În urmă cu trei ani, un bărbat din Iaşi a fost victima unei agresiuni. S-a ales cu un deget amputat şi cu un altul pe care nu-l mai poate folosi. De atunci, Mihai Mărgineanu a făcut nenumărate plângeri la Poliţie şi Parchet, dar nici în ziua de astăzi nu ştie cine a fost agresorul. REPORTER DE IAŞI a aflat în doar câteva zile un potenţial suspect în acest caz.
Delăsare totală la postul de Poliţie din Tomeşti. În seara zilei de 4 aprilie 2015, după ce terminase tura, Mihai Mărgineanu, care era taximetrist, a mers cu un alt coleg într-un bar. După ce a băut timp de mai multe ore, bărbatul a luat un taxi pentru a-l duce unde stătea în gazdă, la Tomeşti.
„Prietenii naturii” nu s-au gândit să consulte un specialist de la Agronomie. Dealurile din jurul Iașului se umplu de puieți „electorali” care, la scurt timp, se usucă. Recent, USR Iași a plantat 5.000 de copaci în Moara de Vânt. Pozat, filmat, postat, apoi proiect abandonat. Nimeni n-a mai udat puieții. Prin urmare, mulţi s-au uscat, iar alţii sunt înconjuraţi de buruieni.
Politicienii ieşeni caută orice motiv pentru a acumula capital de imagine. Plantarea de copaci dă bine la imagine, aşa că, în urmă cu trei săptămâni, membrii organizaţiei USR Iaşi, în frunte cu deputatul Cosette Chichirău, s-au mobilizat şi au mers să planteze copăcei în Moara de Vânt, în zona fostei vii. Ocolul Silvic Iaşi a pus aproximativ 5.000 de puieţi de salcâm, stejar, paltin, frasin şi cireş la dispoziţia celor câteva sute de ieşeni care au dat curs invitaţiei venite din partea useriştilor. „Am demarat această acţiune pentru că avem nevoie de aer curat şi trebuie să protejăm natura. Plantăm pentru sănătate, plantăm pentru viitor“, a spus atunci Silviu Gurlui, şeful filialei locale a USR Iaşi.
„Prietenii naturii” nu s-au gândit să consulte un specialist de la Agronomie. Dealurile din jurul Iașului se umplu de puieți „electorali” care, la scurt timp, se usucă. Recent, USR Iași a plantat 5.000 de copaci în Moara de Vânt. Pozat, filmat, postat, apoi proiect abandonat. Nimeni n-a mai udat puieții. Prin urmare, mulţi s-au uscat, iar alţii sunt înconjuraţi de buruieni.
Politicienii ieşeni caută orice motiv pentru a acumula capital de imagine. Plantarea de copaci dă bine la imagine, aşa că, în urmă cu trei săptămâni, membrii organizaţiei USR Iaşi, în frunte cu deputatul Cosette Chichirău, s-au mobilizat şi au mers să planteze copăcei în Moara de Vânt, în zona fostei vii. Ocolul Silvic Iaşi a pus aproximativ 5.000 de puieţi de salcâm, stejar, paltin, frasin şi cireş la dispoziţia celor câteva sute de ieşeni care au dat curs invitaţiei venite din partea useriştilor. „Am demarat această acţiune pentru că avem nevoie de aer curat şi trebuie să protejăm natura. Plantăm pentru sănătate, plantăm pentru viitor“, a spus atunci Silviu Gurlui, şeful filialei locale a USR Iaşi.
Prima suburbie care vrea să scape de praful care vine din oraș. Mișcarea va schimba până și clima. Primăria Tomeşti va cumpăra puieţi şi va planta, în 2018, o perdea de arbori pe partea dinspre Iaşi a cartierului de blocuri din comună. Ce spune un specialist: este una dintre cele mai eficiente metode pentru protejarea unei zone. „Am ajuns la concluzia că este singura soluţie pentru a opri praful care vine din Iaşi”, susţine primarul Ştefan Timofte.
În condiţiile în care Iaşul îşi păstrează locul între primele trei oraşe poluate masiv din România, o localitate din apropiere a anunţat că va încerca să-şi protejeze populaţia cu ajutorul unei perdele de copaci. Primăria Tomeşti va întocmi un studiu în acest sens şi va planta arborii în 2018, pentru a forma o linie de apărare contra prafului care vine din Iaşi. „Ne gândim la soluţii pentru a creşte calitatea vieţii locuitorilor din Tomeşti, aceasta este una dintre ele”, explică primarul Ştefan Timofte.
Prima suburbie care vrea să scape de praful care vine din oraș. Mișcarea va schimba până și clima. Primăria Tomeşti va cumpăra puieţi şi va planta, în 2018, o perdea de arbori pe partea dinspre Iaşi a cartierului de blocuri din comună. Ce spune un specialist: este una dintre cele mai eficiente metode pentru protejarea unei zone. „Am ajuns la concluzia că este singura soluţie pentru a opri praful care vine din Iaşi”, susţine primarul Ştefan Timofte.
În condiţiile în care Iaşul îşi păstrează locul între primele trei oraşe poluate masiv din România, o localitate din apropiere a anunţat că va încerca să-şi protejeze populaţia cu ajutorul unei perdele de copaci. Primăria Tomeşti va întocmi un studiu în acest sens şi va planta arborii în 2018, pentru a forma o linie de apărare contra prafului care vine din Iaşi. „Ne gândim la soluţii pentru a creşte calitatea vieţii locuitorilor din Tomeşti, aceasta este una dintre ele”, explică primarul Ştefan Timofte.
Con Ted Company continuă să facă dezastru pe drumurile licitate la DADJ. Drumul Judeţean 248D Tomeşti-Holboca are nevoie de reparaţii la mai puţin de şase luni de la recepţionarea lucrărilor. Au apărut tasări, alunecări şi crăpături n Constructorul Con Ted Company: „Reparăm, drumul este în garanţie 3 ani”. În realitate, recepția a fost făcută cu ochii închiși, lucrarea fiind de mântuială.
Un drum de numai 2 kilometri, dintre Tomeşti şi Dancu-Holboca, proaspăt asfaltat, va intra din nou în lucrări de reparaţii la mai puţin de jumătate de an după recepţionarea lucrărilor.
Con Ted Company continuă să facă dezastru pe drumurile licitate la DADJ. Drumul Judeţean 248D Tomeşti-Holboca are nevoie de reparaţii la mai puţin de şase luni de la recepţionarea lucrărilor. Au apărut tasări, alunecări şi crăpături n Constructorul Con Ted Company: „Reparăm, drumul este în garanţie 3 ani”. În realitate, recepția a fost făcută cu ochii închiși, lucrarea fiind de mântuială.
Un drum de numai 2 kilometri, dintre Tomeşti şi Dancu-Holboca, proaspăt asfaltat, va intra din nou în lucrări de reparaţii la mai puţin de jumătate de an după recepţionarea lucrărilor.
Comuna din coasta Iașului are PUG din 2014, ceea ce la noi nu există: fără blocuri între case. La buget intră investiții din fonduri proprii: drumuri, gaz și apă. Apoi sunt fondurile europene: opt drumuri comunale și trotuare. La urmă, banii din PNDL: canalizări. Cu câteva sute de mii de lei se fac terenuri de sport și parcuri, arătând că aceste investiții sunt rapide și la îndemână chiar și pentru o comună.
Pentru 2018, Primăria Tomești are planuri mari. Pe lângă proiectele începute anul trecut, a căror bugetare se duce și în 2018, vor fi începute altele. „La Tomești ne gândim în primul rând la calitatea vieții oamenilor care trăiesc aici. De aceea investim cu prioritate în infrastructură, în parcuri, în terenuri de sport. Din același motiv nu permitem și nu vom permite niciodată construirea de blocuri în apropierea caselor”, spune primarul Ștefan Timofte.
Comuna din coasta Iașului are PUG din 2014, ceea ce la noi nu există: fără blocuri între case. La buget intră investiții din fonduri proprii: drumuri, gaz și apă. Apoi sunt fondurile europene: opt drumuri comunale și trotuare. La urmă, banii din PNDL: canalizări. Cu câteva sute de mii de lei se fac terenuri de sport și parcuri, arătând că aceste investiții sunt rapide și la îndemână chiar și pentru o comună.
Pentru 2018, Primăria Tomești are planuri mari. Pe lângă proiectele începute anul trecut, a căror bugetare se duce și în 2018, vor fi începute altele. „La Tomești ne gândim în primul rând la calitatea vieții oamenilor care trăiesc aici. De aceea investim cu prioritate în infrastructură, în parcuri, în terenuri de sport. Din același motiv nu permitem și nu vom permite niciodată construirea de blocuri în apropierea caselor”, spune primarul Ștefan Timofte.
În secolul XXI, satele ieșene sunt înghițite de noroaie. Calculele arată că orice comună poate fi asfaltată complet în maxim 10 ani, din bugetele locale. Au trecut 30 de ani. După dezgheţ, starea drumurilor de la ţară este dramatică. Viaţa însăşi se derulează cu încetinitorul, într-o mizerie de nedescris. O astfel de situaţie se găseşte la Popricani unde primarul motivează că n-are bani pentru asfaltăr.
Peste câteva zile începe dezgheţul şi partea a doua a unui coşmar: valuri de noroi de 5-10 centimetri adâncime de pe sute de kilometri de drumuri de pământ sau, cel mult, pietruite, din satele judeţului. Este o imagine comună a fiecărei primăveri în România, dintotdeauna. Nici măcar primii 10 ani de UE nu au schimbat nimic. În mijlocul oraşului, la doi paşi de Iaşi sau la 40-50 de kilometri, oamenii sunt disperaţi că nu mai au pe unde călca. Există cauze obiective – bugete mici de investiţii, ordinea priorităţilor, dar de cele mai multe ori este nepăsarea celor care conduc comunităţile. Dacă se duceau la bancă acum 10 ani şi cereau credite, în prezent măcar o parte dintre drumuri ar fi avut asfalt, şanţuri de scurgere a apei şi trotuare. Totul ţine de priorităţi.
