Singurul hectar de pădure restituit în comuna Bârnova în perioada 2013-2023 a ajuns în proprietatea familiei lui Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.
Procesul verbal de punere în posesie a moștenitorului, cheia de boltă a reconstituirii, este datat februarie 2020, când Alexe ocupa funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor. Acei 10.800 mp forestier au plecat din proprietatea statului în cea a familiei Alexe prin intermediul moștenitorului Constantin Grigorescu Arghiropol.
Există suspiciuni mari asupra legalității acestei proceduri: două documente existente la dosar arată că pădurea nu era pe vechiul amplasament. Atât Alexe cât și Direcția Silvică Iași au refuzat să precizeze dacă există vreun protocol de predare-primire pentru acea pădure între Ocolul Silvic Ciurea și Comisia Locală Bârnova.
Sau dacă există o hotărâre de Guvern privind trecerea terenului din domeniul public în cel privat al statului.
Dublă măsură: în 2017, în instanță, familiei Tălmaciu i-a fost recunoscut, irevocabil, dreptul pentru 3 hectare de pădure în Bârnova. Însă nici până acum n-au fost puși în posesie, membrii familiei adresându-se din nou instanței pentru executare silită și penalități.
Noile proprietăți obținute prin retrocedare de Florin Alexe, fratele președintelui Consiliului Județean. Familia mai deține terenuri pe același deal din Bârnova, intenția fiind de a unifica o proprietate imensă, de aproape 10 ha
Povestea moștenirii de la Bârnova
Scurtă cronologie: lt. col. Scarlat Constantinov a avut șapte copii. Prin donații succesive, acesta și-a împărțit averea. În 1947, i-a donat uneia dintre fiice, Adriana, 4,54 ha teren în Bârnova distribuți astfel: 7.500 mp vie, 5.000 mp hugeac, 2.500 mp arabil și 3 hectare și 412 mp teren islaz. Prin Decretul 308/1953, terenurile au fost preluate de stat. Important: doar 0,5 ha erau pădure.
După 1989, Constantin Grigorescu Arghiropol (fiul Adrianei) a început demersurile de obținere a terenurilor. Comisia Locală Bârnova și Comisia Județeană au spus că din actele existente la arhivele statului se face dovada confiscării a doar 3,68 hectare din cele 4,54 ha aflate în actul de donație.
Din cele 3,68 hectare, Arghiropol a obținut trei titluri de proprietate: 1,32 ha + 0,5 ha + 0,5 ha pădure = 2,32 hectare. I-ar fi rămas, așadar, de obținut un rest de 1,36 hectare.
Retrocedarea s-a făcut când era ministru
În 2013, Comisia Județeană de Fond Funciar i-a validat dreptul pentru 1,36 ha: „din care o suprafață de 1,08 ha teren cu vegetație forestieră” și „0,2741 ha teren agricol”.
În 2015, Arghiropol, deși nu obținuse parcelele, a încheiat două promisiuni de vânzare-cumpărare cu Florin Alexe, fratele lui Costel Alexe.
Punerea în posesie pentru hectarul forestier s-a petrecut în februarie 2020 când Costel Alexe era ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor și când fratele său avea suprafața promisă de la Arghiropol.
Marea întrebare: era sau nu vechiul amplasament?
Pădurea retrocedată familiei Alexe, măsurând 1,08 ha, are vârsta de 110 ani menționată în fișa tehnică. Dar adevărații proprietari nu avuseseră decât 0,5 ha de pădure, deci diferența aparținea altor persoane și a ajuns la Costel Alexe
Elementul-cheie: amplasamentul terenului a fost schimbat
1) Colonelul Constantinov i-a donat Adrianei Arghiropol (fiica) 4,54 ha teren din care doar 0,5 ha pădure, numită „hugeac” în respectivul document. Dar pentru cei 5.000 mp, moștenitorul Constantin Grigorescu Arghiropol a primit titlu de proprietate în 1997. Această pădure a fost cumpărată în 2015 de Raluca Alexe, fosta soție a președintelui CJ.
O primă remarcă: 0,5 ha pădure i-a fost confiscată Adrianei Arghiropol, 0,5 ha pădure a primit, pe bază de titlu, fiul acesteia în 1997.
2) Într-un document aflat în dosarul Comisiei Județene (înainte de validarea din 2013) există un tabel nominal ce cuprinde persoanele care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe amplasamente care și-au schimbat folosința inițială a terenului. Constantin Arghiropol apare cu cei 10.800 mp care inițial ar fi fost vie și arabil, dar între timp, de la confiscarea din 1953 și până la momentul respectiv, s-au transformat într-un teren cu vegetație forestieră.
Documentul este semnat de Dan Constantin Popa, fostul primar din Bârnova, și de Daniel Opariuc, șef Ocol Silvic Ciurea.
Important: fișa tehnică depusă la dosarul de emitere a titlului pe numele lui Arghiropol atestă că vârsta copacilor (vârsta exploatabilității) este de 110 ani.
Asta înseamnă că în 1953 cei 10.800 mp primiți acum de Arghiropol erau tot forestier. Or, mama acestuia avusese doar 0,5 ha pădure. Pe care i-a primit din 1997 și care în final au ajuns la Raluca Alexe.
Concluzia unui specialist în domeniu: „Dacă era vechiul amplasament trebuia să îl înscrie în anexa 37. În 38, cum e și aici, se înscriu cei cărora li s-a schimbat categoria de folosință. Din arabil în forestier. Nu e cazul. Pădurea pe care a fost pus în posesie are 110 ani. Adică, era pădure și în ‘53, la preluare.
Legea nu prevede posibilitatea ca, în situația ocupării vechiului amplasament arabil, să primească forestier. Sau primește arabil în altă parte (din rezerva comisiei) sau primește despăgubiri”.
Matematică simplă: nu mai rămânea 1,08 ha de pădure
3) La un moment dat, Arghiropol, prin reprezentant, s-a adresat chiar instanței. Judecătorul a dispus o expertiză tehnică judiciară. În 2007, Sandu Manolache, expert tehnic de cadastru, a concluzionat că, din cele 4,54 ha pe care Adriana Arghiropol le-a primit donație de la tatăl său, 3,76 ha din vechiul amplasament erau deja ocupate (de Arghiropol și alții).
O chestiune simplă de matematică: dacă în 2007 din cei 4,54 ha ai Adrianei Arghiropol 3,76 ha (vechiul amplasament) erau deja ocupați (4,54 ha – 3,76 ha = 0,78 ha), atunci cum i-a fost validat dreptul în 2013 pe 1,08 ha vechiul amplasament vie și arabil transformat în pădure?
În rezumat: Constantin Arghiropol a fost pus în posesie pe 1,08 ha pădure în 2020, în 2021 i-a fost emis titlul de proprietate, iar în 2022 l-a vândut lui Florin Alexe, fratele președintelui CJ. Cu care avea o promisiune de vânzare-cumpărare din 2015. Așa cum reiese din documente, Alexe a dat pe pădure 4.000 de euro la nivelul anului 2015.
Întregul versant de la Șoseaua Bârnova aparține familiei Alexe, iar acum vor să-l completeze cu alte hectare pentru a uni tot dealul într-o singură proprietate imensă
Caz în oglindă: nu au primit niciodată terenul
Ce la Arghiropol/Alexe s-a rezolvat, la familia Tălmaciu este foarte complicat. În 2017, Tribunal Iași a dat dreptate familiei. „Reconstituie reclamanților, în calitate de moștenitori ai defunctului M. T. a suprafeței de 3 ha teren situat pe raza comunei Bârnova. Obligă Comisia locală de fond funciar Bârnova la întocmirea fișelor de punere în posesie pentru reclamanți și transmiterea acestora către Comisia județeană Iași de fond funciar, împreună cu documentația necesară emiterii Titlurilor de proprietate pentru suprafața de 3 ha teren situat pe raza comunei Bârnova. Obligă Comisia județeană Iași de fond funciar la emiterea Titlului de proprietate pe numele reclamanților, în calitate de moștenitori ai defunctului M. T., pentru suprafața de 3 ha teren situat pe raza comunei Bârnova”.
Judecătorii au admis că cele 3 hectare au fost pădure, dar că moștenitorii nu au identificat amplasamentul și categoria actuală de folosință.
„Comisia Locală de Fond Funciar Bârnova urmează a avea în vedere și art. 29 ind. 1 alin. (2) din Legea 1/2000 care prevede că în situațiile în care o persoană fizică sau juridică solicită cu acte doveditoare reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, pentru o suprafață de teren forestier pe care în prezent este teren cu destinație agricolă, se va acorda, la cerere, pădure sau teren agricol”, se mai arată în sentință.
Din 2017 și până acum, familia nu a intrat în posesia terenului pentru care are această decizie. Ba dimpotrivă, de curând, a deschis o nouă acțiune având ca obiect „cereri privind executarea silită aplicare penalități”.
Familia Alexe: marii favorizați ai Bârnovei la retrocedări
Datele statistice arată că moștenitorul Constantin Grigorescu Arghiropol a fost un favorizat al sorții când a obținut cele două titluri de proprietate însumând 1,36 ha: 2.741 mp arabil în 2019 și 1,08 ha pădure în 2021. Ambele au ajuns în final la familia Alexe.
Astfel, în perioada 2013 – 2017, ca efect al Legii 165/2013, toate procedurile de punere în posesie au fost suspendate, comuna Bârnova făcând, în acești ani, inventarul terenurilor. La data de 24 mai 2017 (la care Bârnova a reluat activitatea pe restituiri) era o suprafață totală validată și nepusă în posesie/sentințe civile nepuse în aplicare care însumau 472 hectare.
În perioada 24 mai 2017 – 1 martie 2021 au fost eliberate numai 20 de titluri de proprietate pe Bârnova, din care 2 pentru Arghiropol. Cele 18 titluri (fără ale lui Arghiropol) însumează o suprafață totală de 10 hectare. Și include și titluri eliberate în urma unor sentințe judecătorești.
Aceasta în condițiile în care, potrivit inventarierii din 2017, suprafața totală validată și nepusă în posesie/sentințe civile nepuse în aplicare era de 472 hectare.
Potrivit aceluiași inventar, în Bârnova aferent anului 2017 existau 207 hectare suprafață rezervă retrocedabilă. Adică, puteau fi date oamenilor. Dar n-au fost.
De două săptămâni, Costel Alexe nu răspunde întrebărilor foarte aplicate ale REPORTER DE IAȘI, sperând ca subiectul să treacă de la sine
Niciun metru de pădure n-a fost retrocedat cu excepția lui Alexe
După reluarea procesului de emitere a titlurilor de proprietate (din mai 2017), titlul lui Arghiropol pentru cei 2.741 mp agricol care au ajuns la Alexe este al șaptelea eliberat.
Mai mult, potrivit aceleiași inventarieri finalizată în 2017, existau terenuri forestiere aflate la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar predate prin protocol în 1995, 1996, 2003, 2007, 2009. Toate erau în suprafață de 15,45 hectare.
De atunci și până azi niciun metru pătrat de pădure nu a fost restituit în Bârnova, cu excepția hectarului care a ajuns la Alexe. Hectar care, la acea dată, nu apărea ca fiind la dispoziția Comisiei Locale, predat prin protocol.
Romsilva și Costel Alexe refuză să răspundă întrebărilor
REPORTER DE IAȘI a trimis același set de întrebări lui Gabriel Doncean, șeful Direcției Silvice Iași, cât și lui Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. Niciunul nu a răspuns până la ora publicării acestui articol. Iată întrebările:
1) Care sunt documentele care au stat la baza trecerii acestui hectar de pădure din domeniul public al statului în domeniul privat și, ulterior, în proprietatea lui Constantin Grigorescu Arghiropol? Există o Hotărâre de Guvern în acest sens?
2) Indicați protocolul de predare/primire a terenului forestier de la Regia Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Iași (Ocolul Silvic în cauză) la comisia locală de fond funciar Bârnova.
3) Suplimentar, explicați cum a primit titlu de proprietate Constantin Grigorescu Arghiropol pe 1,08 ha forestier în condițiile în care, potrivit documentelor, la momentul deposedării (Decretul 308/1953) mamei sale i se confiscase doar 0,5 ha de pădure. Suprafață care i-a fost restituită în 1997.
În plus, potrivit unei expertize efectuată de Sandu Manolache și depusă în dosarul de reconstituire, din vechiul amplasament al autorului mai erau liberi doar 2.741 mp arabil.
Mai mult, fișa tehnică depusă la dosarul de emitere a titlului atestă că vârsta copacilor (vârsta exploatabilității) este de 110 ani, ceea ce înseamnă că nu putem vorbi despre un teren agricol care și-a schimbat folosința. La momentul preluării (1953), era tot forestier.
UPDATE, 23 IANUARIE: Răspunsul Romsilva este evaziv: „Prefectura să se pronunțe. Comisia Locală de Fond Funciar era responsabilă cu amplasamentul”
Într-un răspuns trimis către REPORTER DE IAȘI după închiderea ediției, conducerea Direcției Silvice Iași a făcut câteva precizări legate de această speță. „Terenul necesar punerii în aplicare a Hotărârii nr.149/02.04.2013, a fost pus la dispoziţia C.L.F.F. Bârnova de către Ocolul Silvic Ciurea (actualmente Lunca Cetățuii), prin adresa nr.2843/30.04.2013, anterior apariţiei Legii nr.165/2013, în hotărârea mai sus menționată nefiind făcute menţiuni cu privire la necesitatea trecerii din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia în condiţiile legii”.
Reprezentații Direcției Silvice au menționat că precizările privind obligativitatea trecerii oricărui teren din domeniul public în domeniul privat al statului au apărut ulterior predării. „În condiţiile în care titlul de proprietate a fost emis ulterior publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr.685/30.09.2020, emitenţii, incluzând aici O.C.P.I. Iaşi, Garda Forestieră Suceava şi Prefectura Iaşi, dacă ar fi considerat că a fost întocmit cu nerespectarea legii, şi nu s-ar fi raportat la art.13 din Legea nr.165/2013, aşa cum a fost modificat prin Decizia Curţii Constituţionale nr.395/2017, aveau posibilitatea de a bloca emiterea titlului”, se mai arată în răspuns.
Cu alte cuvinte, dacă ceva ar fi fost în neregulă, alte instituții puteau semnala și bloca titlul.
În ceea ce privește vechiul amplasament al moștenitorului, Direcția Silvică prin directorul Gabriel Doncean a spus că identificarea lui nu intra în sarcina instituției sale: „În ceea ce priveşte identificarea amplasamentului, acesta reprezintă atributul exclusiv al comisiei locale, doar aceasta putându-se pronunţa cu privire la poziţionarea acestuia”.
