fbpx
 

Scandalul „Pod peste Bahlui”: cum se trântește o licitație de 2 milioane de euro la Primărie


Construirea podului de peste Bahlui a fost sabotată, ca și alte lucrări mari, chiar din interiorul Primăriei. Anularea procedurii are la bază motive scandaloase. Geiger Transilvania a cerut lămuriri pentru lucrări în valoare de 1,17 milioane de lei, din totalul estimat la 9,7 milioane. I s-a răspuns în bătaie de joc: Primăria s-a referit la o lege care fusese abrogată. CNSC a anulat licitația. Chirica, în octombrie 2017: „O vom relua într-o săptămână”. Nici pomeneală, au trecut șase luni. Podul de la Zimbru ar muta mare parte din traficul dinspre Canta-Păcurari spre Șoseaua Iași-Voinești, în loc să mai aglomereze Galata. La Primărie nu răspunde nimeni pentru eșec, iar bugetul de investiții are excedent anual de 15-20 milioane de euro. Nu se construiește nimic.



Răspunsuri în bătaie de joc, ignorând legea și tratând cu dispreț constructori interesați de-un proiect de infrastructură. Așa au procedat șefii Primăriei Iași în relația cu Geiger Transilvania. Firma voia să construiască podul peste Bahlui, între Sarmizegetusa și stradela Sofia Nădejde. Însă procedura organizată pentru atribuirea contractului a fost anulată de Consiliul Naţional pentru Soluţio­narea Contestaţiilor (CNSC), la sesizarea firmei Geiger, ai cărei reprezentanți identificaseră mai multe nereguli.

Două sunt elementele importante: realizarea unui banal pod a fost întârziată cu cel puțin un an în condițiile în care ar fi ajutat la descongestionarea traficului. Și, în al doilea rând, experți în achiziții publice susțin că licitația era „cu dedicație”, ambiguitatea din documentația de atribuire fiind de natură a favoriza o anumită firmă.

Potul: 9,7 milioane lei fără TVA
Pe 31 iulie 2017, s-a publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) anunțul Primăriei Iași în vederea atribuirii contractului „Lucrări de supratraversare râu Bahlui în zona Cicoarei – Dacia – pod cu 4 benzi carosabile str. Sarmizegetusa – stradela Sofia Nădejde”. Valoarea estimată a fost de 9,7 milioane de lei fără TVA, data limită de depunere a ofertelor fiind fixată pentru 6 septembrie 2017.
Una dintre firmele interesate să participe la licitație, Geiger Transilvania, a solicitat Primăriei mai multe clarificări legate de documentația de atribuire. Nemulțumiți de răspunsurile obținute, cei de la Geiger s-au adresat CNSC. Iar Consiliul le-a dat dreptate constructorilor în două dintre cele trei puncte reclamate, anulând totodată licitația.

 

Mihai Chirica, anunțând în conferința de presă, reluarea licitației într-o săptămână. Au trecut 6 luni

 

Misterul celor 1,1 milioane de lei

În primul rând a fost discuția pe preț. Astfel, în documentație, valoarea devizului a fost indicată la 9,7 milioane de lei, fără TVA, din care valoarea pentru construcții-montaj (C+M) la 8,6 milioane de lei. Rezulta, deci, o diferență de 1,1 milioane de lei.

Pe 28 august, reprezentanții Geiger au cerut Primăriei explicații cu privire la această diferență de 1,1 milioane de lei. Răspunsul, venit două zile mai târziu, a arătat că acei bani reprezintă „alte cheltuieli”, fiind invocată o metodologie din 2008.

Constructorii, nesatisfăcuți nici de această explicație, au cerut precizări suplimentare. Prin răspunsul din 4 septembrie, cei din Primărie au spus, amintind de o Hotărâre de Guvern și de metodologia din 2008, că diferența în discuție reprezintă: „cheltuieli conexe organizării șantierului, cheltuieli diverse și neprevăzute și cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică, respectiv comisioane, cote, taxe”.

Culmea: au invocat un HG abrogat
Disputa a fost arbitrată, în final, de membrii Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Iată ce au notat aceștia: „Consiliul constată că autoritatea contractantă (Primăria – n.r.) nu a indicat în concret care sunt acele alte cheltuieli avute în vedere. Devine evident că la data publicării documentației de atribuire la baza derulării achiziției în discuție trebuia să stea HG 971/2016 și metodologia aferentă prin care a fost abrogată HG 28/2008 invocată de achizitoare (Primărie – n.r.)”.

Pe scurt, cei din Palatul Roznovanu au mers pe un act normativ care nu mai era în vigoare.
Și mai flagrant, spun membrii CNSC: „Răspunsul achizitoarei (Primăria – n.r.) cu privire la explicitarea diferenței în discuție nu trebuia să aibă un caracter general (...), ci trebuia să indice explicit care dintre aceste costuri au fost avute în vedere, cu atât mai mult cu cât de proiectare nu poate fi vorba, fiind organizată o procedură pentru atribuirea unui contract de lucrări. Mai mult, valoarea corespunzătoare <<cheltuielilor diverse și neprevăzute>> nu mai este cuprinsă în valoarea estimată potrivit legislației aplicabile la data inițierii procedurii contestate”.

Deci proiectarea făcea obiectul unui alt contract, dar fusese trecută și aici. În concluzie, cu toate aceste argumente, membrii CNSC au dat dreptate, la acest punct, firmei Geiger.

 

Aici trebuia să fie un pod cu patru benzi pentru automobile și trotuare pentru pietoni. Realitatea: abia încap doi oameni, unul lângă altul

 

Alba-neagra cu utilitățile

Un al doilea aspect contestat de firma constructoare se referea la protejarea/relocarea utilităților. Astfel, CNSC a constatat că Primăria nu a furnizat toate informațiile legate de modul în care ar trebui întocmită oferta din punct de vedere al lucrărilor de relocare și protejare a utilităților.

„Contrar susținerilor achizitoarei (...) potrivit cărora a transmis listele cu cantitățile pe categorii de lucrări în baza cărora se putea elabora o ofertă tehnică și financiară clară, diferența rezultată putându-se constitui în lucrările de relocare de utilități, Consiliul consideră că ofertanții nu trebuiau să deducă contravaloarea lucrărilor de relocare și protecție (...). Era obligația achizitoarei (Primăria – n.r.) să pună la dispoziție toate informațiile (...) astfel încât ofertanții să poată să-și întocmească oferta cu luarea în considerare a tuturor costurilor necesare (...). În schimb, achizitoarea nu numai că nu a furnizat aceste informații, dar nici măcar nu a pus la dispoziția ofertanților informații legate de valoarea estimată de proiectant pentru aceste lucrări de relocare și protejare a utilităților”, se precizează în raportul CNSC.

Prin urmare, Consiliul a dat dreptate firmei Geiger și în această privință.

 

Șefa Achizițiilor din Primăria Iași, Gabriela Bădărău, responsabilă pentru licitația contestată. Alături, soțul ei, fost liberal, acum joacă fotbal cu Mihai Chirica

 

Au anulat procedura

A treia sesizare s-a referit la termenul în care puteau fi depuse ofertele, pe motiv că au fost aduse modificări semnificative documentației de atribuire publicată în SEAP (schimbări pe 4 și 18 august). Deși așa s-a întâmplat, Consiliul a concluzionat că, de la ultima modificare și până la data de deschidere a ofertelor, termenul avut la dispoziție pentru întocmirea dosarelor a fost de 18 zile față de un minim de 15 zile prevăzut de lege. Deci, CNSC a constatat că aceste critici sunt neîntemeiate.
Astfel, Consiliul Naţional pentru Soluţio­narea Contestaţiilor a stabilit un scor final de 2-1 în confruntarea Geiger-Primărie. Cu o consecință radicală: „Admite, în parte, contestația formulată de Geiger Transilvania în contradictoriu cu Municipiul Iași și anulează procedura de atribuire pentru toate loturile”, au precizat cei de la CNSC în decizia din octombrie 2017.
Nici reprezentanții Geiger Transilvania și nici cei ai Primăriei Iași nu au vrut să comenteze această speță.

Au vrut să meargă până la capăt

Epilog: pe 7 septembrie 2017, Primăria a deschis totuși ofertele. Se înscriseseră Conest și Implenia Baugesellschaft Viena. Degeaba însă. Câteva zile mai târziu, CNSC a anulat procedura de atribuire: „Este lipsit de relevanță în soluționarea cauzei faptul că, în procedură, au fost depuse două oferte”.

 

Verdictul CNSC: Explicațiile Primăriei față de ofertant trebuiau să fie clare, nu cu caracter general

 

Procedură reluată după articolul din REPORTER DE IAȘI
Cei de la Geiger au mai cerut CNSC să oblige Primăria să reia procedura, însă membrii Consiliului au spus că o astfel de solicitare este „inadmisibilă”. Practic, rămânea la latitudinea șefilor din Primărie să reia sau nu această investiție. Iar din octombrie 2017 și până în luna mai 2018, cei din Palatul Roznovanu nu au mai mișcat nimic.

Săptămâna trecută, după ce REPORTER DE IAȘI a scris despre abandonarea planului de construcție a podului, pe ordinea de zi a Consiliului Local, la completări, a reapărut acest proiect. Cum însă ședința de CL nu s-a ținut din lipsă de cvorum (13 consilieri PSD și unul ALDE absentând), nici acest proiect de hotărâre nu a fost rediscutat. El este însă public. Prevede aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru podul cu 4 benzi carosabile dintre strada Sarmizegetusa și stradela Sofia Nădejde.

Surprinde că și de această dată există o diferență de bani. Concret, totalul general a fost estimat la 11,5 milioane de lei (inclusiv TVA), în timp ce valoarea construcții-montaj a fost aproximată la 10,8 milioane de lei (TVA inclus). De această dată, rezultă o diferență de 700.000 de lei care nu este justificată în niciun fel.

 

Citește și Podul lui Chirica s-a dărâmat: vorbe goale și trafic infernal pe Galata

 

Speță identică, cu stâlpi ornamentali
O practică similară: în noiembrie 2016, Primăria a deschis procedura pe SEAP pentru achiziția a 80 de stâlpi de iluminat ornamentali și a 50 de panouri stradale. Au participat trei firme, dar a câștigat cea cu prețul cel mai mare. Adjudecarea s-a făcut în iunie 2017, după 8 luni de contestații și clarificări. Au fost eliminate, pe rând, primele două firme clasate în ordinea celui mai mic preț pentru ca în final să câștige o companie controlată de Cristian Costan, un tip ce gravitează în cercul de apropiați ai primarului Mihai Chirica. Cu toate că a fost stabilit un câștigător, stâlpii nu au mai fost livrați Primăriei.

Excedente uriașe la investiții: nu se construiește nimic

Marile investiții eșuează în Triunghiul Bermudelor al licitațiilor controversate în timp ce Primăria termină fiecare an cu excedente uriașe din bugetul de investiții. Sunt bani care, în loc să se transforme în lucrări benefice pentru ieșeni, mucegăiesc în conturi fără o justificare solidă.

În loc să avem pod peste Bahlui, care să mute traficul din Galata pe str. Cicoarei, avem un excedent la investiții pe 2017 de 63 milioane de lei. În 2016, execedentul a fost de 97 milioane de lei. 15-20 milioane de euro sunt pierduți anual de ieșeni, sumele reprezentând aproape 80% din totalul bugetului de investiții. Practic, Iașul nu avansează deloc.

După anularea licitației pentru podul de la Zimbru, Mihai Chirica spunea, în conferință de presă, că va relua licitația într-o săptămână. Era octombrie 2017. Suntem în mai 2018 și nu s-a mai întâmplat nimic.


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: