Nimeni nu știe cine sunt investitorii din Emirate, n-au catadicsit să vină la Iași ca să-și anunțe intențiile, dar președintele CJ vehiculează investiții de 300 milioane de euro și o redevență anuală de 7 milioane de euro. „Dezvoltare rapidă”, sună, succint, promisiunea.
În presa locală s-a vehiculat însă vag un nume de firmă care ar fi integratorul proiectului de concesionare, adică o curea de transmisie care i-a convins pe șeici să investească și pe liderii PSD din Iași să accepte propunerea. Firma este din București și se numește South Development Group (SDG) SRL. Ei sunt „băieții deștepți” ai afacerilor aeroportuare.
Cătălin Lăscuț, în dreapta, surprins la masă cu baronul de Giurgiu, Niculae Bădălău. Lăscuț e un milionar extrem de discret și nu apare niciodată în public
O firmă fantomă
Într-o postare intempestivă, în urmă cu două săptămâni, Cristian Adomniței, fostul președinte al Consiliului Județean, accentua că integratorul e o firmă cu zero lei cifră de afaceri și pierderi de 1,4 milioane de lei. O fantomă.
SDG n-are istoric. Este înființată în august 2018, având ca acționari, inițial, cu părți egale, pe Ion Olteanu, Emil Roșca, Dorin Catană, Dan Tănăsescu și Cătălin Lăscuț.
Apoi se fac modificări în cascadă în structura acționariatului. În ianuarie 2019, rămând doar Tănăsescu și Catană. Apoi, în aprilie, are loc o majorare de capital, devenind acționari Andrew Stear (1%), Diplomatic World Wide Shop SRL (9%) și Ascendas Aviation SRL (40%). Ceilalți doi acționari își micșorează participările. În fine, în mai 2019, are loc o nouă reașezare a acțiunilor între toți asociații.
Dar omul cheie din toată această combinație este Cătălin Lăscuț, „Regele duty-free-urilor” din România, omul care a făcut avere din spațiile comerciale de la Otopeni.
Întrebarea-cheie: cine e Gogu?
Lăscuț e cam în toate vehiculele prezente în acționariatul South Development. Oficial, el a ieșit din firmă, dar controlează Diplomatic World Wide Shop prin iubita sa, Cristina Vărzaru, cu care, la începutul acestui an, urma să se căsătorească, nași urmând a-i fi cuplul Pandele-Firea, conform presei centrale.
Lăscuț a înființat firma Diplomatic, apoi a lăsat-o pe iubita sa cu 33%, ceilalți doi acționari, Olteanu și Roșca fiind doi fideli locotenenți ai săi, care apar în multe SRL-uri care gravitează în jurul lui Lăscuț.
O notă de mister aduce asociatul Ascendas Aviation, care deține 40% din SDG, fiind principalul acționar al unei firme ce vrea să integreze investiții de sute de milioane de euro la Iași. Ascendas aparține unei tinere necunoscute, Alexandra Gogu, născută la Hunedoara, mutată apoi în Turnu Severin și ajunsă în final la București. Mai deține o firmă, alături de un off-shore, dar nu are avere, nu are anvergură financiară și nici valențe antreprenoriale. Pare interpusa perfectă.
Arabii din Abu Dhabi n-au comunicat nimic autorităților ieșene. Totul este la mâna intermediarului Cătălin Lăscuț. Nimeni nu știe nici dacă arabii există
Regele Otopeniului
Omul-cheie este Cătălin Lăscuț. Este fiul unui fost mahăr de la Fisc, cel care răspundea de operațiunile vamale la nivel național, și a devenit norocosul operator al spațiilor comerciale de la Aeroportul „Henri Coandă”, deși nu avea certificat „duty free”. A devenit multimilionar peste noapte. Averea și-o datorează prelungirii contractelor de concesiune în aeroport în timpul guvernărilor PSD, fiind, conform presei centrale, o creație a fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea. Cu o suprafață de peste 12.000 mp, zona comercială din principalul aeroport al țării este practic un mall, controlat de un singur om.
Ofensivă în toate regiunile
Cătălin Lăscuț este deci omul cu experiența în operațiuni aeroportuare. A apărut în ultimul an destul de des în știrile de presă cu intenția de a concesiona aeroporturi regionale (Cluj, Iași, Sibiu) sau chiar de a construi unele de la zero (Giurgiu, Constanța).
Momentan, doar Iașul a răspuns chemărilor sale de sirenă. Site-ul Comisarul.ro a prezenta, în 2018, o fotografie cu liderul PSD Niculae Bădălău, aflat la masă, într-un separeu, cu Regele duty-free-urilor. Bădălău anunța, în septembrie 2019, în calitate de ministru al Economiei, construirea unui aeroport privat la Giurgiu, tot cu banii arabilor ce urmau a fi aduși de Cătălin Lăscuț, dar iată că în noiembrie 2019 liderul PSD de Giurgiu pierduse deja și guvernarea și era să fie chiar și dat afară din partid. Proiectul aeroportului e îngropat.
Printre ceilalți acționari din SDG, Olteanu și Roșca sunt executanți ai lui Cătălin Lăscuț, britanicul Andrew Stear face de mulți ani imobiliare în România și a vrut să facă, la un moment dat, un proiect la Iași împreună cu Zaharia Schrotter. În fine, Dorin Catană este fost director al rețelei comerciale Plafar.
Deși a fost toată viața sinecurist la stat, Cătălin Bulgariu a devenit brusc mare susținător al aeroporturilor private
Bulgariu spune că privatul e mai bun decât el însuși, statul
Astăzi este anunțată dezbaterea publică în vederea concesionării Aeroportului Iași.
Cătălin Bulgariu, directorul Aeoportului, nu a răspuns la telefon. Punctul său de vedere a fost reflectat în presă în ultimele zile.
„Tendinţa în Europa este de a se face aeroporturi private. Cele mai multe aeroporturi mari sunt companii private - societăţi comerciale în care statul este acţionar sau nu. În România, toate aeroporturile sunt regii autonome sau direcţii ale Ministerului Transporturilor, adică întreprinderi publice. Oricare altă formă de organizare ar fi mai bună.
Frankfurtul a făcut şi are în operare aeroportul din Antalya, a cumpărat Atena, a cumpărat şi aeroportul din Burgas (Bulgaria - n.r.), iar cei din grupul Airbus, cu Vinci şi Aéroports de Paris, au dezvoltat nordul Africii - Tunisia, Maroc. În schimb, în Statele Unite sunt doar două aeroporturi private, dar administrarea de stat are avantajele ei“, a declarat Cătălin Bulgariu pe subiectul concesionării.
Popa înșiră milioanele pe ață
Maricel Popa, preșdintele CJ, susține ideea concesionării Aeroportului Iași, spunând că județul poate câștiga până la 100 de milioane de euro în 10 ani, și că poate miza pe investiții de 350-500 de milioane de euro și că un nou oraș va apărea spre Holboca: “Este încă un Palas cu 5.000 de angajați acolo”, susține Popa.
Președintele CJ așteaptă să vadă ce vor spune consultanții despre proiect: „CJ primește 5-10 milioane de euro/an în această afacere. Spre exemplu, la Sibiu înțelegerea este pe 7 milioane euro/an, pentru 10 ani, deci sunt 70 de milioane. La Iași sigur ar fi mai mult.
În plus, este o bătălie între aeroporturile din România unde să apară un centru de containere de marfă pentru Est, Iașul are șanse să devină un astfel de centru pentru Estul Europei, cum este Bruges”, mai susține Popa.
Cifre de trafic uriașe
Acesta crede că traficul pe Aeroportul Iași ar ajunge la 5 milioane de călători în următorii 5 ani, ar veni companii aeriene noi, cu linii către toată lumea, urmând să fie format un nod de transport.
„Iașul are potențial foarte mare, suntem lângă Rusia, se va dori dezvoltarea transportului către Est. Și este foarte important cine prinde acest nod de containere. Au fost anunțate investiții de 370 milioane de euro la Sibiu, la noi sunt între 350 milioane-500 milioane de euro”, mai precizează Maricel Popa.
Aeroportul Iași este în regres de când e administrat de Cătălin Bulgariu. Acesta a cheltuit sume uriașe pentru proiecte de dezvoltare, pe care acum le-a abandonat, fiind înnebunit după concesionarea către arabi
Bodea: „Nu se poate concesiona”
Marius Bodea, președintele Comisiei de Transport din Camera Deputaților, fost director la Aeroport, spune că această concesionare este ilegală din două motive:
„Aeroportul Iași este dezvoltat pe fonduri europene, avem un termen de 5 ani în care nu ne atingem de el, termenul este la sfârșitul lui 2021, curge din 2016. Dar termenul real de decădere este 2031, conform planului de afaceri depus la Comisia Europeană și aprobat.
În plus, în susținerea necesității este invocată o lege din 2016 și se amestecă din nou aeroportul în sfera serviciilor publice comunitare. Este ca și cum concesionează salubritatea sau eliberarea de buletine, dar Aeroportul este un serviciu competitiv, concurențial, face profit. Un serviciu public nu face profit. Că la Iași este regie autonomă, se cheamă altfel, nu SC, este altă discuție, dar regulile acestea sunt. Aceste detalii nu trec de viza de legalitate a prefectului, deci nu se poate concesiona”, spune Bodea.
Până acum era un succes, acum trebuie vândut
Fostul director mai precizează că această concesionare nu este oportună. „Nu pot mușca ușor gogoașa că trebuie să vină alții să ne scotă din groapă când Aeroportul Iași a fost un succes de implementare. Trebuia să treacă de 4 milioane de euro profit/an până acum, se puteau lua credite, se garanta la bancă dezvoltarea cu contractele de operare, se puteau lua fonduri europene. Dar ce s-a întâmplat în această perioadă? S-a închis cursă după cursă. Tarom nu mai are nicio cursă externă, Blue Air vrea să plece, ascultați-mă, am discutat cu ei, i-am rugat să rămână. Nu au negociat nimic nou, planul Wizz este aprobat în trecut”, a mai spus Marius Bodea.
Fostul director susține că personalul a crescut de la 100 la 160 de angajați, deși curse aeriene sunt mai puține. „Au făcut breșe de scurs bani: să îi învețe securitate, deși avem instructor acolo, care merge la alte aeroporturi și predă. Au ratat investiție după investiție. Aerostar termină hangarul și nu are cale de rulare. Eu de la o cursă externă am ajuns la 26, ei puteau să mai deschidă încă 26 dacă erau capabili. Ce le-a lipsit?”, mai spune Marius Bodea.
