fbpx
 
Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că se încearcă expunerea sculpturii „Cuminţenia Pământului” în Sala „Brâncuşi”, înainte de luna februarie, când va expira contractul de custodie a acesteia semnat cu Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR). El a precizat că au fost reluate negocierile în privinţa lucrării de artă, urmând să mai fie efectuate evaluări de către experţi, după ce suma de 5 milioane de euro, stabilită la cea mai recentă evaluare, a fost contestată de proprietari, scrie News.ro.

 

Ministrul a spus, întrebat de ce sculptura se află în continuare în depozit la MNAR, că problema este asigurarea lucrării de artă, care este foarte scumpă şi pentru care muzeul nu ar avea buget.

 


Președintele Partidului România Unită, Bogdan Diaconu, și deputatul Sebastian Ghiță, s-au prezentat în această dimineață la sediul DNA București pentru a depunde un denunț penal împotriva lui Dacin Cioloș și a Guvernului.

 

Cei doi, Ghiță și Diaconu, s-au prezentat la DNA cu o plângere penală împotriva lui Dacian Cioloș și a Guvernului pentru achiziția Cumințeniei Pământului. Acesta au transmis că este vorba de infracțiune de înșelăciune și fraudă în acest act achizie a operei de artă.

 

Bogdan Diaconu: „Am venit să depunem un denunț penal împotriva lui Dacian Cioloș, pentru infracțiunea de înșelăciune și fraudă în cazul achiziției Cumințeniei Pământului. Au fost evaluări de 800.000, 1 milion, 2 milioane sau 5 milioane de euro. Până la urmă s-a ajuns la suma de 11 milioane de euro"

 

Sebastian Ghiță: „DNA trebuie să arate românilor că sunt echidistanți. Trebuie să înceapă cercetările la această megafraudă de astăzi care se poate transforma într-un nou ANRP.

Am informații precise că această operă de artă și faptul că este exclus ca ea sa fie achiziționată din bani publici. Acesta poate fi startul unui nou ANRP. Ne putem trezi cu retrocedări și răscumpărări de opere de artă la prețuri supraestimate"

 

(Sursa: EVZ.ro)


Surse guvernamentale citate de TVR susțin că ministrul Culturii Corina Șuteu urmează să demisioneze din Guvern.

 

Motivul demisiei ar fi subscripţia publică pentru Cuminţenia Pământului, potrivit sursele citate.

 

Corina Șuteu se află în funcția de ministrul al Culturii din 4 mai, după ce predecesorul său, Vlad Alexandrescu, a fost demis în urma scandalului de la Opera Națională.

 

(Sursa: b1.ro)


Ambasasa Rusiei la Bucureşti a transmis un comunicat în care și-a exprimat regretul că donația pentru „Cumințenia Pământului” a provocat o reacţie controversată şi uneori extrem de neprietenoasă.

 

Ambasada Rusiei susține că limbajul de ură care a apărut după donație este condamnat de legislaţia unor ţări UE, dar şi de cea a Rusiei, subliniind că respectă dreptul românilor la exprimarea liberă a opiniei şi dând ca exemplu libertatea de exprimare din Federaţia Rusă.

 

„Nu putem să nu ne exprimăm regretul că demersul nostru umanitar bazat doar pe sentimentele prietenoase faţă de România şi poporul român a provocat o reacţie atât de controversată în societatea română şi uneori extrem de neprietenoasă cu privire la Rusia şi poporul ei multinaţional. Ca răspuns la mâna dată de un prieten noi auzim de multe ori înjurături ordinare şi insulte personificate. Înţelegând sensibilitatea opiniei publice din România în ceea ce priveşte unele capitole ale istoriei, legăm acest „limbaj de ură” (language of hatred), cu o primă reacţie emoţională. Apropo, un astfel de limbaj este condamnat atât în legislaţia mai multor ţări ale Uniunii Europene, cât şi în cea a Rusiei. În acelaşi timp, noi respectăm dreptul românilor la exprimarea liberă a opiniei lor”, transmite Ambasada Rusiei la București.

 

Precizările au fost făcute după ce ambasada a făcut două donații pentru „Cumințenia Pământului”. Prima dată, ambasada a donat 100 de euro pentru opera lui Constantin Brâncuși. A doua oară, donația a fost făcută cu bani primiți chiar de la un român.

 

(Sursa: libertatea.ro)


Ambasada Rusiei în România a transmis, pe Facebook, că un român a adus în nume propriu suma de 19,19 lei româneşti, 4,41 euro, 0,31 dolari SUA, 200 de yeni japonezi şi 200 de woni sud-coreeni.

 

Gestul a fost făcut pentru a rambursa Ambasadei o parte din suma donată pentru achiziţionarea operei „Cuminţenia Pământului".

 

Oficialii ruşi precizează că suma primită de la cetăţeanul român va fi donată tot pentru opera lui Brâncuşi.

 

În urmă cu câteva zile, Ambasada Rusiei a fost în centrul unei controverse, după ce a publicat pe pagina de Facebook un clip în care prezenta cum România s-a „reconstruit" cu ajutorul Uniunii Sovietice şi cum cele două armate au luptat pentru „Independenţa României".

 

Filmul era însoţit de anunţul că Ambasada Rusiei va dona 100 de euro pentru cumpărarea operei.

 

Mesajul publicat de Ambasadă cu privire la donația primită de la un român:

 

„Referitor la donația Ambasadei în campania privind subscripția publică națională pentru achiziția operei „Cumințenia Pământului” a sculptorului Constantin Brâncuși

 

În seara zilei de 27 septembrie 2016 la Ambasada s-a adresat un cetățean român care a transmis în numele propriu o sumă de bani a cărei valoare el însuși nu a putut să precizeze. Potrivit dânsului, el a făcut acest lucru pentru a rambursa Ambasadei o parte din suma donată de către noi în campania privind subscripția publică națională pentru achiziția operei „Cumințenia Pământului” a sculptorului Constantin Brâncuși.

Am numărat banii aduși de către această persoană și s-a dovedit că dânsul a transmis 19,19 lei românești, 4,41 euro, 0,31 dolari SUA, 200 de yeni japonezi și 200 de woni sud-coreeni.

Pornind de la aprecierea pozitivă acordată de MAE al României, în ceea ce privește donația modestă a Ambasadei ruse în recuperarea patrimoniului național român, am luat decizia de a trimite acești bani în fondul menționat. Luând în considerare faptul că au fost multe monede străine de diferită valoare, această procedură, cel mai probabil, va dura mai mult timp.

Suntem recunoscători tuturor cetățenilor români neindeferenți care au apreciat în mod corect poziția Ambasadei drept cea care urmărește îmbunătățirea relațiilor noastre, căutarea interpretării pozitive reciproc acceptabile a istoriei noastre comune și aici, bineînțeles, cuvântul ponderabil trebuie să fie spus de experții Comisiei comune de istorici ruso-române.

Sperăm că dezbaterea destul de emoțională care fără nicio intenție din partea noastră a început în societatea românească va contribui nu numai la o mai bună înțelegere a istoriei noastre comune, dar, de asemenea, și la construirea de noi relații pragmatice de bună vecinătate între țările noastre.”

 

(Sursa: Știrile Pro TV)


Ministerul Afacerilor Externe a făcut precizări referitoare la donaţia făcută de Ambasada Federaţiei Ruse în campania privind subscripţia publică naţională pentru achiziţia operei „Cuminţenia Pământului”.

 

„Apreciem contribuția Ambasadei Federației Ruse la recuperarea patrimoniului național românesc și o încurajăm să continue această abordare. Totodată, încurajăm susținerea campaniei de către orice actor public sau privat, în spiritul respectului pentru valorile culturale ale poporului român.

 

Pare însă mai puțin explicabilă asocierea acestui demers cu un mesaj media, asumat de Ambasada Federației Ruse, mesaj care promovează o viziune proprie asupra unor capitole din istoria relațiilor bilaterale. Aceasta cu atât mai mult, cu cât este vorba de un domeniu despre care cea mai în măsura să se pronunțe este Comisia comună de istorici româno-rusă al cărei obiectiv este tocmai discutarea aspectelor care țin de istorie, în vederea consolidării încrederii reciproce.

 

Pentru informații legate de campania oficială derulată de Ministerul Culturii, vă invităm să vizitați pagina de internet www.brancusiealmeu.ro”.

 

Filmul postat de Ambasada Federației Ruse la București

Președintele Klaus Iohannis a refuzat marți să comenteze gestul Ambasadei Ruse de a dona o sută de euro, acțiune considerată jignitoare de unii români, spunând că acest lucru „îl va face ministerul de Externe”.

 

„Nu comentez acțiunile unei ambasade străine. Asta va face ministerul Afacerilor Externe”, a spus Klaus Iohannis.

 

Referitor la intenția unui grup de români de a se aduna marți în fața Ambasadei Rusiei ca semn de protest la propaganda rusă, prezentă într-un videoclip, și la gestul de a aduce o „contribuție financiară modestă” pentru recuperarea „Cumințeniei Pământului”, șeful statului a declarat că: „Dacă vorbim de inițiativa de a protesta, dacă oamenii s-au simțit jigniți sau li s-a părut că nu se prezintă anumite lucruri așa cum trebuie și vor să își arate dezacordul, atunci sigur România e o țară unde astfel de acțiuni sunt posibile”.

 

Ambasada Rusiei a anunțat, ieri, că a donat 100 de euro pentru „Cumințenia Pământului”, publicând pe pagina sa oficială de Facebook inclusiv chitanţa. Dar asta nu e tot: sub comunicatul în care îşi anunţă donaţia, e un scurt film, care îşi propune să prezinte „istoria adevărată” a relaţiilor dintre România şi Rusia. E o repunere în pagină a unui film de campanie pentru donaţii realizat de o agenţie de publicitate din România.

 

„În România este lansată campania pentru recuperarea patrimoniului național cultural al țării, inclusiv a sculpturii lui Constantin Brâncuși „Cumințenia Pământului”. Ambasada se alătură acțiunii și aduce o contribuție financiară modestă la fondul comun creat în acest scop”, se arată în comunicatul postat pe site-ul Ambasadei Rusiei la București.

 

(Sursa: digi24.ro)


A pus la punct un sistem care să scoată din paralizie o zonă aproape distrusă din oraş. Deşi nu are ieşire la mare, Iaşul are locuitor care are domiciliul aici şi este, în acelaşi timp, comandant de vas. Gabriel Ciortescu este strâns legat de oraş, susţinându-şi, recent, lucrarea de doctorat la Universitatea „Cuza”, teză în care oferă o soluţie pentru revigorarea economică a urbei.

 

Gabriel Ciortescu are 42 de ani, locuieşte în Iaşi şi este comandant de vas pe nave comerciale la firma engleză de transport maritim Zodiac Maritime Ltd. Pasionat de navigaţie, dar şi de economie, Ciortescu a venit cu o idee ce ar putea urca Iaşul pe harta economică a ţării: „un port uscat“ la Gara Socola. Comandantul ieşean a dezvoltat această idee în lucrarea sa de doctorat susţinută luna aceasta la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

 

Ce presupune un „dryport“

Potrivit lui Ciortescu, un dryport este un terminal intermodal de marfă containerizată, din interiorul uscatului, fără acces fluvial sau maritim, cu cel puţin două din următoarele modalităţi de transport - aero, rutier sau feroviar, conectate la unul sau mai multe porturi maritime. Actorii implicaţi în acest lanţ logistic îşi pot lăsa/ridica marfa ca dintr-un terminal de containere al unui port maritim, fie el pentru import sau export. „Există posibilitatea de înfiinţare de dryporturi în cel puţin 24 de foste terminale intermodale în România. Marea lor majoritate au fost în proprietatea CFR Marfă, fiind trecute în operarea CFR Transauto şi sunt acum inoperabile, aceasta din urmă fiind responsabilă cu transportul de la şi către terminale“, susţine Gabriel Ciortescu.

Pornind de la polii urbani existenţi, comandantul ieşean a identificat opt zone metropolitane, unde este de importanţă majoră realizarea şi implementarea cât mai rapidă a unui dryport pe infrastructura existentă. Aceste zone sunt Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Galaţi-Brăila, Timişoara-Arad, Braşov, Craiova şi Cluj.

 

Aşa ar arăta dryport-ul Socola, după planurile lui Ciortescu

Investiţie mică, profit garantat

Ciortescu consideră că înfiinţarea unui „dryport“ la gara Socola nu presupune o investiţie foarte mare, infrastructura existând deja: „Am vorbit cu persoane autorizate din cadrul CFR Marfă, sucursala Iaşi, iar în terminalul din cadrul gării Iaşi, zona Socola, nu se desfăşoară nici o activitate economică, iar echipamentele de manipulare sunt într-o stare avansată de degradare. Totuşi, cu investiţii minime, din fonduri publice sau printr-un parteneriat public-privat, se poate deschide şi opera fostul terminal feroviar de marfă din Iaşi cu succes. Pentru ca un dryport sau parc logistic să prospere, facilităţile sale trebuie să fie în măsură să creeze valoare pentru clienţii lor. Pentru asta, operatorii săi trebuie să proceseze mărfurile pentru a le creşte valoarea, să facă grupajul acestora şi să asigure distribuţia.“

Potrivit analizei făcute de comandantul ieşean de vas, dryport-ul de la Gara Socola ar putea avea o capacitate de stocare estimată la 2.100 TEU-uri (TEU – Twenty Equivalent Unit – Unitate Container de Douăzeci de picioare).

 

Greu să prinzi un contract în România

Gabriel Ciortescu a absolvit Institutul de Marină Civilă Constanţa în anul 1997, moment în care în România mai rămăseseră doar trei companii de navigaţie pe piaţa de specialitate. Pentru un cadet sau stagiar, accesul în cadrul acestora era unul foarte dificil din cauza numărului tot mai redus de nave. Dacă nu aveai decât o diplomă de studii şi niciun an de experienţă, era aproape imposibil să prinzi un contract.

Dar Gabriel Ciortescu nu şi-a pierdut speranţa şi şi-a căutat un loc de muncă la companii din afara ţării. „A existat totuşi o companie din Londra care accepta cadeţi pe un salariu mai mult simbolic, cu 14 proiecte practice de făcut la bord, timp de 7 luni. În urma realizării acestor proiecte, dacă ele erau evaluate pozitiv de către comandantul navei, cadetul era promovat în companie la cel mai mic rang de ofiţer, III de navigaţie“, îşi aduce aminte actualul comandant.

 

Citește și Colaps în urbanismul din Iași: autorizațiile stau blocate cu anii

 

Avansare rapidă

Cu multă ambiţie şi dorinţă de a reuşi, Gabriel Ciortescu a reuşit performanţa ca la vârsta de 31 de ani să devină comandant de vas.

„Viaţa mea profesională de navigator a început pe un vapor vrachier, cu doar câteva cărţi de la facultate în bagaj. Am plecat din Rotterdam, cu vreo câteva escale în Europa, apoi Orientul Mijlociu, până la promovare la bord în Richard’s Bay – Africa de Sud. De aici au urmat nenumărate voiaje care au marcat diferite etape în evoluţia mea profesională: ofiţer III în 1998, ofiţer II de navigaţie în 2000 şi căpitan în 2001. În 2005, la vârsta de 31 de ani, am obţinut brevetul de comandant în România şi pe cel echivalent, de Master, în Marea Britanie“, spune Gabriel Ciortescu.

 

 

La această oră, Gabriel Ciortescu este în drum spre Singapore

Vezi lumea cu alţi ochi

Comandantul ieşean de vas susţine că alegerea navigaţiei ca profesie i-a deschis multe oportunităţi. „Cred că puţine profesii îţi oferă o perspectivă atât de complexă asupra lumii. Poziţia de comandant presupune, dincolo de studiu în domenii precum navigaţie, meteorologie, astronomie, fizică, oceanografie, ambarcaţiuni nautice sau trigonometrie sferică, abilităţi de comunicare interculturală în cadrul unei companii multinaţionale, capacitate de a lua decizii în situaţii extreme, precum şi cunoştinţe solide de management al navei. Această deschidere asupra lumii şi pasiunea pentru economie m-au făcut să realizez că cele două domenii – navigaţia şi economia – se pot intersecta la un moment dat, rezultatul fiind unul cel puţin interesant“, conchide Gabriel Ciortescu.


Compania Bitdefender a donat 100.000 euro pentru achiziţionarea operei lui Constantin Brâncuşi – „Cuminţenia Pământului”.

 

Este una dintre cele mai importante contribuţii financiare directe aduse, până în prezent, de o companie din mediul privat.

 

„Implicarea noastră în campania de susţinere a subscripţiei naţionale pentru achiziţia operei lui Brâncuşi este una firească fiecărui cetăţean, fiecărei echipe care simte româneşte, respectă valorile culturale autohtone şi se implică în cauzele comunităţii din care face parte”, a declarat Florin Talpeş, CEO al Bitdefender.

 

La începutul lunii septembrie, ministrul Culturii, Corina Şuteu, anunţa că aproape 700.000 de euro s-au strâns pentru achiziţionarea operei lui Constantin Brâncuşi, în campania de subscripţie publică.

 

Campania de colectă naţională „Brâncuşi e al meu” are ca ţintă strângerea sumei de 6 milioane de euro din donaţii publice până la sfârşitul lunii septembrie. Acestei sume i se adaugă 5 milioane de euro alocaţi de Guvern, pentru ca opera lui Brâncuşi să intre în proprietatea statului, după achiziţionarea de la proprietarii săi actuali.

 

În prezent, „Cuminţenia Pământului” poate fi văzută la Muzeul Băncii Naţionale a României, de luni până vineri, între orele 10,00 – 18,00, cu ajutorul unei programări prealabile. Intrarea este gratuită, iar vizitatorii muzeului beneficiază de un tur ghidat.

 

Pe lângă Bitdefender, printre companiile care şi-au anunţat implicarea în susţinerea campaniei subscripţiei naţionale pentru achiziţionarea „Cuminţeniei Pământului” se numără Carrefour, Dedeman, BRD, Uber, Enel, McDonald’s, Banca Transilvania, OMNIASIG, eMAG, UniCredit Bank România, Coresi, New Folder, Unlock, Media Trust, Telekom, Dexter Print, Humanitas şi Cărtureşti.

 

Există mai multe modalităţi prin care românii pot dona: prin SMS, direct prin intermediul site-ului campaniei, www.brancusiealmeu.ro, prin intermediul celui mai mare retailer online din România, eMag, unde românii pot cumpăra virtual, pe www.emag.ro, „Cuminţenia Pământului”, donând astfel în conturile campaniei pentru achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi; virând lei, euro şi dolari, prin transfer bancar sau prin depunere de numerar, în conturile deschise pe numele Ministerului Culturii de către băncile comerciale. Conturile sunt disponibile pe site-ul www.brancusiealmeu.ro.

 

(Sursa: radioiasi.ro)


Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30