fbpx
 
SCANDAL URIAȘ LA T4: licitație viciată, oțelul a devenit beton, vine Curtea de Conturi / EXCLUSIV

SCANDAL URIAȘ LA T4: licitație viciată, oțelul a devenit beton, vine Curtea de Conturi / EXCLUSIV


Noul terminal de 70 milioane de euro trebuia construit cu stâlpi din oțel și grinzi metalice, conform cerinței exprese din Caietul de sarcini

Prețul pentru această soluție tehnică era mai mare decât în cazul betonului prefabricat

Strabag a câștigat licitația cu prețul cel mai mic, apoi s-a renunțat la oțel și s-au acceptat grinzi de beton

Stâlpii au fost deja ridicați, apar în fotografii

Conducerea Aeroportului nu a oferit încă un răspuns oficial. Surse autorizate susțin că oțelul trebuia luat din Ucraina și acest lucru a devenit imposibil după declanșarea războiului

O problemă: războiul începuse deja, în februarie, când licitația încă era în desfășurare, iar verdictul a venit peste câteva luni, deci era timp pentru o schimbare încă din timpul procedurii

Strict legal, schimbarea soluției tehnice impuse într-o licitație duce la reluarea întregului proces de adjudecare, pentru că prețul următorilor clasați a fost influențat de regulile inițiale

Scandalul e abia la început, urmând să apară la Iași, în control, Auditul Curții de Conturi

Suspiciuni uriașe la un contract de 70 milioane de euro. La construcția terminalului 4 de pasageri (T4) de la Aeroportul Iași, a fost schimbat materialul din care va fi realizată structura. În licitație, prin caietul de sarcini s-au solicitat stâlpi și grinzi metalice, iar acum construcția se face cu stâlpi și grinzi din beton armat.

„Au schimbat soluția, era motiv de refacere a licitației. E ca și cum ai cere mere și după licitație ai accepta pere pe motivul că tot fructe sunt. Vor exista consecințe, fiind vorba despre un proiect cu finanțare UE cred că se va ajunge la corecții financiare foarte mari”, a explicat un expert în achiziții publice.

Romeo Vatră, directorul general al Aeroportului, și Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, au solicitat întrebările în scris, însă n-au răspuns până la publicarea articolului.

Neoficial, surse din interiorul Aeroportului au pus modificările pe seama războiului din Ucraina și a timpului limită strâns – 31 decembrie 2023 – până la care trebuie finalizată investiția.

S-au cerut grinzi metalice

Pe 2 martie 2022, comisia de evaluare a licitației de la Aeroport condusă de Cosmin Pricop (foto), director tehnic, a solicitat unuia dintre participanți o clarificare. „(...) nu ați menționat materialul din care sunt alcătuiți stâlpii și grinzile, așa cum este solicitat, în mod clar în Caietul de sarcini la pag. 73 («stâlpi metalici încastrați la nivelul radierului» și «grinzi metalice principale și secundare din profile metalice europene la planșeele peste subsol, parter și etaj»)”, a explicat comisia contextul.

Pentru ca apoi să ceară limpede: „Vă rugăm să ne specificați dacă la întocmirea ofertei ați luat în calcul structura cu stâlpi și grinzi metalice”. Fără echivoc, comisia de licitație a solicitat o structură metalică. Firma respectivă a răspuns că așa va fi, însă a pierdut competiția.

S-au publicat oficial fotografii cu stâlpii de beton montați, când aceștia, conform licitației, trebuiau să fie din oțel

Brusc, stâlpii de oțel au devenit beton prefabricat
La procedură au participat trei asocieri de firme conduse de Strabag, Eldiclau și Bog’Art, fiecare cu propriii subcontractanți. În final, a câștigat Strabag.
La câteva săptămâni distanță, în memoriul tehnic de prezentare în vederea obținerii avizului de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) a apărut modificarea. „Structura Terminalului T4 este o structură mixtă, formată din fundații de beton armat, stâlpi de beton armat prefabricați, grinzi și pane din beton armat”, se arată în document.
Așadar, structura metalică cerută în caietul de sarcini, spusă răspicat în clarificările cu participanții, s-a transformat, imediat după adjudecare, în prefabricate din beton armat.

De fapt, o simplă vizită pe șantier sau vizualizarea postărilor de pe pagina de Facebook a Aeroportului confirmă această înlocuire. Spre exemplu, pe 10 noiembrie, pe pagina Iasi Airport au fost publicate mai multe imagini însoțite de textul: „O nouă zi pe șantierul noului terminal, unde echipele lucrează la fixarea stâlpilor prefabricați”. Sau, pe 13 noiembrie: „Se lucrează la fixarea celor 120 de stâlpi de beton” (foto).

Problema esențială: prefabricatele erau mai ieftine, la data licitației, decât stâlpii metalici, deci licitația a fost clar influențată. Dacă știai că soluția va fi schimbat post-adjudecare, puteai veni din start cu un preț mai mic decât concurența.

Instrucțiunea nr. 1/2021 emisă de președintele ANAP (Agenția Națională a Achizițiilor Publice): modificarea substanțială a condițiilor contractului duce la o nouă procedură de atribuire. Printre „modificările substanțiale” este menționat și „procesul tehnologic”

Legal, e licitație viciată

Specialist în achiziții publice, contactat de REPORTER DE IAȘI: „Este o modificare majoră de proiect, modificare de soluție și de preț, trebuiau să facă o altă licitație”. Acesta a adus în sprijinul afirmațiilor sale mai multe articole de acte normative:
- este o „modificare substanțială a contractului în raport cu anunțul de participare sau cu documentația de atribuire”, așa cum este specificat în actul normativ privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene
- este o modificare care „ar fi permis selecția altor candidați decât cei selectați inițial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată inițial sau ar fi atras și alți participanți la procedura de atribuire”. Iar orice modificare substanțială „este asimilată unui nou contract/acord-cadru care trebuie supus unei noi proceduri de atribuire, pentru a se evita afectarea condițiilor inițiale ale competiției; condițiile inițiale ale competiției nu se referă doar la preț, ci și la alte elemente, cum ar fi caracteristicile produselor/serviciilor/lucrărilor achiziționate, volumul lucrărilor, durata acestora, procesul tehnologic”, se precizează în instrucțiunea 1/2021 emisă de președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice

Bog’Art, participant la licitație, răspunde oficial clarificării cerute de comisia de licitație: „Am luat în calcul stâlpi și grinzi metalice”. Comisia îi ceruse un răspuns clar, menționând că structura metalică este o cerință expresă a caietului de sarcini, la pagina 73

Soluția cu oțel era mai sofisticată și mai scumpă

Conducerea Aeroportului și a Consiliului Județean (ca autoritate tutelară) consideră „delicat” acest subiect al modificării structurii. „Faceți adresă scrisă oficială și vă răspundem”, a spus Romeo Vatră, directorul general al Aeroportului.

Similar, Costel Alexe, președintele Consiliului Județean, a refuzat dialogul, afirmând că răspunsurile vor veni sub formă scrisă.
Una dintre cele mai importante întrebări ale acestei spețe: de ce a schimbat conducerea Aeroportului structura metalică în prefabricate din beton armat?

Stâlpii sunt din beton, contrar cerinței din timpul licitației

Specialistul a oferit o ipoteză: „Execuția lucrării la T4 pe varianta inițială cu structură metalică ar fi avut o durată mai mare. Era o muncă mai specializată, trebuiau alocați mai mulți muncitori. Ar fi fost o problemă și lucrul la temperaturi scăzute, pe timpul iernii. Toți acești factori ar fi putut aduce o întârziere. În plus, trebuia aplicat un tratament de protecție la foc. Or, una dintre condiții era ca lucrarea să se execute până la sfârșitul anului 2023, altfel se pierd fondurile europene. Cealaltă soluție, cea pe prefabricate, o asamblezi ca pe un lego, e mai rapidă. Și mai ieftină”.
Schimbarea din metalic în prefabricat a adus, astfel, avantaje câștigătorului. Dacă structura cu beton armat ar fi fost cerință în caietul de sarcini, ar fi ieșit același învingător?

„Modificarea substanțială a contractului în raport cu documentația de atribuire” – este tip de abatere menționată în măsurile legale de „Prevenire, constatare și sancționare a neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene”

Cauza schimbării soluției: nu mai era oțel în Ucraina

Cu toate că nici șefii CJ și nici cei ai Aeroportului nu au răspuns încă oficial, surse interne au precizat că linia de apărare a șefilor va fi invocarea războiului din Ucraina. „După ce s-a finalizat procedura de licitație, a început războiul din Ucraina. Tot ce înseamnă schelet metalic, termenul de livrare s-a prelungit, costurile au sărit foarte sus. Și nu mai exista nicio șansă finalizarea construcției până la terrmenul de 31 decembrie 2023. Tot oțelul se lua din Ucraina. A fost găsită această variantă legală a optimizării de soluție. Imediat după licitație. S-a câștigat timp și nu costă mai mult”, a spus sursa internă.

Știau deja de război când licitația era în plină desfășurare

Cronologia arată însă că războiul izbucnise în timpul procedurii de licitație și nu după:
- la 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina
- pe 2 martie, deci la șase zile de la începutul războiului, comisia de licitație de la Aeroport a cerut clarificări exprese de la unul dintre competitori: „să ne specificați dacă la întocmirea ofertei ați luat în calcul structura cu stâlpi și grinzi metalice”

- 19 aprilie: la aproape două luni de la declanșarea conflictului a fost desemnat câștigătorul, firma Strabag cu 12 subcontractanți
- 4 mai: RA Aeroportul Iași a semnat contractul pentru finanțarea europeană prin POIM
- 9 mai: RA Aeroportul Iași a semnat contractul cu Strabag pentru extinderea și modernizarea infrastructurii, în cadrul proiectului „Dezvoltarea Aeroportului Internațional Iași – Extinderea terminalelor de pasageri și a facilităților de parcare”. La finalul lunii decembrie 2023, IASI Airport va fi cel mai mare aeroport din țară, după Otopeni”, se arăta în comunicatul oficial de la acea dată.

Cadrul legal e foarte strict, chiar dacă se invocă urgența
Expertul în achiziții publice a menționat că invocarea războiului din Ucraina nu este un argument pentru schimbarea soluției: „Justificarea cu optimizarea este o invenție a lor, nu au explicații legale”. Acesta a precizat că prin schimbarea materialului, a fost viciată procedura de licitație.
Existau două opțiuni: fie se continua pe soluția inițială, cea licitată, cu structură metalică, fie se relua totul. „Nu se produce oțel doar în Ucraina, există și alți furnizori. Iar dacă ar fi fost mai scump, se puteau reactualiza prețurile. Acest lucru e permis de legislație”, a spus specialistul.

Sau, a doua variantă, trebuia refăcută licitația, chiar cu riscul pierderii finanțării UE.

Bog’Art, a doua clasată la licitație, nu a depus contestație pentru că nu a știut de schimbarea soluției tehnice în termenul legal de 10 zile în care putea contesta procedura.

VOM REVENI.

Noul terminal costă 65 milioane de euro (fără TVA)
Noul terminal de la Aeroport (T4) va avea o capacitate de procesare de 3,3 milioane de pasageri/an. În perioadele de vârf, T4 va putea să asigure procesarea formalităţilor pentru 950 de pasageri pe oră. Vor exista șapte porți pentru „plecări” și trei porți pentru „sosiri”.

Îmbarcarea pasagerilor se va face prin aviobridge-uri. În primă fază, vor fi amenajate trei astfel de poduri suspendate. Cu o amprentă la sol de peste un hectar, pe trei niveluri (subsol, parter, etaj), T4 va avea o suprafață desfășurată de 31.210 mp. Va fi ridicat în continuarea terminalului T3 și va fi legat de acesta printr-o galerie.

Proiectul mai presupune reconfigurarea căilor de acces către aeroport și mărirea capacității de parcare auto la sol, de la 350 la 500 de locuri. În aceeași investiție este inclusă și realizarea unui parc de panouri fotovoltaice. Valoarea contractului este de 327 milioane lei fără TVA, proiectare și execuție.

10 întrebări pentru conducerea Aeroportului
REPORTER DE IAȘI a trimis lista cu întrebări vineri, 2 decembrie. Până la ora publicării acestui articol, conducerea Aeroportului nu a răspuns:
1) Când a fost desemnat câștigătorul licitației obiectivului de investiții „Dezvoltarea Aeroportului Internațional Iași – Extinderea terminalelor de pasageri și a facilităților de parcare la Aeroportul Internațional Iași”?
2) Când a fost luată decizia de înlocuire a prevederilor din Caietul de sarcini (pag. 73) „stâlpi metalici încastrați la nivelul radierului” și „grinzi metalice principale și secundare din profile metalice europene la planșeele peste subsol, parter și etaj” în „stâlpi de beton armat prefebricați, grinzi și pane din beton armat, planșee monolit și prefabricate din beton armat”? Precizați, vă rugăm, momentul: specificați ziua din cursul licitației sau ziua post-licitație
3) Care a fost motivația acestei schimbări?
4) Există corespondență (scrisă, audio, video) cu instituții ale statului român sau cu organisme ale Comisiei Europene care să arate că această modificare a fost permisă și se află în interiorul cadrului legal?
5) Pe ce acte normative și articole de lege din legislația românească v-ați fundamentat această modificare? Indicați-le, vă rugăm.


În memoriul tehnic trimis Autorității Aeronautice, în vederea obținerii avizului pentru autorizație, se menționează deja stâlpii de beton armat, în locul celor metalici. Soluția este menționată ulterior adjudecării licitației

6) În contractul nr. C52 / 09.05.2022 și în anexele sale există detaliată soluția tehnică? Se referă la stâlpi și grinzi metalice, ori la stâlpi de beton armat prefebricați, grinzi și pane din beton armat?
7) Care este valoarea contractată a întregului proiect? Din valoarea totală, cât la sută reprezintă această structură?
8) După modificarea din structură cu stâlpi și grinzi metalice în stâlpi de beton armat prefebricați, grinzi din beton armat care a fost influența asupra prețului? Cât era în momentul adjudecării licitației, cât este acum? Dar influența asupra perioadei de execuție?
9) Nu considerați că această modificare a influențat desfășurarea licitației și a investiției? Poate, dacă se știa de la bun început soluția tehnică a structurii, participarea ar fi fost mai largă, iar oferta prețului ar fi fost alta în cazul competitorilor. Nu ar fi trebuit reluată procedura de licitație cu noile specificații? Cum comentați?

10) Pentru acest proiect, de-a lungul întregii sale desfășurări, în corespondența cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română ați primit vreodată vreo negație pentru soluția tehnică a structurii cu stâlpi și grinzi metalice?
REPORTER DE IAȘI va reveni pe acest subiect.

Article image
Au fost aduși oameni să lucreze la Sculeni tocmai de la Pașcani și Târgu Frumos, deși Direcția de Drumuri are districte mult mai aproape, la Iași și Bivolari Acoperirea oficială: cosmetizarea terasamentelor din zona Vămii Sculeni Surse autorizate spun că oameni și utilaje din DRDP au făcut îndreptarea și tasarea pământului de pe cele 4 ha ale Domeniului Privat al președintelui Consiliului Județean. La Pașcani și Tg. Frumo...
Autor Iulian Mofteescu Anchete 28 Noiembrie 2022


Citeste si...
Nota
(2 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: