Fostul agent în vârstă de 46 de ani fusese deja condamnat pentru crimă la 22 de ani şi jumătate de închisoare de către justiţia statului Minnesota, dar a făcut apel la sentinţă.
Sentinţa federală pentru „încălcarea drepturilor constituţionale" ale bărbatului afro-american este, la rândul ei, definitivă, deoarece rezultă dintr-un acord de recunoaştere a vinovăţiei.
Ea poate fi executată în acelaşi timp cu cealaltă pedeapsă, a precizat judecătorul Paul Magnuson de la tribunalul din Saint-Paul, acordându-i credit pentru cele şapte luni deja petrecute în detenţie.
„Nu ştiu de ce ai făcut asta, dar să-ţi pui genunchiul pe gâtul cuiva până moare este greşit. Şi pentru asta trebuie să fii aspru pedepsit", i-a explicat magistratul.
Într-o scurtă intervenţie, Derek Chauvin le-a urat copiilor lui George Floyd "să reuşească în viaţă", fără să-şi ceară scuze sau să exprime nici cea mai mică remuşcare.
Mama sa, Carolyn Pawlenty, a dat asigurări că nu este un rasist fără inimă, înainte de a adăuga că „toate vieţile contează, indiferent de culoarea pielii", deturnând sloganul Black Lives Matter (Vieţile negre contează).
Chemat la bară, fratele celui decedat, Philonise Floyd, a cerut "pedeapsa maximă" împotriva lui Derek Chauvin, spunând că nu a dormit de la tragedie.
La 25 mai 2020, într-o operaţiune a poliţiei din Minneapolis, Derek Chauvin a rămas cu genunchiul pe gâtul lui George Floyd timp de aproape nouă minute. În acest incident bărbatul afro-american a decedat.
Înregistrarea video a faptei, devenită virală, a declanşat manifestaţii de amploare împotriva rasismului şi violenţelor poliţieneşti din SUA.
În procesul judecat de justiţia din Minnesota, Chauvin fusese acuzat de „crimă de gradul doi", „crimă de gradul trei" şi „omor prin imprudenţă". El a pledat nevinovat la toate cele trei acuzaţii, argumentând că doar a urmat procedurile de intervenţie a poliţiei, însuşite în timpul instruirii.
În paralel, justiţia federală din SUA a deschis propria procedură, inculpându-i pe Chauvin şi pe alţi foşti trei colegi de-ai săi pentru „încălcarea drepturilor constituţionale” ale lui George Floyd.
Urmăririle duble în justiţie sunt permise în Statele Unite, dar sunt relativ rare şi reflectă importanţa acestui dosar care s-a aflat în centrul protestelor gigantice împotriva rasismului şi a violenţei poliţiei din SUA în vara anului 2020.
Sursa: Agerpres
