Arhitectul-șef Alexandru Mustiață și primarul Mihai Chirica au găsit un nou mod de a-i umili pe ieșeni: prin avizul aeronautic cerut, fără discernământ, în certificatele de urbanism.
Măsura este aplicată excesiv de la începutul acestui an, impunând obținerea unui aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) tuturor celor care construiesc în Iași, începând de la un regim de înălțime P+2, indiferent de zonă.
Instituția eliberează avizele în câteva luni, acestea se adaugă la întârzierile produse chiar de Primărie în circuitul actelor, eliberarea autorizațiilor de construire se face și mai greu decât până acum. În plus, oamenii trebuie să plătească cel puțin 100 de euro (plus TVA), deși în multe cazuri imobilele pe care le doresc sunt situate în zone care n-au nicio interferență cu traseul avioanelor.
„Este un exces de zel și am văzut situații absurde, cu aviz cerut pentru casă cu P+1 situată în apropiere de blocuri cu 10 etaje care nu au avut nevoie de acest aviz. Sunt abuzuri incredibile, este o delăsare a funcționarilor de la Urbanism”, spun arhitecții, sub protecția anonimatului.
Înălțimea la care avioanele ajung după decolarea de la Iași, la primul viraj spre Bucium. Nicio clădire nu le stă în cale
Trei zone cu anumite restricții de înălțime
Până anul trecut, Primăria nu solicita aviz de la AACR, în certificatul de urbanism luat în vederea obținerii autorizației, decât în cazul clădirilor înalte situate pe versanți. Aeroportul Iași are desemnate prin lege zone de protecție: cele mai restrictive sunt în lungul pistei, în formă de pâlnie spre Trei Fântâni-Dealul Bucium într-o direcție și către Aroneanu în cealaltă, pe o lungime de 15 km. În această zonă ar fi obligatorie obținerea avizului și ar exista restricții de a construi pe înălțime, conform unor normative.
În regulamentele tehnice se discută despre cota 0 a aeroportului (în cazul Iașului aceasta este la 121 m altitudine), plus diferite înălțimi de 30-45 de m, care scad pe măsură ce imobilul este mai aproape de pistă.
Urmează o a doua zonă de protecție, până la 4.500 m de pistă în lateralul său. Nu ar fi necesară obținerea avizului pentru regimul de înălțime mic, ci doar pentru blocuri. Se discută și aici despre raportarea la aceeași cotă 0 a Aeroportului.
A treia zonă este până la 8.500 de metri (exclusiv zonele 1 și 2) și, ținând cont de altitudinea Aeroportului, nu impune restricții pe înălțime decât în cazul culmilor de deal și doar pentru blocuri.
Toate aceste delimitări ar trebui să fie stabilite de către funcționarii de la Urbanism și judecate punctual, pe fiecare caz în parte, nu tratate la grămadă.
Alexandru Mustiață, un arhitect-șef încurcat cu dosare penale, conduce serviciul de urbanism cu cele mai proaste rezultate din țară
Mustiață nu răspunde ieșenilor
În ultimul an însă Primăria a început să ceară avize de la AACR de la oricine construiește ceva în Iași. De la P+1 în sus, toți ieșenii sunt condamnați. Funcționarii trec din start obligația de a solicita avizul, oamenii n-au de ales, se supun, plătesc și așteaptă.
REPORTER DE IAȘI l-a contactat pe arhitectul șef Alexandru Mustiață telefonic și i-a solicitat o discuție prin mesaj. Acesta nu a răspuns.
Tot Iașul a devenit un prizonier al Aeroportului. Așa a stabilit Mihai Chirica
AACR: Iașul are mai multe cereri decât toți ceilalți la un loc
REPORTER DE IAȘI a solicitat date oficiale de la AACR privind numărul de avize eliberate în 2022. Conform răspunsului semnat de directorul Nicolae Stoica, în perioada ianuarie-septembrie au fost înregistrate 121 de cereri de la beneficiari din Iași. Prin comparație, în aceeași perioadă, au fost înregistrate 31 de cereri de la Cluj, 63 de la Timișoara și 12 de la Constanța. Scor 121 Iași - 106 ceilalți. Cluj este oraș colinar asemănător Iașului, cu aeroport la interior și are un sfert din numărul de cereri de la Iași.
Emiterea avizului îi costă pe ieșeni minim 100 de euro, dar AACR precizează că acesta este prețul de bază. Dacă oamenii trebuie să depună acte suplimentare, atunci tariful crește. Un arhitect a declarat pentru REPORTER DE IAȘI că acest aviz poate ajunge, din experiența sa, până la 1.000 de euro. Instituția menționează un termen de eliberare de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. În practică, se așteaptă cu lunile.
Subiectul avizelor a pornit de la scandalul blocurilor construite lângă case de Daniel Niculiță, pe Aleea Sadoveanu
Absurd: P+10 fără aviz, P+1 cu aviz
Un studiu de caz este relevant pentru ce a făcut Primăria Iași cu avizul de la AACR. Cartierul construit de către Daniel Niculiță în Aleea Mihail Sadoveanu nu a avut nevoie de aviz, deși imobilele sunt P+10. „Informația este corectă, prin certificatul de urbanism nu i-a fost solicitat acest document. Suntem în proces, cunoaștem cazul foarte bine”, a explicat fostul judecător Radu Tărniceru, implicat într-un litigiu cu dezvoltatorul din cauza apropierii blocurilor de casele din zonă.
Din cauza acestui scandal legat de regimul de înălțime și lipsa avizului aeronautic, conducerea Primăriei au luat o măsură extremă la sfârșitul anului trecut: toată lumea să demonstreze că nu stă în calea avioanelor. „Este corect, există situații absurde de acest fel în zona Sadoveanu. Cu blocurile mari situate aici, Primăria cere avizul AACR de la oameni cu P+1 sau P+2”, a mai spus Radu Tărniceru.
Harta aeronautică, zonele de protecție. Doar în Zona 1 nu se poate construi decât în anumite condiții. Primarul a transformat tot Iașul într-o zonă de protecție
Arhitecții: „Este un abuz!”
Trei arhitecți consultați de REPORTER DE IAȘI au spus același lucru, de parcă s-ar fi înțeles înainte: „Pentru că funcționarilor le-a fost lene sau frică să ceară un document de la AACR, toți ieșenii plătesc acum bani în plus pe un aviz care nu le trebuie neapărat și au întârzieri de câteva luni, cât durează emiterea actului”, spun ei. Refuză să fie citați cu numele pentru că sunt la mâna Serviciului de Urbanism al Primăriei și se tem de repercusiuni.
„Ce era de făcut, dacă și-ar fi făcut treaba: pe baza PUG-ului vechi, nici măcar nu-ți trebuie PUG nou, depui la AACR harta-plan a orașului și ceri un aviz general care să-ți spună care sunt zonele de versanți sau apropiate de aeroport unde ai nevoie să treci în certificatul de urbanism că trebuie documentul de la AACR, în funcție de înălțimea proiectului. Era atât de simplu! Pentru că sunt indiferenți, făcând în același timp exces de zel, ce s-au gândit? Printr-o decizie internă, fără să consultăm Consiliul Local, cerem avizul AACR de la oameni, indiferent unde este clădirea pe care o fac, de la P+2 în sus. Mai nou auzim că și la P+1 au început să impună prin certificat avizul Autorității Aeronautice. Este un abuz, avioanele au niște trasee clare pe care merg, n-au nicio legătură cu majoritatea zonelor din Iași. Sunt departe de toate locuințele și la înălțimi suficient de mari să nu fie afectat zborul, chiar dacă au proceduri de ratare”, a precizat unul dintre arhitecții intervievați.
Aviz aeronautic cerut pentru o casă în Cicoarei, deși această stradă este la 5,3 km față de Aeroport
Aviz cerut la distanță de 5,3 km de aeroport
Un alt arhitect a relatat un exemplu concret: „Casă, P+2, zona Cicoarei, la 5-6 km de Aeroport în linie dreaptă, câmp deschis în baza dealului. Niciodată nu va ajunge la acea altitudine a casei vreun avion decât total accidental. Este solicitat acest aviz de la AACR, omul așteaptă câteva luni, are întârzieri. Fapt: jumătate dintre certificatele de urbanism din 2022 solicitate pentru proiecte de-ale mele au avut în lista de documente pentru autorizație avizul AACR. Erau în zone îndepărtate de aeroport, cu înălțimi modeste. Nu era la fel înainte de 2022”, a precizat un alt arhitect.
