fbpx
 
Butoi cu pulbere în Sănătate: ieșenii stau doi în pat, Dragnea vorbește de Justiție

Butoi cu pulbere în Sănătate: ieșenii stau doi în pat, Dragnea vorbește de Justiție


Este o presiune uriaşă pe locurile de la secţiile din unităţile medicale unde sunt tratate afecţiunile care reprezintă principalele cauze de deces din România. În unităţile medicale se lucrează cu programări întinse pe luni de zile. Spitalele au grad de ocupare de 100% sau aproape. La Institutul de Oncologie sunt cele mai rapide programări: pacienţii aşteaptă aproximativ 3 săptămâni. La Recuperare sunt programări pe 9 luni sau chiar pe ani, în cazul implantului cohlear. La Spiridon, Clinica de Cardiologie este supraaglomerată, după ce Institutul de Boli Cardiovasculare a ars. Singura opţiune rămâne sistemul privat, dar oamenii de rând nu-şi permit costuri de coplată de 1.000 de euro sau chiar mai mult, plus că aici nu poţi găsi multe dintre serviciile de la stat.

 

Politicienii, în frunte cu Liviu Dragnea, au de un an şi jumătate o singură prioritate: Legile Justiţiei, demiterea şefei DNA, suspendarea Preşedintelui. În acest timp, în viaţa lor de zi cu zi, românii bat la uşi închise în spitale, se înscriu pe liste de aşteptare interminabile, într-un sistem ca un vas în care este deja presiune şi aşteaptă să explodeze.

În lipsa unor investiţii care să suplimenteze numărul de paturi existent, dar şi din cauza nedimensionării unor specializări fără mare căutare, pacienţii aşteaptă în mână cu actele medicale dar nu au unde să se trateze. „Există spitale care ţin câte doi pacienţi în pat, încă se mai întâmplă asta, sistemul este supraaglomerat pe zonele care produc cele mai multe decese la nivel global: cardiovascular, traumatologie, oncologie”, spune un cunoscut medic ieşean, fost şef al Casei de Asigurări (CAS).

Recuperare: liste pe câţiva ani la implant cohlear

Recordul absolut al programărilor din Iaşi este deţinut de Spitalul de Recuperare, cu listele pentru implant cohlear. Este o procedură medicală ce oferă auz copiilor născuţi cu această deficienţă, iar listele de aşteptare se întind pe câţiva ani, pentru că unitatea medicală poate rezolva maxim 60 de cazuri pe an.

„Presiunea vine mai ales dinspre părinţii care au un copil ce a beneficiat de implant la una dintre urechi. Rezolvarea problemei la o singură ureche aduce deficienţe de orientare, dar sistemul ne împinge să rezolvăm cât mai multe implanturi la o singură ureche, pentru cât mai mulţi copii. Şi aici vine presiunea părinţilor, cu implantul pentru a doua ureche şi liste de aşteptare care se duc pe mai mulţi ani”, explică medicul Doru Baltag, directorul medical al Spitalului.

La Spitalul de Recuperare se înregistrează adevărate recorduri – negative – pentru pacienţi

 

Liste pe 9 luni la Ortopedie

Pentru acelaşi spital, listele de la Ortopedie se întind pe 9 luni. „Nu sunt afecţiuni care ameninţă viaţa, lucrăm pe bază de programări. Este o problemă a numărului de locuri din spital, dar ţine şi de protezare, care este gratuită. Nu avem întotdeauna imediat protezele necesare pentru un pacient”, explică medicul Baltag.

Singura zonă unde intervenţiile se fac într-un termen mai scurt decât în celelalte clinici sunt operaţiile de cancer din zona ORL, unde programările pentru cazurile urgente se fac în câteva săptămâni. Explicaţia este simplă, judecând după numărul de paturi al spitalului. Contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate este realizat pentru 290 de zile dintr-un an, la 500 de paturi cât are spitalul. Celelalte zile pentru fiecare dintre paturi sunt obligatoriu destinate igienizării, sterilizării, în general lucrărilor de „mentenanţă” pentru spital.

„Tratăm anual între 11.000 şi 13.000 de pacienţi aici, aceasta este limita maximă, mai mult nu avem unde pune”, mai spune doctorul Baltag.

Spiridon: 100% la Cardiologie

Cum era de aşteptat, cea mai aglomerată clinică a Spitalului „Sfântul Spiridon” este cea de Cardiologie, care tratează bolile ce ucid cei mai mulţi oameni la nivel global. „Putem spune că acolo suntem în 100% grad de ocupare, mai ales din cauza incendiului de la Institutul de Boli Cardiovasculare. Acesta a creat o presiune imensă pe clinica noastră”, declară managerul Ioan Bârliba.

Este unul dintre spitalele unde programările reprezintă un lux: doar 30% dintre cazuri sunt programate, celelalte 70 de procente sunt urgenţele. Chiar şi aşa, programările ajung la o lună sau două. „Gradul nostru mediu de ocupare este de 91-92%, cu vârfuri primăvara, cu o curbă descendentă vara şi cu o revenire în forţă la începutul iernii”, spune Bârliba.

Contractul cu CAS este pe 290 de zile din 365 de zile. În celelalte, cele 1.280 de paturi ale spitalului sunt în acelaşi proces de igienizare. „Câte doi bolnavi în pat oricum nu mai vedeţi aici. Perioadele cu bolnavi peste capacitatea fizică a saloanelor am rezolvat-o altfel. Aducem paturi din rezerva noastră, suplimentăm numărul din saloane, atunci când este nevoie”, mai spune Bârliba.

 

La „Spiridon” cea mai mare aglomeraţie este la Cardiologie 

 

IRO – programări la 3 săptămâni

La Institutul Regional de Oncologie (IRO), programările se duc, în medie, la  3 săptămâni. Spitalul are 300 de paturi, dintre care 20 sunt destinate paliaţiei. Celelalte 280 rămân pentru cazurile în tratament. „La noi nu este o problemă cu numărul de paturi din spital, ci cu cele 28 de paturi de ATI de care dispunem pentru cele 10 săli de operaţie pe care le avem. Medicii calculează într-un fel evoluţia postoperatorie din ATI a unui bolnav, dar pot apărea complicaţii, bolnavul stă mai multe zile în ATI şi atunci asta are efecte pentru lista de aşteptare. Lista poate avea un termen de mai mult de 3 săptămâni pentru somităţile din lumea medicală, dar cazurile urgente sunt tratate cu prioritate, indiferent de situaţie”, ne-a spus Mirela Grosu, managerul IRO.

IRO merge la capacitate maximă, ca şi în cazul cardiologiei de la Spiridon.  O rezolvare va fi mutarea paliaţiei într-o fostă clădire a Spitalului de Urgenţe, unde vor fi 20 de paturi. „În acest fel, facem încă 30 de paturi pentru spital, pentru că suplimentăm ce scoatem odată cu paliaţia cu încă 10. Vor fi paturi în plus şi pentru spital, şi pentru ATI, astfel că vom reduce listele de aşteptare”, a explicat managerul Grosu.

Fost şef CAS: „Aceste situaţii încă există”

Doctorul Iulian Şerban, fost şef al CAS Iaşi, spune că spitalele ieşene sunt supraaglomerate, mai ales pe cele trei specializări care provoacă cele mai multe decese la nivel global. „Nu este o problemă că avem liste de aşteptare la Recuperare, acolo nu este ameninţată viaţa. Este o problemă că avem aglomeraţie dincolo de limită la cardiologie, traumatologie, oncologie. Este o problemă că avem multe paturi la specializări din afara acestei arii, avem prea multe clinici de acelaşi fel la mai multe spitale din Iaşi. Şi oricât ar spune şefii spitalelor că nu sunt câte doi pacienţi în pat, aceste situaţii încă există. Stau pacienţi câte doi în pat, nu în zona afecţiunilor pentru care este posibilă programarea intervenţiilor, ci pe zona urgenţei”, a spus Şerban.

Movilă: „Multe afecţiuni pot fi tratate acasă”

Pentru o discuţie despre situaţia programărilor pe luni de zile şi a lipsei de investiţii din sistemul medical ieşean, REPORTER DE IAŞI a încercat să-i contacteze pe următorii parlamentari: Vasile Câtea, Tudor Ciuhodaru, Adrian Pănescu, Vasile Toma (PSD), Marius Bodea (PNL) şi Petru Movilă (PMP). Singurul care a răspuns dintre cei contactaţi a fost Petru Movilă.

„Trebuie schimbată legislaţia. În primul rând, ne trebuie centre de permanenţă şi implicarea medicilor de familie. Multe afecţiuni pot fi tratate de către pacienţi acasă, fără să fie nevoie să ocupe pat de spital. Apoi, trebuie paturi pentru recuperare post-operatorie, pentru degrevarea paturilor de chirurgie, care sunt folosite exclusiv pentru intervenţii şi aceşti pacienţi. În al treilea rând, spitalele au nevoie de buget dinamic pentru pacienţi şi intervenţiile asupra lor. Nu am cum să fiu eficient cu buget fix, pacienţii nu sunt şuruburi. Poate am nevoie acum de 100 de implanturi cohleare şi anul viitor de 30 sau de mai multe sau mai puţine proteze. Atunci am nevoie de o linie de credit din care trag cât trebuie mereu, fără să mă plafonez la o anumită limită. Şi rezolv încet toate cazurile”, a explicat Petru Movilă câteva soluţii de rezolvare.

 

„Şi va fi zdrobit. Miilor de români care stau în puşcărie pe un articol neconstituţional, alţii sunt târâţi pe la DNA şi prin tribunale pe acelasi articol sovietic le cer iertare că s-a lungit atât de mult modificarea Codului penal. Poate nu o să mă ierte. Maniera de a avea o abordare procedural corectă s-a dovedit una greşită, pentru că în Parlament nu se mai poate vorbi de adoptarea procedurii normale, dezbateri, adoptare si promulgare”, Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, după condamnarea în primă instanţă la ÎCCJ, referindu-se la „Statul paralel”. Obsesie morbidă în timp ce românii mor cu zile

 

Opţiunea „la privat”

Pentru pacienţii care îşi permit, există opţiunea tratării a numeroase boli în sistem privat. O afecţiune a genunchiului care are nevoie de un termen de aşteptare de aproximativ 9 luni pentru intervenţie la Recuperare se poate trata mai repede, dar costurile sunt mari: intervenţia, cu tot cu zilele de spitalizare, pentru chirurgia genunchiului, se duce la 1.000–1.500 de euro, în regim de coplată (pacientul acoperă o parte din tratament, CAS altă parte, prin contract).

50% din populație se află în gradul de sărăcie, conform Eurostat.


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: