarea sufocă încet, dar sigur, marile oraşe ale României. După Timişoara şi în Iaşi s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxime admise de particule şi compuşi toxici pentru organism. Seara şi-a făcut apariţia şi smogul.

Cercetătorul ieșean Silviu Gurlui susține că Iașul se confruntă cu o creştere semnificativă a poluării cu particule de praf. Măsurătorile de la staţiile din oraş au arătat cote extrem de ridicate ale concentraţiilor de particule, mult peste limitele admisibile.

„Nivelul poluării din aglomerarea urbană Iași depășește în fiecare an pragul critic. Astfel, în primele patru luni din 2019, conform rapoartelor publicate de Agenția pentru Protecția Mediului din Iași, a fost depășită de două ori limita maximă admisă pentru tot anul 2019, respectiv 71 de depășiri la poluantul PM10. Limita maximă admisă pentru 12 luni este de 35 depășiri.

Stratul de gheață din Arctica s-ar putea subția într-un ritm mai rapid decât se estimase deoarece zăpada sărată de la suprafață influențează negativ acuratețea măsurătorilor satelitare, conform unui nou studiu realizat la Universitatea Calgary, publicat marți, transmite Agerpres.

Raportul Grupului pentru Cercetarea Climei din Criosferă din cadrul universității canadiene publicat în jurnalul academic „Geophysical Research Letters'' indică faptul că evaluarea aproximativă satelitară cu privire la grosimea stratului de gheață sezonier a fost supraestimată cu până la 25%.

Câștigătoare cu preț de dumping, Enviro Ecosmart dă vina pe instituțiile din Iași. Planul respins de trei ori face din Iași singurul oraș din România cu risc de infringement. Silvia Drăgan, consultantul plătit de Primărie cu 24.000 de euro, spune că autoritățile locale nu sunt capabile să ofere soluții, ea având nevoie de informații. Șeful APM Iași: „Sunt probleme de substanță, nu de formă”, deci nici consultantul nu e bun.

Planul de calitate a aerului pentru municipiul Iași va fi gata când o da Dumnezeu. „Ultima variantă a planului va fi finalizată în funcţie de întrunirile comisiei tehnice pentru care societatea noastră va sigura asistența necesară”, a declarat Silvia Drăgan, reprezentanta Enviro Ecosmart Galați.

Câștigătoare cu preț de dumping, Enviro Ecosmart dă vina pe instituțiile din Iași. Planul respins de trei ori face din Iași singurul oraș din România cu risc de infringement. Silvia Drăgan, consultantul plătit de Primărie cu 24.000 de euro, spune că autoritățile locale nu sunt capabile să ofere soluții, ea având nevoie de informații. Șeful APM Iași: „Sunt probleme de substanță, nu de formă”, deci nici consultantul nu e bun.

Planul de calitate a aerului pentru municipiul Iași va fi gata când o da Dumnezeu. „Ultima variantă a planului va fi finalizată în funcţie de întrunirile comisiei tehnice pentru care societatea noastră va sigura asistența necesară”, a declarat Silvia Drăgan, reprezentanta Enviro Ecosmart Galați.

Concentraţia gazelor de cu efect de seră a depăşit în 2015 pragul critic de 400 de părţi per milion, ceea ce se înseamnă că ne îndreptăm spre o evoluţie a manifestărilor meteo cu din ce în ce mai multe fenomene severe.

Pentru prima dată în istoria măsurătorilor, concentraţia de gaze de seră a depăşit pragul critic, a declarat marţi, meteorologul Florinela Georgescu, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de publicaţia Focus Energetic. Potrivit meteorologului, aceasta înseamnă o recurenţă a fenomenelor meteo extreme.

„În acest moment, într-un comunicat recent al Organizaţie Meteorologice Mondiale, se arată că, în 2015, pentru prima oară în istoria măsurătorilor sistematice s-a depăşit concentraţia de dioxid de carbon de 400 de părţi per milion, ceea ce a fost considerat până acum drept un prag psihologic şi care se depăşea în anii trecuţi doar ocazional, la venirea primăverii. De data aceasta, analizele care s-au finalizat anul trecut arată, fără dubiu, că această concentraţie a gazelor cu efect de seră a depăşit acest prag critic", a declarat Florinela Georgescu.

Potrivit specialistei, concluziile pentru România sunt că „ne îndreptăm, în mod categoric spre o evoluţie a manifestărilor meteo în care să avem în din ce în ce mai multe fenomene severe şi manifestări cu care suntem mai puţin obişnuiţi.

„Modificările climatice le trăim deja (...) Concluziile clare pentru ţara noastră sunt că ne îndreptăm, în mod categoric, spre o evoluţie a manifestărilor de vreme din ce în ce mai severe. (...) Vedem deja că avem tot mai des manifestări manifestări cu care începem să ne obişnuim, precum perioade pe parcursul lunilor de vară în care temperaturile să fie din ce în ce mai ridicate pe perioade mari de timp. (...) S-au înregistrat valuri de căldură cu durată foarte lungă. Iarna, (avem - n.r.) aceste episoade de iarnă lipsite de precipitaţii, începem să ne obişnuim cu cantităţi din ce în ce mai mici de zăpadă în ţara noastră. Şi, de aici, lipsa precipitaţiilor atât iarna cât şi vara duc la secetă. Cam acestea sunt direcţiile înspre care se îndreaptă climatul României.", a declarat Georgescu, reamintind că totul e însă la nivel de cercetare şi trebuie să urmărim ce se întâmplă pe plan mondial.

(Sursa: Epoch Times România)