Sindromul „Vocea și talentul” au ruinat stadionul din Copou. Administratorul anterior era fiul fostului șef al bazei sportive, care s-a pensionat și i-a lăsat postul moștenire. Alexandru Grierosu, amic de agape cu Mihai Chirica, a fost dat afară după un scandal monstru în aprilie 2019, când nu pregătise gazonul pentru meciul cu Gaz Metan Mediaș. A venit, prin detașare, Florin Baltag, ginerele antrenorului Ioan Lazariuc, șeful Bazei Sportive de la Ciric. Altă pilă! Baltag susține că nu știe de stingerea nocturnei încă de la antrenamentul de sâmbătă, deși este administratorul stadionului

Din tată în fiu sau prin tata-socru către ginere. Așa se dă la Iași funcția de administrator al stadionului din Copou. Efectul: rateuri incredibile cum ar fi defecțiunea instalației de nocturnă de-acum două zile sau starea execrabilă a gazonului de-acum un an și jumătate.

Sindromul „Vocea și talentul” au ruinat stadionul din Copou. Administratorul anterior era fiul fostului șef al bazei sportive, care s-a pensionat și i-a lăsat postul moștenire. Alexandru Grierosu, amic de agape cu Mihai Chirica, a fost dat afară după un scandal monstru în aprilie 2019, când nu pregătise gazonul pentru meciul cu Gaz Metan Mediaș. A venit, prin detașare, Florin Baltag, ginerele antrenorului Ioan Lazariuc, șeful Bazei Sportive de la Ciric. Altă pilă! Baltag susține că nu știe de stingerea nocturnei încă de la antrenamentul de sâmbătă, deși este administratorul stadionului

Din tată în fiu sau prin tata-socru către ginere. Așa se dă la Iași funcția de administrator al stadionului din Copou. Efectul: rateuri incredibile cum ar fi defecțiunea instalației de nocturnă de-acum două zile sau starea execrabilă a gazonului de-acum un an și jumătate.

Sindromul „Vocea și talentul” au ruinat stadionul din Copou. Administratorul anterior era fiul fostului șef al bazei sportive, care s-a pensionat și i-a lăsat postul moștenire. Alexandru Grierosu, amic de agape cu Mihai Chirica, a fost dat afară după un scandal monstru în aprilie 2019, când nu pregătise gazonul pentru meciul cu Gaz Metan Mediaș. A venit, prin detașare, Florin Baltag, ginerele antrenorului Ioan Lazariuc, șeful Bazei Sportive de la Ciric. Altă pilă! Baltag susține că nu știe de stingerea nocturnei încă de la antrenamentul de sâmbătă, deși este administratorul stadionului

Din tată în fiu sau prin tata-socru către ginere. Așa se dă la Iași funcția de administrator al stadionului din Copou. Efectul: rateuri incredibile cum ar fi defecțiunea instalației de nocturnă de-acum două zile sau starea execrabilă a gazonului de-acum un an și jumătate.

„Situația jenantă în care s-a aflat Iașul aseară, cu nocturna de la stadion care s-a stins în timpul meciului cu Viitorul, este apogeul bătăii de joc cu care administrația Chirica a tratat sportul ieșean în ultimii 5 ani. Stingerea nocturnei a însemnat pierderea meciului cu 0-3 de către echipa ieșeană, conform regulamentului, deși la momentul rușinii conduceam cu 2-1.

Meciul dintre Politehnica Iaşi şi FC Viitorul Constanţa a fost suspendat în min. 55, la scorul de 2-1 pentru echipa gazdă, duminică seara, din cauza stingerii nocturnei pe stadionul „Emil Alexandrescu” din Iaşi, în etapa a 9-a a Ligii I.

Terenurile școlare pe care Mihai Chirica voia să le facă prin PNDL au prețuri care cresc peste noapte, ca Făt Frumos. Sunt cele mai mari costuri din țară, dublu chiar decât ofertele de pe site-ul firmei executante. Un teren fără fundație a costat 53.000 de euro, preț real la 25.000-30.000 de euro, iar un teren standard, cu fundație ajunge la 96.000 de euro, deși peste tot în țară ofertele sunt la 50.000-55.000 de euro. Prețurile pe metru pătrat la cele trei loturi scoase succesiv la licitație au crescut fără nicio explicație: inițial – 256 lei/mp, Lotul 2 – 456 lei/mp, iar la Lotul 3 estimarea este de 582 lei/mp. Singura explicație este că bugetul Iașului este un sac fără fund și nimeni nu-i cere socoteală primarului Mihai Chirica. El spunea acum doi ani că Iașul e Dubaiul Estului. Pentru primar, viața chiar e ca-n Dubai.

Un teren multifuncțional pentru sporturi pe un substrat de beton existent costă 150.000 de lei. La Iași s-a făcut cu 250.000 de lei, preț plătit de Primărie. Un teren cu iarbă artificială, cu tot cu fundație, împrejmuire și proiectoare de nocturnă costă 250.000 de lei peste tot în România. La Iași, Primăria a plătit 500.000 de lei. Banii nu sunt o problemă în administrația Chirica.

Terenurile școlare pe care Mihai Chirica voia să le facă prin PNDL au prețuri care cresc peste noapte, ca Făt Frumos. Sunt cele mai mari costuri din țară, dublu chiar decât ofertele de pe site-ul firmei executante. Un teren fără fundație a costat 53.000 de euro, preț real la 25.000-30.000 de euro, iar un teren standard, cu fundație ajunge la 96.000 de euro, deși peste tot în țară ofertele sunt la 50.000-55.000 de euro. Prețurile pe metru pătrat la cele trei loturi scoase succesiv la licitație au crescut fără nicio explicație: inițial – 256 lei/mp, Lotul 2 – 456 lei/mp, iar la Lotul 3 estimarea este de 582 lei/mp. Singura explicație este că bugetul Iașului este un sac fără fund și nimeni nu-i cere socoteală primarului Mihai Chirica. El spunea acum doi ani că Iașul e Dubaiul Estului. Pentru primar, viața chiar e ca-n Dubai.

Un teren multifuncțional pentru sporturi pe un substrat de beton existent costă 150.000 de lei. La Iași s-a făcut cu 250.000 de lei, preț plătit de Primărie. Un teren cu iarbă artificială, cu tot cu fundație, împrejmuire și proiectoare de nocturnă costă 250.000 de lei peste tot în România. La Iași, Primăria a plătit 500.000 de lei. Banii nu sunt o problemă în administrația Chirica.

Teren de baschet, role și altul de fotbal inaugurate în serie la Tomești. Până și în satul Goruni. La Iași este proiect înghețat de mai bine de doi ani. Cu un preț de 20.000-25.000 de euro bucata, Primăria Tomești a deschis terenuri de baschet, piste de role și terenuri de fotbal, toate dotate cu nocturnă, fiind deschise până la ora 22. Până și satul Goruni are teren de fotbal cu gazon sintetic. Pentru Iași, proiectul este prea complicat. Terenurile s-au făcut rapid, în trei luni de vară, lucrându-se cu angajații Primăriei. „Copiii chiar folosesc terenurile acestea. Nu o să ne pară rău de banii investiți, trebuie să facă sport. Și nu ne oprim aici. Mai facem”, spune primarul din Tomești.

Ieșenii care doresc să-și ducă copiii la terenuri gratuite de baschet și de fotbal o pot face de acum. Nu la Iași, ci la 10 km distanță, la Tomești. Primăria localității a inaugurat dintr-un foc două terenuri cu nocturnă: unul de baschet și unul de fotbal cu gazon sintetic, în satul Goruni. Ca un bonus, terenul de baschet, asfaltat, este și parc de role.

Teren de baschet, role și altul de fotbal inaugurate în serie la Tomești. Până și în satul Goruni. La Iași este proiect înghețat de mai bine de doi ani. Cu un preț de 20.000-25.000 de euro bucata, Primăria Tomești a deschis terenuri de baschet, piste de role și terenuri de fotbal, toate dotate cu nocturnă, fiind deschise până la ora 22. Până și satul Goruni are teren de fotbal cu gazon sintetic. Pentru Iași, proiectul este prea complicat. Terenurile s-au făcut rapid, în trei luni de vară, lucrându-se cu angajații Primăriei. „Copiii chiar folosesc terenurile acestea. Nu o să ne pară rău de banii investiți, trebuie să facă sport. Și nu ne oprim aici. Mai facem”, spune primarul din Tomești.

Ieșenii care doresc să-și ducă copiii la terenuri gratuite de baschet și de fotbal o pot face de acum. Nu la Iași, ci la 10 km distanță, la Tomești. Primăria localității a inaugurat dintr-un foc două terenuri cu nocturnă: unul de baschet și unul de fotbal cu gazon sintetic, în satul Goruni. Ca un bonus, terenul de baschet, asfaltat, este și parc de role.

Grija Primăriei pentru sănătatea viitorilor contribuabili este zero. Copiii nu au unde juca fotbal sau baschet gratuit în Iași, oraș cu peste 350.000 de locuitori. În toate cartierele din București și în toate orașele și comunele din Occident există terenuri sintetice, cu nocturnă, pentru mini-fotbal și baschet. În Iași, terenurile de la școli stau închise, iar cele cu plată sunt doar pentru corporatiști, cererea fiind și-aici foarte mare, jucându-se până la 1 noaptea. Un teren de mini-fotbal costă doar 25.000 de euro. La Iași ar trebui să avem măcar 50 de spații amenajate pentru copii în cartiere. Dar nu există niciun plan, copiii din Iași nu mai știu cum e să dea la poartă sau să arunce la coș. Pentru șefii Primăriei subiectul nu există.

Reducând subiectul la esență, fotbalul și baschetul sunt sporturi interzise la Iași pentru copiii între 7 și 18 ani. Terenurile amenajate, puse gratuit la dispoziția copiilor, sunt inexistente în cartiere. Dacă un copil vrea să arunce astăzi la coș undeva în Iași nu are unde. Cel mult se înscrie la unul dintre cele două cluburi existente, la nivel de juniori, și poate juca baschet de două ori pe săptămână, câte o oră.
Nu există terenuri amenajate ca în toate orașele și comunele din Europa de Vest. Reprezentanții Primăriei vorbesc de terenuri accesibile la Ștrand (Șesul Bahluiului) și la Ciric, adică în afara orașului. În București, toate cartierele au spații speciale pentru mini-fotbal și baschet, moderne, cu suprafață sintetică și mobilier modern, care elimină riscurile de accidente. Costă doar 25.000 de euro un astfel de teren. La Iași ar trebui să avem minim 50. Dar nu este niciunul, puținul fotbal care se mai joacă fiind exilat pe maidan, iar terenurile din incintele școlilor sunt interzise.
De aceea, în Iași nu mai există sport și mișcare sănătoasă la nivel de copii. De aceea apar tot mai multe afecțiuni la coloana vertebrală, obezitate, depresii la minori. Niciun politician din Iași nu are gândul la așa ceva.

Câte terenuri există acum

Singurele terenuri pe care copiii pot bate mingea liber și fără bani sunt doar maidanurile neamenajate. În nici unul dintre cartierele orașului nu există un spațiu amenajat pentru fotbal sau pentru baschet, după normele actuale: teren sintetic, porți și panouri moderne, nocturnă. Astfel de terenuri gratuite există în toată lumea. În vestul Europei, până și primarii din mediul rural au dezvoltat astfel de proiecte, tocmai pentru a-i atrage pe copii către sport. În anii trecuți, școlile permiteau accesul copiilor pe terenurile de sport asfaltate sau betonate, dar și acest lucru este acum interzis. „Copiii de la club mi-au pus această întrebare: unde pot juca baschet gratuit în Iași? Le-am spus că nu există nici un teren. Avem chiar săptămâna viitoare întâlniri pe această temă cu reprezentanții Consiliului Local și ai CJ. Dorim să solicităm Primăriei să deschidă măcar curțile școlilor pentru sport. Acum nu mai discutăm despre investiții, detalii tehnice, prețuri, nocturne, discutăm măcar despre strictul necesar. O salvare de moment este ca școlile să permită copiilor din cartiere să facă sport acolo, ca sport de masă. Acum puținii copii care mai fac sport bat mingea pe unde apucă, de multe ori printre mașini, în niște condiții necivilizate”, ne-a spus Florin Bucureșeteanu, antrenor de baschet la ACS Iris Iași.

Terenul Școlii Ion Neculce, unde cu 20-30 de ani în urmă, generații întregi de copii au rupt sute de încălțări jucând fotbal sau baschet. Acum e ca după război

Cât ar costa?

Ce spun reprezentanții Primăriei, luați total prin surprindere de o discuție legată de terenuri de sport gratuite pentru copii sau tineri în oraș? Că acestea există deja, la Ștrand și la Ciric. Cu o mențiune: sunt și departe de aproape toate cartierele din Iași, sunt și contracost. „Există terenuri unde copiii pot juca fotbal sau baschet. Referitor la mai multe ternuri de sport în cartiere, această posibilitate va fi luată în calcul de Primărie”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.
Pentru amenajarea unor terenuri de dimensiuni mici, unde copiii din cartiere să poată juca fotbal sau baschet, investițiile nici măcar nu sunt mari. Pentru un teren de 1.000 de mp aflat deja în proprietatea Primăriei, costul ar fi de maxim 25.000 de euro, pentru standarde moderne. Cu alte cuvinte, cu maxim 250.000 de euro, o sumă modestă pentru Iași, ar apărea 10 terenuri noi pentru copii.
„Firma noastră vinde suprafețe de joc sintetice cu 15 euro mp, la care se adaugă costurile cu porțile – 1.000 de euro două porți din aluminiu pentru fotbal, încă 1.500 de euro 4 coșuri de baschet. La acestea se adaugă prețul împrejmuirii, de aproximativ 1.500 de euro, precum și costul unei instalații simple de nocturnă”, ne-a explicat Marian Pralea, reprezentantul unei firme care construiește terenuri sportive. Acesta spune că mai există costuri modice cu fundația. În cazul în care Primăria ar opta pentru micile terenuri situate lângă parcurile de joacă, investiția este mai mică de 25.000 de euro pentu fiecare teren, pentru că și suprafața este de aproximativ 300 mp.

Antrenorul Florin Bucureșteanu inițiază copiii în baschet. Dar sunt maxim 100 de minori din tot Iașul. Asta e baza de selecție

Au contat doar parcurile pentru copii mici

Iașul are, neoficial, 37 de cartiere, dar Primăria a împărțit orașul în 7 zone unde a și deschis centre de cartier. În niciunul dintre acestea nu există o bază sportivă modernă pentru copii. Singurele locuri în care copiii pot face mișcare organizat sunt ori puținele cluburi de fotbal și de baschet din oraș, ori alături de părinți, pe terenuri închiriate cu ora. “Îmi aduc aminte de copilăria mea și nu mai seamănă cu ce văd acum. Ne strângeam o grămadă de copii și băteam mingea cu orele, fără să ne coste asta ceva. Poate doar mingea. Acum, la rândul meu am copii și nu am unde să merg cu ei. Sigur, pot opta pentru clubul de fotbal sau de baschet, dar câți copii pot primi acolo? Este un număr limitat”, ne-a spus Andrei Doboș, tatăl a doi copii.
În parcurile de joacă dintre blocuri, bunicii sunt cei care se plâng de faptul că, mai ales în vacanțe, copiii nu au ce face. “Cât sunt mici merge cu scrânciob și cu tobogan. Când mai cresc vor să se joace singuri. Și chiar nu au unde”, ne-a spus Maria Vasincu, o bunică ce avea grijă de un nepot într-un parc din Alexandru cel Bun.
Surprinzător, numeroase parcuri de joacă au alături un spațiu de dimensiuni identice ce este nefolosit. Pe vremuri, juca rol de teren de fotbal. În parcurile vizitate de reporterii 7EST, terenul era neîngrijit. Amenajarea s-ar putea face mult mai simplu și ieftin, pentru că există deja fundație de asfalt.

„Dacă discutăm pentru sportul de masă la îndemâna copiilor, asta este o chestiune de viață și de moarte. Discutăm aici despre viitorul poporului român. Îl vrem bolnav sau sănătos. Sportul trebuie încurajat. Și nu vorbesc aici despre acel procent de 5, maxim 10% dintre români care au o cultură a mișcării, care fac o formă de sport, care își duc copiii să facă un sport, îi încurajează să bată mingea sau să meargă cu bicicleta. Vorbesc despre majoritate, care este sedentară. Spun mulți că puștii preferă calculatorul. Ia dă unor copii un teren amenajat frumos, aruncă o minge între ei și vezi ce se întâmplă”, Florin Bucureșteanu, antrenor de baschet, fost jucător al Politehnicii în perioada de glorie a echipei

Două parcuri din Alexandru și Cantemir. Aici copiii nu pot juca nimic

De ce este interzis să faci sport în curtea școlii

Protecția excesivă față de scandaluri este cea care a împins conducerea școlilor românești să interzică accesul copiilor pe terenurile de sport ale instituțiilor de învățământ. „Nu există o garanție că sunt sănătoși toți acei copii care vin pe terenul școlii. Accesul necontrolat, fără supraveghere, nu se poate permite. Dacă ar fi accidente sau orice alte probleme, toată lumea ar spune de ce am permis accesul. Dacă ar fi asigurate anumite condiții, școlile nu ar avea nimic împotrivă să permită accesul copiilor din cartiere pe terenuri”, a precizat Sabina Manea, purtătorul  de cuvânt al ISJ Iași.

Antrenorul Dan Cănănău plânge după sportul de masă ca după un mort

Important pentru viitor

De ce este atât de important ca un plan pentru terenurid e sport pentru copii, în cartiere, să nu mai fie amânat? „Nu există astfel de terenuri nicăieri în oraș. Sunt în domeniu, știu ce spun. Pentru a face selecția unor viitori sportivi ne trebuie masă de copii. Că practică sport organizat sau dezorganizat, nu contează. Selecția se face dintre ei. Dacă ai zece terenuri din astea în oraș și treci pe acolo de câteva ori, iei câte doi de la fiecare teren. Asta înseamnă 20 de potențiali sportivi. Fără această masă de oameni, degeaba ne pregătim noi, antrenorii, că nu o să mai avem cu cine lucra”, explică Dan Cănănău, antrenor de juniori la CSMS.

Citește și Fanul lui Poli de la capătul pământului. Ando, profesorul japonez îndrăgostit de Iaşi şi de România

Acesta mai spune că este important ca terenurile să fie aproape de bloc, pentru ca puștii să meargă des și neînsoțiți. „Părinții nu au timp să stea cu ei. Așa, ai o bază sportivă la Ciric, dar este departe de cartiere. Îți trebuie aproape. Investițiile nici măcar nu sunt mari, din câte știu terenuri sintetice de mici dimensiuni se fac acum cu 20.000 de euro. Și este important pentru viitor, pentru sănătatea copiilor să se miște de mici. În Nicolina, unde stau eu, au fost niște terenuri de joacă și le-au distrus. Le-am spus părinților că, dacă le pasă, trebuie să lupte să aibă teren de sport. Le-am spus că or să le rămână copiii pitici fără mișcare și așa a fost”, a mai spus  Dan Cănănău.