„Nu ştiu de ce nu au fost doritori”
Acesta recunoaşte că şi-ar fi dorit postul de coregraf, dar susţine că a ales să vină la concurs pentru că altfel ar fi fost posibil ca un proiect gândit în urmă cu 14 ani să moară. „Din păcate, am fost singurul candidat. Nu ştiu de ce nu au fost doritori. Eu i-am spus fostului manager Bordeianu că aş fi interesat de postul de coregraf. Când am aflat că nimeni nu vrea să fie manager, m-am gândit că se va ajunge în situaţia din 2004, când a fost proiectul legat de Ansamblul «Doina Moldovei» şi care nu s-a mai pus în aplicare“, explică Petre Şuşu cum a ajuns managerul ansamblului folcloric de la CJ.
Petre Şuşu consideră ca va veni în ajutorul comunelor din judeţ
Proiect făcut pe genunchi
Petre Şuşu a luat examenul cu 8,08, iar proiectul său de management a fost notat cu 7,91. Coregraful recunoaşte că nu a avut timp să-şi pregătească proiectul şi că nu a mai deţinut acum vreo funcţie de conducere.
„Am încropit un proiect managerial şi cu două ore înainte de expirarea termenului l-am depus la Consiliul Judeţean. Concursul a constatat în susţinerea proiectului în comisie, fără probă scrisă. Acest post este o provocare pentru mine, neavând până acum funcţie de conducere. Eu sper să fiu ajutat de cei de la Consiliul Judeţean“, zice coregraful care a absolvit Facultatea de Artă scenică la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca şi care a lucrat timp de patru ani în Ansamblul profesionist Transilvania.
Şuşu are un master în management educaţional, la Iaşi, şi de 18 ani este coregraf la „Doina Carpaţilor”.
Funcţional de-abia în toamnă
Sediul ansamblului va fi la fosta Casa a Agronomului, în Bucium. Deocamdată au fost alocate doar două birouri şi o sală. „Este foarte puţin pentru un ansamblu, dar mi s-a spus că vom primi şi alte spaţii disponibile“, precizează Şuşu.
Managerul îşi doreşte ca în cel mai scurt timp să constituie Consiliul de Administraţie, format din şefii de departament (dirijor, coregraf, contabil şef), manager şi un reprezentant al CJ.
După ce acesta va fi format, se va organiza un concurs la care, din comisie, Şuşu îşi doreşte sa facă parte experţi din domeniu din Iaşi sau chiar din altă parte. „Aş vrea la sfârşitul lunii iunie să avem concursul pentru coregraf şi dirijor. Orchestra sper să fie completă la sfârşitul lunii august, pentru că fiind post mulţi îşi iau concediu în acea perioadă. La începutul lunii septembrie, îmi doresc să avem şi dansatorii“, menţionează Şuşu.
„Nu sunt numit politic”
Noul manager este convins că nu va face compromisuri şi că nu va accepta ca ansamblul să fie un instrument politic. „Îmi doresc valorificarea folclorului pentru că Iaşul nu are o entitate profesionistă şi se cheltuie foarte mulţi bani de către primăriile din judeţ pentru aducerea de formaţii din altă parte la diverse evenimente. Existând acest ansamblu, nu se va mai pune această problemă. În plus, elevii care termină coregrafia sau studenţii de la Facultatea de Teatru ar avea unde profesa. Ne dorim să asigurăm şi formarea profesorilor din şcolile unde se predă folclor sau dans popular. Nu am vreo legătură cu politica şi lucrurile vor rămâne aşa. Dacă mi se va impune ceva politic, demisionez! Ansamblul trebuie să fie al judeţului şi nu al unui partid“, zice Petre Şuşu.
Şuşu se transferă de la Ansamblul „Doina Carpaţilor” al Casei Studenţilor
Buget de 2,4 milioane de lei anual
Ansamblul a provocat un scandal uriaş încă de la înfiinţare. Managerul interimar Cătălin Bordeianu, membru ALDE susţinut de vicele CJ, Victor Chirilă, a făcut un proiect cu o organigramă şi un regulament de organizare, urmând ca ulterior să se ocupe de angajări.
La sfârşitul lunii februarie a acestui an, Bordeianu a prezentat consilierilor judeţeni o organigramă cu 43 de persoane şi un buget lunar de 200.000 lei.
În ceea ce priveşte salariile, Bordeianu a avut iniţial o remuneraţie de 6.409 lei brut plus sporuri, pentru ca pe urmă suma să urce la aproape 8.400 plus sporuri. Contabilul-şef urma să ia un salariu brut de 6.403 lei, iar cercetătorul ştiinţific, 5.738 de lei. Dirijorul şi cel mai bun solist vocal urmau să fie remuneraţi cu aproape 5.000 de lei. Dintre ceilalţi membri ai ansamblului, cel mai bun artist instrumentist urma să ia peste 4.000 de lei.
În nota de fundamentare s-a stipulat faptul că membrii ansamblului care nu sunt din Iaşi şi nu au locuinţă de serviciu vor primi pe lângă salariu o indemnizaţie lunară egală cu jumătate din salariul mediu net pe economie.
În plus, membrii ansamblului vor avea posibilitatea să meargă să cânte, fără vreo restricţie, în timpul liber, la nunţi sau alte petreceri. Şuşu a moştenit bugetul şi organigrama propusă de Bordeianu.
WC-uri pentru trei şcoli în fiecare lună
Cu banii pe care îi cheltuie CJ-ul lunar cu ansamblul folcloric s-ar putea face în fiecare lună grupuri sanitare moderne în câte trei dintre cele 207 şcoli din judeţ unde la începutul anului toaleta era în curte.
Astfel, la o şcoală dintr-o localitate unde nu este canalizare, s-ar cheltui cel mult 10.000 de lei pentru fosa septică.
Dacă nu este apă curentă, s-ar fora un puţ de 50 de metri, în cel mai rău caz, pentru care s-ar plăti 15.000 lei. Încă 3-5.000 de lei ar costa o pompă submersibilă. Pentru construirea şi dotarea unei toalete cu 8-10 cabine, plus dotările interioare, ar însemna încă 40.000 de lei. Trăgând linie, s-ar cheltui cel mult 70.000 lei la o şcoală.
