Demență alcoolică
Recent, unul dintre cele mai intrigante cazuri a fost cel al unei femei de 46 de ani, cu statut social și profesional. Divorțată și ulterior recăsătorită, femeia este secretară la una dintre facultățile din oraș. „Și ea și al doilea soț, un intelectual, sunt oameni care, prin natura meseriei, primeau mici atenții constând în sticle de băutură. Doamna a consumat alcool, nu excesiv, ci moderat, dar zilnic și pe o perioadă lungă de timp”, a explicat dr. Nester cum s-a instalat dependența.
Soțul i-a întreținut viciul, iar acum femeia suferă de demență alcoolică, creierul fiind degradat. S-a transformat ca om, din femeia tânără, frumoasă și inteligentă este de nerecunoscut. Copilul îi este crescut acum de bunică, bătrâna fiind mai atentă la nevoile acestuia.
252 de femei cu alcoolism s-au internat la Socola în acest an. În 2015, au fost doar 163 de cazuri. Tendința a fost de creștere în fiecare an
Ca o otravă
Alcoolul este considerat un drog legal, iar consumul său sistematic este acceptat şi tolerat de către opinia publică. Alcoolul ajută la uitarea experiențelor traumatizante, reducând starea de tristețe generată de experiențele umilitoare. Însă, alcoolul nu vindecă problema, ci mai degrabă o ascunde.
În cazul femeilor, dependenţa de alcool se instalează în scurt timp, iar problemele medicale apar mai repede decât la bărbaţi. „Preţul plătit de cei ajunşi în prăpastia dependenţei de alcool este imens. Consumul de alcool produce distrugerea treptată a neuronilor, iar asta se observă în timp, mai ales de către persoanele apropiate alcoolicului. Diminuarea accentuată a numărului de neuroni cauzează şi reducerea performanţelor creierului, vizibile prin scăderea funcţiei memoriei, a capacităţii de gândire, de înţelegere, cu pierderea simţului critic şi a discernământului. Consumul cronic poate provoca leziuni organice (alcoolul se comportă ca o otravă) la nivelul sistemului nervos central, ce pot determina apariţia convulsiilor, a deliriumului tremens cu halucinaţii, iar în forma cea mai gravă – demență”, a explicat dr. Andreea Nester.
Atrofie a creierului
Tomografiile computerizate au arătat, la alcoolici, o atrofie a creierului, în special la nivelul lobilor frontali. Creierul devine astfel mai mic, „se usucă”, ceea ce explică scăderea funcţiilor intelectuale. Dependentul de alcool manifestă o răceală emoţională, o alterare treptată a sentimentelor, oscilaţii în dispoziţie, cu schimbări bruşte de opinie, stări permanente de nervozitate, iritabilitate, insomnii, ceea ce îi deteriorează viaţa familială şi profesională.
În plan fizic, alcoolul acţionează pe nesimţite asupra sănătăţii organelor. „Într-o primă etapă, organismul se adaptează uşor, însă, după ceva vreme el devine incapabil să îşi mai păstreze echilibrul şi se instalează o serie de efecte dezastroase: malnutriţia, gastrita, ciroza hepatică, pancreatita, infertilitatea, cancerul de esofag şi stomac, bolile de inimă, tulburările de echilibru”, a afirmat dr. Andreea Nester.
Recomandările OMS
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă, în cazul bărbaţilor, să nu fie depășite două unități de alcool pe zi sau 5 unități la o ocazie, și maximum 14 unități de alcool pe săptămână. În cazul femeilor şi al bărbaţilor trecuţi de 60 de ani, OMS recomandă să nu se depăşească o unitate de alcool pe zi sau 4 unități la o ocazie, și maximum 7 unități de alcool pe săptămână.
O unitate de alcool reprezintă cantitatea de băutură care conține nu mai mult de 10 g de alcool pur (regăsită într-un pahar de vin de 125 ml sau în 330 ml de bere sau într-un shot de tărie de 30 ml).
„În rândul femeilor, dependenţa de alcool se instalează în scurt timp, iar problemele medicale se dezvoltă mai repede decât la bărbaţi, deoarece alcoolul se metabolizează mai greu în stomac, se concentrează mai bine în ţesuturile organismului, iar creierul este mai sensibil. De cele mai multe ori, femeile ajung să facă abuz de alcool din cauza singurătăţii. Statistic, cele care nu au copii şi care nu lucrează prezintă un risc mai mare de a dezvolta dependenţă.” Andreea Nester, medic specialist la Institutul de Psihiatrie Socola
Românii, pe locul 3
Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au afirmat, în „Global status report on alcohol and health 2018”: „Europenii beau mai mult decât oricare alţi locuitori ai planetei, cu o medie de 11,2 litri de alcool pe an, echivalentul a două pahare de vin pe zi”. Conform aceluiaşi raport, Lituania ocupă primul loc în topul consumatorilor de alcool per cap de locuitor, urmată de Republica Moldova.
În acest clasament, România ocupă locul 3. Conform OMS, în România sunt peste 3 milioane de consumatori înrăiţi de alcool, statul român cheltuind peste 25 milioane de euro cu tratamentul persoanelor dependente de alcool numai în anul 2016.
