„În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Blaga Vasile (...) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă în forma de participaţie a complicităţii, prevăzută de art. 48 din Codul penal rap. la art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000. Constată că inculpatul nu a fost reţinut, arestat preventiv sau arestat la domiciliu în prezenta cauză. În baza art. 404 alin. 4 lit. c) din Codul de procedură penală ridică măsurile asigurătorii constând în indisponibilizarea prin sechestru a bunurilor imobile aparţinând inculpatului Blaga Vasile, măsuri dispuse prin ordonanţa nr. 234/P/2016 din data de 25.10.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti şi menţinute, până la concurenţa sumei de 700.000 de Euro, prin încheierea din data de 7 mai 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia”, se arată în decizia ICCJ.
Totuși, decizia poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.
Decizia prin care fostul secretar general al PDL Vasile Blaga a fost achitat în procesul în care era acuzat de trafic de influenţă a fost anulată, în iulie 2020, prin decizia Curţii de Apel Bucureşti, procesul fiind rejudecat, amintește News.ro.
Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis în 30 octombrie 2017 achitarea fostului ministru Vasile Blaga, acuzat de trafic de influenţă în dosarul finanţării ilegale a campaniei electorale a PDL. Decizia instanţei nu era definitivă, fiind contestată de DNA.
Acuzațiile aduse lui Blaga
În 28 noiembrie 2016, procurorii DNA Ploieşti l-au trimis în judecată pe fostul copreşedinte al PNL Vasile Blaga, acuzat că, în perioada 2011-2012, în calitate de secretar general al PDL, a primit în patru rânduri, de la o societate comercială reprezentată de Berdilă Horaţiu Bruno, suma totală de 700.000 euro, în schimbul exercitării influenţei prin intermediul lui Gheorghe Ştefan, la acea vreme vicepreşedinte PDL, „asupra unei persoane care a deţinut consecutiv funcţii de conducere la două companii naţionale”, astfel încât firma reprezentată de Berdilă Horaţiu Bruno să obţină contracte la cele două companii naţionale.
Suma totală de 700.000 euro a fost primită prin intermediului inculpatului Ştefan Gheorghe, vicepreşedintele respectivei formaţiuni politice (500.000 euro) şi printr-un alt intermediar (200.000 euro), spuneau procurorii.
Procurorii DNA Ploieşti arătau, în rechizitoriu, că banii ajunşi la PDL în urma înţelegerilor între Blaga, Gheorghe Ştefan şi omul de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă erau scoşi din companii de stat prin intermediul unor firme de tip „fantomă”.
Sursa: Știrile Pro TV
