Milioane de lei pentru îngrijirea spațiilor verzi și pentru Poliția Locală, nimic pentru construcția de pasaje și pasarele. Niciun autobuz electric, niciun tramvai nou. Acestea sunt principalele concluzii după analiza modului în care a fost folosit bugetul orașului în 2019.
În martie, consilierii locali au aprobat execuția bugetară pe nemestecate, REPORTER DE IAȘI decriptează situația veniturilor și, mai ales, a cheltuielilor din 2019.
Chirica a tocat 24,5 milioane de lei în plus
Câteva considerații de ordin general, însă extrem de importante pentru filosofia de construcție și execuție a bugetului aferent anului trecut:
1) Este primul an din mandatul de primar al lui Mihai Chirica, 2019, care se încheie cu deficit, adică cheltuielile au depășit veniturile. Ceilalți ani au avut excedent care a fost rostogolit, sume cheltuite ulterior. Bugetul Primăriei a avut în 2019 încasări de 662 milioane de lei și plăți de 686 milioane de lei, deci un deficit de 24 milioane de lei.
2019 o să rămână ca anul în care mamele l-au tras de mânecă pe primarul Chirica și l-au întrebat: „Câte creșe ai făcut în patru ani?” „Niciuna”, a fost răspunsul
Anul trecut, a fost folosit excedentul din 2018, cifrat la peste 24,5 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 5 milioane de euro.
În plus, veniturile și cheltuielile fuseseră estimate greșit la începutul anului (prevederea bugetară la venituri a fost de peste 810 milioane de lei, iar cea la cheltuieli de 861 milioane de lei). O concepție nerealistă.
Cu tot cu veniturile instituțiilor publice și activităților finanțate integral/parțial din venituri proprii, încasările s-au cifrat la 918 milioane lei, iar cheltuielile la 941 milioane de lei.
Investiții, ioc!, fonduri UE foarte mici
2) Veniturile secțiunii de dezvoltare, cea care contează și care aduce plusvaloare pentru oraș, investițiile, s-au realizat doar în proporție de 45,93%, adică doar 116,4 milioane lei, echivalentul a 23 milioane de euro, cât un proiect european din perioadă anterioară.
3) Din 136 milioane lei cât era prevăzut să se primească de la UE, ca fonduri europene nerambursabile, s-au atras doar 49 milioane lei, reprezentând 35,99%. O sumă modestă pentru pretențiile Iașului și pe care primarul Mihai Chirica n-a catadicsit s-o justifice sub nicio formă. Gradul de realizare a veniturilor totale în 2019 (81,75%) este cu 7,24% mai mic decât în 2018 (când a fost de 88,99%), în special din cauza neatragerii fondurilor europene.
4) Cheltuielile efectuate pe cap de locuitor au crescut în 2019, față de 2018 (1.795 lei față de 1.509 lei în 2018), ceea ce denotă „dezmățul cheltuielilor” din 2019. Și totuși, acest lucru nu a însemnat și investiții de marcă pentru oraș.
Triunghiul din Podu Roș, dintre Splai și Țuțora, e cât o curticică de 500 mp, dar a fost promovat ca „parc reabilitat” timp de mai multe zile la rând. S-a făcut postare separată pentru vopsirea a 30 m de alee în verde. Banii cheltuiți sunt adevăratul subiect
Investiții penibile, concerte de peste 10 milioane de lei
Acest lucru reiese din simpla parcurgere, pe capitole, a cheltuielilor efectuate de Chirica în 2019.
Capitolul: „Autorități publice și acțiuni externe” – La secțiunea de dezvoltare a fost notat ca dotare sistemul de acces control în Primăria Iași și achiziția de autoturisme, dar și repararea acoperișului la Palatul Roznovanu, dar și reabilitarea iluminatului arhitectural la aceeași clădire.
Capitolul: „Alte servicii publice generale” – Peste 10 milioane de lei (2,1 milioane de euro) au fost cheltuite pe diferite sindrofii: Sărbătorile Iașului, sărbătorile de iarnă, manifestări organizate pe 24 ianuarie și 1 decembrie, Festivalul Internațional al Educației (tot mai străveziu de la ediție la ediție), vizita Papei, Gala excelenței în educație, diferite festivaluri de folclor, al Operei, FILIT, expoziții de fotografie și simpozioane.
Mai mult, anul trecut, 10.500 lei au fost viramente ca aport social la două asociații înființate cu scopul de a promova Iașul și întreaga regiune. „Asociația Moldova se Dezvoltă” și „Asociația de Management al Destinației Turistice Iași” sunt, deocamdată, două organizații fantomatice.
Poliția Locală costă dublu față de toate școlile din oraș
Capitolul: „Ordine publică și siguranță națională” – Cheltuielile cu funcționarea Poliției Locale, în mare parte salarii, au însemnat peste 27 milioane de lei (5,7 milioane de euro). Iar cu 100.000 de euro s-au mai luat niște mașini, dar și o remorcă pentru transportul cailor.
Capitolul: „Învățământ” – Sunt 71 de centre bugetare (grădinițe, școli generale, licee, colegii) finanțate de la bugetul local. Pentru secțiunea de dezvoltare, deci investițiile, au fost alocate anul trecut doar 13 milioane de lei. Dotări și reparații la clădirile unităților de învățământ, contracte de ordinul zecilor sau sutelor de mii de lei fără mare impact în sistem. O medie de 183.000 lei de fiecare centru bugetar (care poate însuma mai multe clădiri) reprezintă o alocare modestă.
Schimbarea șinei (în 2020) e singura investiție dată ca realizată în 2019. Se vorbește de Bdul. Țuțora, când de fapt vorbim de 600 m de șosea pe două benzi și cu o singură stație de tramvai
Fonduri UE – zero, în Sănătate
Capitolul „Sănătate” – Cheltuielile de personal, care au depășit 19 milioane de lei, au însemnat plata salariilor medicilor școlari, asistentelor și mediatorilor din cabinetele medicale școlare. La secțiunea dezvoltare, un eșec de proporții: 44.567 lei atrași din fonduri UE (programe FEDR), când erau prevăzuți 9.000.000 lei. Adică doar 0,5%.
Doar 7,6 milioane de lei au fost transferuri din bugetul local pentru finanțarea investițiilor la spitale. De acești bani s-au cumpărat echipamente și aparatură pentru spitalele Parhon și Recuperare. Așadar, pe parcursul unui întreg an, doar 1,6 milioane de euro investiții la două spitale mari, cu adresabilitate regională.
A băgat bugetul uriaș pentru gazon la cultură și religie
Capitolul „Cultură, recreere și religie” – Aici sunt câteva informații esențiale pentru modul în care primarul Chirica a înțeles să organizeze bugetul orașului. Astfel, printre rânduri, la „Întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și de agrement” sumele cheltuite s-au apropiat de 30 milioane de lei (6,4 milioane de euro). Dintre acești bani, peste 28 milioane de lei s-au dus pe întreținerea spațiilor verzi de pe stradă, grădini, parcuri, cimitire. Pentru asigurarea funcționării bazei de agrement de la Ciric s-au cheltuit 1,5 milioane de lei, alte 2,4 milioane lei fiind alocate bisericilor din oraș.
Aproape 1 milion de lei, la secțiunea dezvoltare, s-a dus către Ateneu și Casa de cultură „Mihai Ursachi” pe mici nimicuri: reabilitare steag Ateneu, bust regii Carol I și Carol II, sisteme de sunet și iluminat, refacerea fațadei la Ateneu.
Mai important: la „Consolidare și restaurare monumente istorice”, fonduri UE (programe FEDR), s-au atras numai 14,8 milioane lei din 36,1 milioane programate, adică doar 41%.
Cheltuielile de capital, de peste 9,6 milioane de lei, au ca prim reper: achiziția de porți fotbal. Apoi, mai multe expertize, proiectări, studii pentru monumente, terenuri de sport și zone de agrement. Deci, deocamdată hârțogăraie.
Gazon printre blocuri, singura strategie electorală a lui Mihai Chirica pentru Primărie în 2020. Putea candida la postul de șef la Spații Verzi. Tot bugetul Iașului se duce în prețuri prohibitive
N-a făcut nici creșe, nici protecția mediului
Capitolul „Asigurări și asistență socială” – La secțiune dezvoltare, la creșe, au fost cheltuiți doar 1,2 milioane de lei din cei 4,3 milioane de lei programați la începutul anului.
Capitolul „Protecția mediului” - Cheltuielile pentru reducerea și controlul poluării au fost în sumă totală de 561.141 lei, dintr-un prevăzut de 805.080 lei, adică 69,70%. Doar jumătate de milion de lei investiți pentru reducerea poluării în Iași, al doilea cel mai poluat oraș din țară.
Capitolul „Combustibil și energie” - Finanțare UE (program FEN) pentru energie termică. Au fost cheltuiți doar 16,8 milioane lei din 45 milioane programate (37,32%), pentru un proiect în derulare care se continuă din precedentul exercițiu bugetar al UE (2007-2013). Concret, nu trebuia decât derulat, nu mai era nevoie de studii, licitații sau alte asemenea lucruri care ar fi putut îngreuna proiectul.
32% absorbție de bani europeni și la Transporturi
Capitolul „Transporturi” – Pentru transportul în comun, cheltuielile din fonduri europene, program FEDR: doar 29,4 milioane lei dintr-un programat de 92,2 milioane de lei (32%). În rest, câteva zeci de milioane de lei virate pentru construirea podului peste Bahlui din zona Cicoarei, expertize tehnice, proiectări de străzi, alei și trotuare.
S-au modernizat și câteva drumuri: șos. Bârnova, b-dul Primăverii, Moșu, Ogorului, T. Neculai, Strugurilor.
Capitolul „Alte acțiuni economice” – Promovarea municipiului Iași prin reclamă, publicitate și participări la diferite târguri de turism a cumulat o cheltuială de doar 81.000 de lei dintr-o proiecție inițială de 450.000 de lei.
Iașul nu face nici măcar efortul de a participa la târgurile la care celelalte orașe mari din țară sunt reprezentate. Primarul nu are o strategie pentru Iași ca destinație de citybreak.
