Flutur controlează cu mână de fier Suceava. Traficul de influenţă nu există în Codul Penal din acest judeţ. Un singur om decide finanţări, angajări, contracte publice, numirile şi avansările în Justiţie, ce are voie să scrie presa, care este total aservită. E o mică Ungarie orbanistă în judeţul lui Flutur.
Acesta e modelul tribal românesc. Bucureştiului nu îi pasă de ce se întâmplă în provincie. Corupţia, controlul Justiţiei şi sugrumarea libertăţii de expresie sunt tolerate cât timp nu strică socotelile guvernării la nivel macro. Doar catastrofele pot zdruncina Guvernul şi atunci baronii plătesc cu capul. Flutur a scăpat chiar şi de un asemenea moment.
Bucureştiul nu intervine în judeţe şi aşa se explică vitezele diferite de dezvoltare şi disparităţile uriaşe între regiuni. Nici presa centrală nu este interesată de corupţia din teritoriu. Nu doar economia şi politica este concentrată în cercul din jurul Bucureştiului, ci şi libertatea de expresie şi respectarea normelor democratice. Periferia e mizeria ascunsă sub preşul instituţiilor centrale.
SRI şi DNA sunt pilonii mafiilor din judeţe. Regula este: furăm la nivel local, nu emitem pretenţii la nivel central, adică nu părăsim incinta. Resursele dintr-un judeţ sunt suficiente. Nu deranja Centrul şi vei fi lăsat în pace.
De câţiva ani e mult mai profitabil să conduci un judeţ decât să fii lider parlamentar sau prin Guvern. Eşti mult mai ferit de riscuri, iar Statul Paralel te impozitează corect, fără o presiune insuportabilă. Costel Alexe era obsedat să ajungă preşedinte de Consiliu Judeţean pentru că la Bucureşti era mult mai expus. Succesul lui Flutur este un semnal pentru noii tigri că Alexe că trebuie să continue, să acapareze totul la nivel local, să nu ezite, să nu aibă niciun moment mustrări de conştiinţă.
Gheorghe Flutur are o avere uriaşă prin interpuşi. Copiii săi sunt ca odraslele lui Putin. Au proprietăţi şi afaceri la vedere imposibil de justificat. Nu poţi pune piciorul în Suceava fără să-i ceri voie lui Flutur. Oamenii lui controlează totul: media, păduri, balastiere, instituţiile de forţă, patrimoniul cultural şi bisericesc.
Este imposibil să-l mai baţi pe Gheorghe Flutur în nişte alegeri libere. Toţi primarii şi şefii de ocoale silvice sunt în partidul lui Flutur, oricum s-ar numi acesta, şi fac totul pentru victorie. E un calcul matematic, fiecare garantează cu un număr de voturi şi întreg procesul e industrial, nu are nicio legătură cu democraţia.
Este o ruşine pentru PNL că tot ce pot propune la nivel de leadership după 30 de ani este un Gheorghe Flutur. Este o ruşine pentru România că se lasă în continuare reprezentată de imaginea baronului local clasic: incult, corupt iremediabil, adversar neînduplecat al oricărei schimbări, virulent, răzbunător şi deţinător al unei averi uriaşe, cât PIB-ul unei ţări africane mai mici.
