În mediul online au fost postate deja anunţuri de vânzare a unor apartamente pe str. Sărărie nr. 202 cu toate că avizul dat recent de Primăria Iaşi la această adresă prevede un proiect imobiliar cu totul diferit: construirea unui sediu de firmă şi a unei pensiuni.
În comuna Aroneanu, cea mai mare parte a investiţiilor sunt blocate din cauza „oalelor care ies din pământ”. Direcţia de Cultură a Judeţului Iaşi a ajuns pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. În timp ce unii investitori primesc undă verde pentru demararea de investiţii, alţi ieşeni care au terenuri la un metru distanţă de primii trebuie să scoată câte 1.000 de lei din buzunare pentru a plăti studii arheologice care intră în atribuţiile autorităţilor. Astfel, ApaVital a construit anul trecut nu mai puţin de trei bazine la Aroneanu fără să i se fi cerut un astfel de studiu. Pe de altă parte, un ieşean care are un proiect în vecinătatea obiectivului regiei de apă s-a pomenit cu şantierul blocat din cauza lipsei avizului arheologic. „Este un abuz al celor de la Cultură şi Consiliul Judeţean”, susţine primarul comunei Aroneanu
În comuna Aroneanu, cea mai mare parte a investiţiilor sunt blocate din cauza „oalelor care ies din pământ”. Direcţia de Cultură a Judeţului Iaşi a ajuns pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. În timp ce unii investitori primesc undă verde pentru demararea de investiţii, alţi ieşeni care au terenuri la un metru distanţă de primii trebuie să scoată câte 1.000 de lei din buzunare pentru a plăti studii arheologice care intră în atribuţiile autorităţilor. Astfel, ApaVital a construit anul trecut nu mai puţin de trei bazine la Aroneanu fără să i se fi cerut un astfel de studiu. Pe de altă parte, un ieşean care are un proiect în vecinătatea obiectivului regiei de apă s-a pomenit cu şantierul blocat din cauza lipsei avizului arheologic. „Este un abuz al celor de la Cultură şi Consiliul Judeţean”, susţine primarul comunei Aroneanu
Primul cerc de apropiați ai omului de afaceri Iulian Dascălu va investi într-un nou cartier de blocuri acolo unde a fost casa de vacanță a dictatorului Nicolae Ceaușescu.
Primul cerc de apropiați ai omului de afaceri Iulian Dascălu va investi într-un nou cartier de blocuri acolo unde a fost casa de vacanță a dictatorului Nicolae Ceaușescu.
Ghiocel Asimionesei, fondatorul și liderul din umbră al cotidianului Bună Ziua Iaşi (BZI), s-a ales cu o aprobare pentru ridicarea a două imobile cu 4 etaje pe strada Sărărie, în zona cunoscută de ieşeni drept „Zoiosu”. Clădirile vor fi realizate pe un teren concesionat în 2005, de la Primărie, pe numele unei firme băgate ulterior în insolvenţă. Afacerea a fost trecută ulterior pe o altă societate comercială, fără aprobarea Consiliului Local. Vecinii din zonă spun că au cerut explicaţii şi garanţii din partea Primăriei că nu le vor fi afectate proprietăţile, dar nu au primit răspunsuri.
Ghiocel Asimionesei, fondatorul și liderul din umbră al cotidianului Bună Ziua Iaşi (BZI), s-a ales cu o aprobare pentru ridicarea a două imobile cu 4 etaje pe strada Sărărie, în zona cunoscută de ieşeni drept „Zoiosu”. Clădirile vor fi realizate pe un teren concesionat în 2005, de la Primărie, pe numele unei firme băgate ulterior în insolvenţă. Afacerea a fost trecută ulterior pe o altă societate comercială, fără aprobarea Consiliului Local. Vecinii din zonă spun că au cerut explicaţii şi garanţii din partea Primăriei că nu le vor fi afectate proprietăţile, dar nu au primit răspunsuri.
O copie la indigo a unei situații sesizate de REPORTER DE IAȘI în luna februarie se repetă. Un bloc a fost aprobat pe o adresă care se află la sute de metri depărtare, într-o zonă în care nu există vecini care să se revolte dacă află că în spațiul minuscul dintre imobile mai apare o clădire. În ambele cazuri există un numitor comun: proiectele sunt semnate de aceeași arhitectă: Angela Ioan. Aceasta susține că sunt simple greșeli și a cerut rezolvare din partea Primăriei.
O copie la indigo a unei situații sesizate de REPORTER DE IAȘI în luna februarie se repetă. Un bloc a fost aprobat pe o adresă care se află la sute de metri depărtare, într-o zonă în care nu există vecini care să se revolte dacă află că în spațiul minuscul dintre imobile mai apare o clădire. În ambele cazuri există un numitor comun: proiectele sunt semnate de aceeași arhitectă: Angela Ioan. Aceasta susține că sunt simple greșeli și a cerut rezolvare din partea Primăriei.
În 2015, Valerica Bența, profesoară de matematică de la Colegiul Național, a obținut o autorizație de construcție pe un mic teren de 170 mp de pe strada Perju, de lângă Kaufland Podu de Piatră. Inițial, profesoara a dorit să-și facă acolo casă. A vândut apoi terenul, cu tot cu autorizație, lui Gabriel Bașag, un ieșean cu mici proiecte imobiliare la activ. Până acum câteva luni, nu s-a întâmplat nimic cu terenul, dar, de când a dat căldura, lucrurile au luat-o razna. Pe strada Perju este scandal de dimineață până seara, pentru că, spun vecinii, clădirea lui Gabriel Bașag este prea mare. „Își face bloc cu trei etaje aici, nu casă. Așa s-a lăudat la oameni”, spun vecinii de pe stradă. Gabriel Bașag neagă, dar un lucru este cert: amprenta la sol a clădirii sale nu respectă detaliile din autorizație.